Din cei peste 177.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a a anului școlar 2022 – 2023, s-au prezentat luni, la proba de limba română a Evaluării Naționale, 154.600, ceea ce înseamnă o pierdere de 22.400 de elevi (12,66%) doar în această etapă a învățământului preuniversitar obligatoriu.
Situația nu este una deosebită – în cei doi ani ce au precedeat pandemia de Covid-19, adică 2018 și 2019, procentele elevilor de clasa a VIII-a care nu s-au prezentat la Evaluarea Națională (EN) a depășit 16 puncte procentuale. Însă situația de anul acesta nu este încă trașată: este de așteptat un alt val de neprezentare, la examenul de matematică de miercuri.
Practic, asta înseamnă abandonul școlii la vârsta de 14 ani, situație la care România este campioană în UE: are cei mai mulți tineri de până în 24 de ani care nu au reușit să pășească mai departe de gimnaziu.
Statistica de până acum a Evaluării Naționale 2023:
- peste 177.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a
- 161.500 elevi înscriși la Evaluarea Națională
- 154.000 elevi prezenți la proba de limba română
Cu observația că vor mai abandona cursa EN și alți elevi, la proba de matematică.
Diferența dintre numărul celor înregistrați în ultima clasă a gimnaziului și cei înscriși la EN este formată din elevii cărora nu li s-a încheiat situația școlară din cauza corigențelor, precum și de cei care au abandonat sistemul pe parcursul acestui an, înainte de a se ajunge la examenul național.
Parte dintre cei cu corigențe și cei care nu s-au prezentat la examen vor participa la sesiunea următoare a examenului, astfel încât se va mai recupera din procentul consmenat în acest moment la categoria pierderilor de la finalul gimnaziului.
De asemenea, cei care nu au susținut Evaluarea Națională se pot înscrie la școli profesionale (cele necăutate), în cadrul unei proceduri care se adresează special acestei categorii de elevi.
În plus, sunt cei care se pierd pe drum: în fiecare cohortă, cel puțin 1 din 10 copii se pierd între clasa întâi și Evaluarea Națională
Tabelul de mai sus surprinde situația de la finalul gimnaziului, însă un număr însemnat de copii dispar din sistem anterior.
Exemplu, cohorta celor care au intrat în clasa I-a în 2013 – 2014:
156.991 de copii au fost înregistrați în clasa I-a (elevii care au avut debutul școlar în anul școlar 2012/2013, în clasa pregătitoare, și elevii care au avut debutulșcolar în 2013/2014 în clasa I)
- dintre aceștia, au absolvit calsa a VIII-a 140.600 de elvi
- alți 4.801 elevi de clasa a VIII-a au rămas repetenți, neputând participa la EN
- prin urmare, pierderea pe ciclul primar și gimnaziar este de 10,4%, iar abandonul de 7,4%
Analizele Ministerului Educației arată că abandonul din ciclurile primar și gimnazial a coborât sub 10%, după foarte mulți ani, abia în perioada pandemiei de Covid-19, adică în 2018 și 2019:
Fenomenul se explică prin indulgența profesorilor și a sistemului în acest context special, nicidecum pentru că participarea ar fi fost în mod real mai ridicată sau pentru că elevii au fost mai bine pregătiți și a scăzut numărul repetenților.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Singura soluție pe termen lung la problemele care au distrus Educația”)
România, țara din UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care au părăsit timpuriu școala
Anul trecut, România figura pe primul loc în clasamentul ponderii tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care absolviseră cel mult gimnaziul, conform Eurostat:
Meida europeană s-a situat în 2022 la 9,6% din tinerii între 18 și 24 de ani.
****
(Citiți și: ”23% din absolvenții promoției actuale de liceu nu s-au înscris la Bacalaureat”)
***
Un răspuns
România Educata!
Si artizanii ei!