Infrastructura de transport are, și după negocierile purtate la Bruxelles la prim-ministrul Cîțu, cea mai generoasă alocare prin PNRR: 7,6 miliarde euro.
De acești bani ar urma să fie construiți, până în 2026:
- 434 de kilometri de autostradă
- 311 km de cale ferată modernizată
- 12.7 km de rețea nouă de metrou
Principala promisiune legată de autostrăzi a fost și este realizarea conexiunilor cu Moldova, mai exact autostrăzii A7 și, parțial, a autostăzii A8. Graficul asumat de guvern arată că pe A7 se va circula după 2024:
Tot prin PNRR ar mai urma să fie finanțată construcția următoarelor două tronsoane:
- A1 – Margina – Holdea (9 km)
- A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului (42 km)
În ceea ce privește transportul rutier, prin PNRR se mai angajează:
- Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
- Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
- Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020)
- Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020)
Pentru transportul feroviar se prevăd și investiții în material rulant, cea mai ”revoluționară” fiind cea a achiziției a 12 rame electrice alimentate cu hidrogen – Automotoare EMU și H-EMU (inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri.
