sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iunie, 2021

Guvernul își asumă prin PNRR eliminarea graduală a unor stimulente fiscale, catalogate drept excesive. Printre capitolele vizate se numără regimului special de taxare pentru microîntreprinderi, facilitățile din construcții și alte excepții din zona impozitului pe venit, profit sau a contribuțiilor sociale, se arată în anexele care însoțesc planul de relansare al României.

Planul prevede totodată reforma actualului sistem de impozitare a proprietății, care nu ține cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficiență energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietățile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2).

Revizuirea cadrului fiscal este una dintre reformele incluse în PNRR, în contextul în care România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Mai mult, această pondere a înregistrat o dinamică negativă în ultimii ani.


Structura veniturilor fiscale la nivel de țară se bazează în mare parte pe impozitele pe consum (TVA și accize), și în același timp se înregistrează un nivel scăzut al veniturilor fiscale în PIB (26,3% din PIB față de 39,2% media înregistrată la nivelul Uniunii Europene).

”În scopul echilibrării structurii dintre veniturile din consum și veniturile fiscale recurente, este esențial să înțelegem evoluțiile actuale din zona de impozitare a țărilor UE. Analiza externă a arătat că domenii precum sarcina fiscala pe veniturile persoanelor fizice , precum și impozitele pe proprietate ar trebui comparate cu alte politici elaborate la nivelul UE pentru a evalua eficiența actuală a legislației românești, precum și aspectele care trebuie îmbunătățite”, se arată în documentul citat.

Revizuirea cadrului fiscal vizează, printre altele:

  • reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului maximal și asigurarea că se vor evita măsurile de fragmentare)
  • reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025;
  • reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024;
  • analiza comparativă în statele membre ale UE a legislației referitoare la impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate pentru identificarea celor mai bune practici, începând cu 2022.

Digitalizarea impozitării

O componentă a reformei este reprezentată de construirea unui sistem informatic național care să asigure colectarea și furnizarea de date corespunzătoare proprietăților din România, aceste informații fiind necesare atât în procesul legislativ, cât și în procesul de colectare, monitorizare, control al veniturilor bugetelor locale, precum și pentru simplificarea potențială a cerințelor actuale de conformare.

”În aceeași măsură, este necesar un studiu comparativ pentru o revizuirea a eficienței sistemului legislativ românesc în ceea ce privește impozitarea muncii în comparație cu statele membre”, se arată în anexele PNRR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Obiectivul principal al analizei ar fi identificarea celor mai bune practici, a modului în care acestea pot fi implementate în România, și a intervalul de timp necesar care să permită armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE.

Guvernul estimează că resursele bugetare necesare realizării acestei reforme sunt de patru milioane de euro, dintre care trei milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului informatic național care să asigure colectarea și furnizarea datelor corespunzătoare proprietăților din România și un milion de euro pentru analiza comparativă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: