Impactul PNRR va fi vizibil pentru o perioadă mult mai lungă de timp decât perioada de aplicare a acestuia și va avea multe efecte după 2026. Guvernul mizează pe efecte de amploare produse de reformele asumate prin PNRR, impactul imediat fiind însă dat de investiția celor 29,2 miliarde euro (14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde credite) alocate României.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a calculat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR prin simularea a 3 scenarii ipotetice, respectiv:
1.Absorbția integrală a granturilor și împrumuturilor astfel
- utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
- utilizarea a 25% din împrumuturi în perioada 2021-2024 și a 75% în perioada 2025-2026
2.Absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor astfel:
- utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
- utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026
3.Absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor
Comparația acestor 3 scenarii, din calculele CNSP:
De precizat: În toate cele 3 scenarii s-a luat în calcul o împărțire a cheltuielilor de capital și a celor curente într-o proporție aproximativă de 3/1.
În perioada de implementare a PNRR (2021-2026) se așteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, față de scenariul de bază ”fără PNRR, dar cu alte fonduri europene”, în toate cele 3 scenarii analizate.
Guvernul mai este convins de faptul că investițiile și reformele PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemică mai rapidă, va genera suplimentar un număr de circa 127.000 de locuri de muncă în intervalul 2022-2026.
Rata șomajului ar urma să scadă, potrivit calculelor guvernamentale, de la 4,8% în 2021 la 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul ”fără PNRR”, respectiv de 3%.
Efectul asupra pieței muncii este pozitiv și în scenariile 2 și 3.
