PNRR – pe ce dăm (dacă luăm) 30 de miliarde de euro

Guvernul a prezentat miercuri, la 2 zile de la depunerea oficială a documentelor la Bruxelles, detaliile Planului Național de Relansare și Reziliență, un document de 1203 pagini, livrat publicului – într-un exercițiu unic de transparență – cu tot cu miile de pagini de documente care constituie anexele acestui plan.

(DOCUMENTE – PNRR și Anexele sale pot fi consultate AICI-LINK)

Introducerea ”politică” a documentului a fost făcută de premierul Florin Cîțu și de vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor, ministrului Cristian Ghinea revenindu-i sarcina de a oferi detalii tehnice și de a răspunde întrebărilor presei.

Volumul de documente și modul de organizare al acestora arată ca un ”puzzle” destul de greu de construit, dar principalele direcții de acțiune, marile proiecte și reforme și obiectivele concrete încep să prindă contur.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

La început a fost reforma

Guvernul își asumă prin PNRR eliminarea graduală a unor stimulente fiscale, catalogate drept excesive. Printre capitolele vizate se numără regimului special de taxare pentru microîntreprinderi, facilitățile din construcții și alte excepții din zona impozitului pe venit, profit sau a contribuțiilor sociale, se arată în anexele care însoțesc planul de relansare al României.

Planul prevede totodată reforma actualului sistem de impozitare a proprietății, care nu ține cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficiență energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietățile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2).

(Citiți și: ”Revizuirea cadrului fiscal, asumată prin PNRR: Guvernul vizează eliminarea ”distorsiunilor” din zona impozitelor”)

Revizuirea cadrului fiscal vizează, printre altele:

• reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului maximal și asigurarea că se vor evita măsurile de fragmentare)
• reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025;
• reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024;
• analiza comparativă în statele membre ale UE a legislației referitoare la impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate pentru identificarea celor mai bune practici, începând cu 2022.

Reforma pensiilor – promisă și aceasta prin PNRR- presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani, reiese din PNRR.

Noul cadru legislativ ar urma să fie finalizat și aprobat de guvern până în 2022 și promulgat de președinte până în 2023, reiese din anexele Planului. Acesta ar urma să fie realizat cu sprijin de la Banca Mondială, printr-un contract de consultanță de patru milioane de euro.

(Citiți și: ”Pensiile, o reformă pentru PNRR: O nouă formulă de calcul, digitalizarea dosarelor și recalcularea pensiilor”)

Sănătatea în PNRR – de 2,5 miliarde

Capitolul Sănătate din PNRR prevede fonduri de 2,45 miliarde de euro ce vor fi dirijate și pentru investiții, și pentru reformarea sistemului, pe toate componentele sale – infrastructură, personal, management.

Investițiile în infrastructura medicală prespitalicească, pentru reducerea ratei mortalității preventibile – au un total de 314 milioane de euro, dintre care:

• 40 de milioane pentru construirea a 200 de centre comunitare cu point of care, dotate cu aparatură, la o valoare medie estimată la 200.000 de euro. În decembrie s-a închis un apel în cadrul căruia s-au acordat o sumă maximă eligibilă de 100.000 de euro pentru centre comunitare integrate.
• 180 de milioane pentru dotare și reabilitare/ modernizare a 3.000 de cabinete de asistență primară
• Investiții în ambulatorii – 80.000 de euro

Ce înțelege PNRR prin ”România educată”

Pentru capitolul România Educată din PNRR sunt alocate fonduri totale de 3,6 miliarde de lei, ce merg spre toate componentele sistemului, de la infrastructura precară din rural, gădinițe și creșe în municipii, până la smart universities și pregătirea cadrelor și a managementului școlilor.

Printre altele, Planul prevede crearea a 10 consorții regionale (clustere de invatamant dual) între unitățile administrative teritoriale, unitățile de învățământ – licee și universități, camere de comerț și/sau agenți economici, alți parteneri relevanți, exclusiv pentru crearea condițiilor optime de pregatire a elevilor, și pentru dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate,  liceale și universitare (infrastructură socială care să deservească învățământul dual preuniversitar și universitar tehnologic).

(Citiți și: ”Ce înțelege (și finanțează) PNRR prin ”România educată”)

Termenul de finalizare este 2025.

Tot din PNRR aflăm că nu dispare conceptul de școală online: Pentru realizarea de  conținut  și instrumente educaționale digitale, prin încurajarea inovării pentru adoptarea unor soluții educaționale creative, interactive  și prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi, elevi spitalizați  sunt alocate 78,59 milioane euro.

Digitalizarea – emoții în negocierea capitolului la Bruxelles

Planul Național de Redresare și Reziliență depus oficial luni la Bruxelles și publicat miercuri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, respectă la limită (cu un procent calculat de 20,5% din alocarea generală) cerința Comisiei Europene de alocare a 20% dintre fonduri către digitalizare.

La prezentarea PNRR, ministrul Cristian Ghinea recunoștea că are emoții din această cauză pentru negocierile viitoare cu Comisia Europeană, care ar putea ca în analiza anumitor proiecte să nu considere că au un aport la digitalizare, deși România crede asta. ”Dacă se va întâmpla asta, vom suplimenta unele proiecte, vom introduce altele noi, nu e un cap de țară”, asigura ministrul Ghinea.

Spre comparație, Germania distibuie procesului de digitalizare mai mult de jumătate din banii alocați țării prin Macanismul de Redresare și Reziliență.

(Citiți și: ”Digitalizarea din PNRR atinge ”la mustață” ținta minimă impusă de Comisie”)

În planul românesc, există un capitol special – ”Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate”, căruia îi sunt alocate 2 miliarde euro. Restul fondurilor de digitalizare sunt împărțile în alți piloni ai PNRR. O parte importantă este cuprinsă și în capitolul ”Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”.

Fonduri de digitalizare se găsesc și la capitolul ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat”.

Infrastructura de transport ia ”partea leului”

Infrastructura de transport are, și după negocierile purtate la Bruxelles la prim-ministrul Cîțu, cea mai generoasă alocare prin PNRR: 7,6 miliarde euro.

De acești bani ar urma să fie construiți, până în 2026:

• 434 de kilometri de autostradă
• 311 km de cale ferată modernizată
• 12.7 km de rețea nouă de metrou

Principala promisiune legată de autostrăzi a fost și este realizarea conexiunilor cu Moldova, mai exact autostrăzii A7 și, parțial, a autostăzii A8. Graficul asumat de guvern arată că pe A7 se va circula după 2024.

(Citiți și: ”Infrastructură de transport în PNRR: 434 km autostradă, 311 km cale ferată, 12,7 km metrou”)

În ceea ce privește transportul rutier, prin PNRR se mai angajează să aplice un nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse.

Cu ce contribuie România la obiectivele ”verzi” ale UE

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede, la capitolul contribuției componentei „Energie verde” la atingerea obiectivelor UE, obiective prudente, care să ducă la renunțarea la cărbune în 2032.

PNRR este prudent în privința creșterii ponderii energiei regenerabile de la 30,7% din total consum până la 34%, așa cum autoritățile de la București se așteaptă să sune „propunerea” celor de la Bruxelles.

(Citiți și: ”Proiectele energetice favorite în PNRR”)

Documentul invocă „lipsa posibilității actuale de asigurare de rezerve și echilibrare suficiente pentru capacități adiționale din surse regenerabile”, drept provocarea cu care se confruntă Sistemul Energetic Național în cazul creșterii țintei.

În prim plan apar cele două proiecte ale parteneriatului Romgaz – GSP Power de producție energetică pe gaze și în parcuri fotovoltaice și de producție de hidrogen verde, în valoare de 585 de milioane de euro. Întrebat de acest parteneriat, ministrul Ghinea a direcționat presa către Ministerul Energiei.

PNRR, 3 scenarii ale impactului în economie

Impactul PNRR va fi vizibil pentru o perioadă mult mai lungă de timp decât perioada de aplicare a acestuia și va avea multe efecte după 2026. Guvernul mizează pe efecte de amploare produse de reformele asumate prin PNRR, impactul imediat fiind însă dat de investiția celor 29,2 miliarde euro (14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde credite) alocate României.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a calculat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR prin simularea a 3 scenarii ipotetice, respectiv:

• Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor
• Absorbția integrală a granturilor și parțial a împrumuturilor
• Absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

(Citiți și: ”Cele 3 scenarii ale impactului PNRR asupra economiei, analizate de Guvern”)

În scenariul 1, cel mai optimist, impactul cululat în perioada 2021-2026 asupra PIB-ului real, în comparație cu scenariul ”fără PNRR”, este de +5,4 puncte procentuale.

Guvernul mai este convins de faptul că investițiile și reformele PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemică mai rapidă, va genera suplimentar un număr de circa 127.000 de locuri de muncă în intervalul 2022-2026.

Rata șomajului ar urma să scadă, potrivit calculelor guvernamentale, de la 4,8% în 2021 la 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul ”fără PNRR”, respectiv de 3%.