marți

21 martie, 2023

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 februarie, 2023

Deși ca structură demografică, populația României este similară celei statelor din vecinătate și mediei europene, în general, datele privind participarea populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) la activitatea economică ridică anumite semnale de alarmă, reiese din datele Eurostat.

Lume puțină în piața muncii

Circa 65% din populația României are între 15 și 64 de ani, echivalentul a 12,4 milioane de persoane. Dintre acestea, doar 8,1 milioane, respectiv 65%, sunt active în piața muncii, cel mai redus procent de la nivel european, cu zece puncte procentuale sub media UE. Cu alte cuvinte, aproape patru milioane de persoane nu vor să participe la piața muncii.

”Avem o participare a forței de muncă teoretic disponibilă la activitatea economică semnificativ mai mică decât mediile europene sau decât țările din jurul nostru”, comentează Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

Cea mai scurtă perioadă activă în câmpul muncii din UE


Una dintre consecințele acestui fenomen este faptul că România are cea mai scurtă perioadă de activitate în câmpul muncii din UE.

Durata perioadei active în câmpul muncii din România este de 31,3 ani, cu cinci puncte procentuale sub media UE, potrivit datelor Eurostat aferente anului 2021. Doar Italia are un nivel similar, de 31,6 ani.

Este însă cu peste un deceniu mai puțin decât cei mai buni performeri de la nivel european, Țările de Jos, Suedia și Danemarca.

Pe de altă parte, România are și una dintre cele mai reduse speranțe de viață din UE, de 72,9 ani, ușor peste cea din Bulgaria, dar cu peste șapte ani mai mică decât media UE. Din acest punct de vedere, Spania se află pe primul loc, cu o speranță de viață de 83,3 ani la naștere.


După ieșirea la pensie, respectiv la 65 de ani, speranța medie de viață din România este de doar 14,7 ani, cu aproape cinci ani sub media UE.

”Specialii”, caracteristica get-beget românească a pieței muncii

O altă problemă structurală care pare să caracterizeze piața muncii din România este că din rândul populație active cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, doar 45,6% sunt prezenți în piața muncii, o explicație a acestui procent fiind reprezentată de categoria pensionarilor speciali, care ies din activitate la vârste foarte mici.

”În multe țări din lume există categorii speciale de pensionari, în sectorul militar, spre exemplu. Dar vă garantez că nicăieri în lume nu se pensionează oamenii la 40 de ani cu o pensie mai mare decât salariul. Asta e românesc, get-beget”, a comentează Ionuț Dumitru, adăugând că România cheltuiește foarte mulți pe educația acestor categorii de pensionari, doar pentru a-i scoate din piața muncii în momentul de vârf al carierei.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din cadrul Băncii Naționale a României (BNR) comenta recent că pensiile speciale reprezintă un efort bugetar de 0,85% din PIB, însă procentul ar putea ajunge în următorii trei ani la 1,5% din PIB.

Cele 3,9 milioane de persoane care nu vor să intre în piața muncii includ însă și alte categorii de persoane, cum ar fi beneficiarii de ajutoare sociale sau persoanele din zona rurală care practică o agricultură de subzistență.

”Avem o oarecare rezervă de forță de muncă acolo, dar problema este și la motivațiile de a te întoarce în piața forței de muncă”, a avertizat Ionuț Dumitru.

1,4 milioane de angajați nu plătesc taxe

O altă particularitate importantă a pieței muncii din România este numărul mare de persoane care nu plătesc taxe și contribuții.

Din cele 8,1 milioane de persoane active în piața muncii, circa 6,5 milioane sunt salariați, dar doar 5,1 milioane figurează în statisticile Fiscului.

Alți indicatori privind evoluția pieței muncii sugerează că aceasta se menține tensionată.

”Dacă ne uităm pe cifrele legate de piața muncii, o să vedem că salariile, de exemplu, din sectorul privat, discutăm despre medie, au crescut cam cu 16%. Inflația a fost 16% și ceva. În sectorul privat, salariul a crescut aproape de rata inflației, ceea ce înseamnă că există în continuare o presiune în piața muncii, există activitate economică care să susțină această creștere”, a mai arătat Ionuț Dumitru.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Dacă media UE e 36 iar la noi e 31,3, de unde ați scos alea “cinci puncte procentuale”?

    Dacă la noi speranța de viață e 72,9, de unde ați scos-o că de la 65 când ieși la pensie mai ai o speranță de 14,7 ani?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Dacă media UE e 36 iar la noi e 31,3, de unde ați scos alea “cinci puncte procentuale”?

    Dacă la noi speranța de viață e 72,9, de unde ați scos-o că de la 65 când ieși la pensie mai ai o speranță de 14,7 ani?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lista crizelor la care Europa trebuie să răspundă în următorul deceniu nu se rezumă la efectele pandemiei și la război – ea e mult mai lungă și cuprinde...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: