marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iunie, 2021

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede, la capitolul contribuției componentei „Energie verde” la atingerea obiectivelor UE, obiective prudente, care să ducă la renunțarea la cărbune în 2032.

Astfel, sunt prevăzute:

  • creșterea capacității de producție de electricitate din surse regenerabile „de la 4.405 MW instalați pe eolian și solar, în urma proiectelor urmate a fi finanțate prin PNRR, până la 4.640 MW”
  • până în trimestrul  2 din 2026 se vor instala 545 MW de „capacitate nouă doar prin schema suport pusă la dispoziție de guvern prin PNRR, în plus față de altă capacitate instalată livrată de piața care să ne ducă spre ținta de 6,9 GW de capacități adiționale de energie din surse regenerabile până în anul 2030”;
  • până „cel târziu” în trimestrul 3 2026 se vor închide cel puțin 5 din cele 9 exploatații miniere pe lignit din cadrul CE Oltenia;
  • până „cel târziu” în trimestrul 3 2026 se vor înlocui cel puțin 1.300 MW pe lignit „cu capacitate flexibilă pe gaz, în ciclu combinat hydrogen readiness sau în înaltă cogenerare”;
  • până în trimestrul 2 2026 vor fi conectați 90.000 de consumatori la rețea de distribuție gaz în amestec cu hidrogen;
  • „proiecte demonstrative integrate în domeniul hidrogenului verde. Prin aceste proiecte pilot estimam sa putem produce din cel puțin 30 MW de energie solară, până în 2024”.

PNRR este prudent în privința creșterii ponderii energiei regenerabile de la 30,7% din total consum până la 34%, așa cum autoritățile de la București se așteaptă să sune „propunerea” celor de la Bruxelles.

Documentul invocă „lipsa posibilității actuale de asigurare de rezerve și echilibrare suficiente pentru capacități adiționale din surse regenerabile”, drept provocarea cu care se confruntă Sistemul Energetic Național în cazul creșterii țintei.

Nu este nici măcar pomenit, însă, numele companiei de stat care este repsonsabilă de operarea sistemului, Transelectrica.

Proiectele energetice favorite ale PNRR

În prim plan apar cele două proiecte ale parteneriatului Romgaz – GSP Power de producție energetică pe gaze și în parcuri fotovoltaice și de producție de hidrogen verde, în valoare de 585 de milioane de euro.


Cele două proiecte acoperă 36% din bugetul PNRR rezervat energiei, de 1.623,5 milioane de euro.

  • la Halânga (Mehedinți): centrală pe gaze cu o capacitatea de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW, instalație de producție a hidrogenului verde (obținut din resure regenerabile, prin electroliză) și instalație de captare a CO2 – în valoare de 320 milioane de euro;
  • la Constanța: același tip de centrală, parc fotovoltaic de 20 MW, instalație de producție a hidrogenului verde și instalație de captare a CO2 – în valoare de 265 milioane de euro.

La mare depărtare valorică urmează:

  • cu 100 milioane euro –  al treilea proiect punctual precizat în PNRR: o instalație a Hidroelectrica de producție a hidrogenului verde;
  • cu 32,5 milioane euro – proiectul Electrica (EL) de stocare a energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW
  • cu 28 milioane euro – proiectul Nuclearelectrica (SNN) de construcție a unei centrale fotovoltaice în scopul producției de hidrogen verde, care va fi stocat în baterii și supercondensatori.

Obiectivele majore de investiții  și reformele necesare

Nu sunt prevăzute proiecte de creștere a capacitătii rețelelor electrice, deși PNRR invocă o analiză a adecvanței sistemului energetic national, care „a constatat un deficit important de putere instalată pentru satisfacerea indicatorilor” europeni. Nu este pomenită nici Transleectrica (TEL), operatorul sistemului energetic național.

Se prevede, însă,un cost de circa 400 de milioane de euro pentru:

  • „dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale (stații de transport, distribuție, comprimare) într-o regiune slab conectată la rețeaua de gaze, capabilă să primească hidrogen și alte gaze decarbonizate (de exemplu, bio-metan etc.) până la 10% din capacitate”.
  • 4.000 km „de conducte inteligente cu 160.000 de conexiuni, cu un sistem inteligent de măsurareֲ”.
  • introducerea hidrogenului în rețeaua nouă  va fi efectuată de Transgaz (TGN).
  • Lanțul industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a panourilor fotovoltaice fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), cercetare și dezvoltare în domeniu și noi capacități de stocare a energiei electrice – 167,5 milioane de euro.
  • Stimularea eficienței energetice în industrie prin IMM-uri și în industria prelucrătoare, prin apeluri competitive de proiecte – 100 milioane de euro.

(Citiți și: „Favoritele PNRR din energie: Parteneriate Romgaz – GSP Power de 600 mil. euro. La mare depărtare Hidroelectrica, Electrica și Nuclearelectrica”)

Reformele asumate:

  • Reformarea pieței energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ  pentru investițiile private în producția de energie electrică din surse regenerabile
  • Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru viitoarele tehnologii, în special hidrogen și soluții de stocare
  • Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector
  • Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil pentru creșterea eficienței energetice în industrie
  • Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire
  • Decarbonizarea sectorului transporturilor prin investiții în infrastructura de transport electric și promovarea de stimulente pentru transportul ecologic

Alte prevederi:

Creșterea cu 6.500 de stații noi de încărcare pentru vehiculele electrice (800 realizate până în 2022), de la 400 stații de încărcare din prezent (0,2% din totalul european actual);

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Consolidarea cadrului legislativ în vederea susținerii investițiilor în sectorul industrial are ca obiectiv atingerea unei țintei naționale de 32,5% privind eficiența energetică (EE), în conformitate cu obiectivele Planului Naționar Integrat energie  – climă (PNIESC);

Revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET), prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil și ai sectorului bancar, în vederea îndeplinirii obligațiilor României de a atinge țintele de energie regenerabilă în anul 2030

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: