La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea Dlui. Gherghina

de Cristian Grosu 13.1.2013

Într-un stat ”capitalist”, cu o economie de piață – cum e România – singura metodă prin care guvernul poate interveni în economie este Bugetul.

Tocmai de aceea, gestiunea banilor de la un an la altul ar trebui să fie cu totul altceva decât chiverniseala cu care se întinde de la o lună la alta un pensionar sărac, bolnav și fără copii care nu mai așteaptă nimic de la viață. Sau decât aritmetica după care un contabil de CAP păcălește cifrele urmând ca responsabilul politic să se ocupe de minciunile despre creșterea producției la hectar.

Nu sunt glume: este exact ceea ce se întâmplă cu bugetele României – și nu de azi de ieri. Azi, în schimb, avem o particularitate.

Mai întâi : ”a interveni în economie” : da, sună prost, dacă înțelegem prin intervenție amestecul statului în fluența care asigură supraviețuirea privatului de la un cap la altul al mersului afacerii.

Suntem însă într-un moment în care ”intervenția statului” poate însemna ceva pozitiv : reforme structurale care să restrângă găurile negre, deblocarea drumului către creștere și profit și, mai ales, politici economice care să fructifice atuurile pe care le are o țară ca România. Or asta înseamnă viziune, strategie, plan.

Iar acestea au nevoie de gestiunea veniturilor, cheltuielilor și investițiilor – adică de bugetul României.

În materie de plan, ceva-ceva există, dar nu e făcut în România : e foaia de parcurs ”negociată” cu FMI, BM și CE, document care ține loc – de ani de zile – de program de guvernare, indiferent dacă la putere se află stânga sau dreapta.

Chiar și admițând (prin absurd, firește) că această foaie de parcurs ar fi respectată, ea are câteva mari neajunsuri :

e născută din exasperarea și îngrijorările finanțatorilor, Nu din viziunea guvernanților asupra viitorului iminent al economiei ;
are menirea de-a articula Nu un plan de dezvoltare, ci un traseu îngust pe care, respectându-l, economia nu va ieși în decor ;
pleacă de la ce Nu merge în România, Nu de la atuurile, oportunitățile și oferta potențială a acestei economii.

Lipsește, adică, privirea țintită în viitorul mediu.

Nici n-are cum să fie altfel: cine-și aruncă ochii pe schema prezentată de premierul Ponta săptămâna trecută – și numită parcă în bătaie de joc ”Bugetul cetățeanului” – observă că ea nu se deosebește cu absolut nimic de chiverniseala unui pensionar bolnav, fără copii și care nu mai așteaptă nimic de la viață.

Dedesubtul mișcării de PR, stau aceleași principii care au format bugetul acum 5, 7, 10, 15 ani – ca și cum în jur nu s-ar fi schimbat nimic – și care configurează unul din cele mai nocive fenomene din finanțele de sub economia românescă : ”Efectul Gherghina”. Ce e Gherghina?

Jurnaliștilor bătrâni, care ”fac guvernul” de la Nicolae Văcăroiu încoace, le e familiară imaginea legendară a unui secretar de stat de la Finanțe, bântuind coridoarele cu un creion după ureche – atât de legendară încât prenumele nu contează: domnul Gherghina.

Adus în guvern la începutul anilor 90 de către cel care-i făcea bugetele lui Nicolae Ceaușescu (Nicușor Constantinescu – Dumnezeu să-l ierte, căci era unul dintre puținii care chiar știa ce făcea) Dl. Gherghina n-a venit cu mâna goală. Ci cu sistemul rusesc de-a gestiona un colhoz, o gubernie, o republică sovietică, o țară în carne și oase în care guvernul n-avea nevoie de cine știe ce strategii, de vreme ce exista un Comitet de Stat al Planificării.

Nici în timpul lui Văcăroiu, nici al miniștrilor CDR, ai PSD, PDL și USL nu era și nu e greu: bugetul ca o haină cu 100 de buzunare, fiecare cu zecile sale de cotloane – din care muți aceiași bani nu către zonele producătoare de valoare adăugată, ci către buzunarele sparte în care, de-a lungul unui an, s-a tot pierdut.

Nu există premier – între toate etapele fundamental diferite prin care a trecut România în ultimii 15-17 ani (și au fost destule) – care să nu fi fost dependent de Dl. Gherghina și de abilitatea sa de-a se mișca – treaz sau beat mort, la 2 ziua sau la 3 dimineața, cu lanterna sau pe cel mai gros întuneric – pe culoarele și fundăturile în care ajung (sau nu!) fluxurile de bani.

Dependența era atât de mare încât, dacă s-ar face un top al miniștrilor de finanțe, dintre criteriile de departajare n-ar trebui să lipsească modul în care aceștia au știut să profite sau au scăpat de sub control ”efectul Gherghina”.

Cu un asemenea calapod, e greu să-ți iasă altceva decât un buget al anului care-a trecut, Nu al anului care-ți stă în față ;
e greu să configurezi o strategie în care creșterea economică să Nu fie o țintă, ci o premisă
;

e greu să țintești un loc – atunci când toți își fac loc cu coatele – la masa celor care contează (pentru că au cu ce) între cei 27 din Uniunea Europeană, acolo unde obsesia competitivității decide drumul și greutatea oricărui cent

E greu să ai o perspectivă clară, alta decât cea de-a supraviețui de pe o zi pe alta și de-a înghiți, fără să ai ce îngăima, mustrările finanțatorilor internaționali.

E greu, adică, să oferi o perspectivă de dezvoltare atunci când lumea se învârte irevocabil către noile probleme ridicate de criză și de globalizare (probleme deja conceptualizate și foarte limpede formulate) numai creionul Dlui. Gherghina – cu radiera puțin tocită – stă pe loc.

Un buget al trecutului, al rămânerii afară din realitate, bugetul unei țări care nu știe ce urmează să se petreacă în jur. Pentru că – mai e nevoie s-o spunem? – câți alți domni gherghina se află în guvern fără să-i cheme neapărat Gherghina?

Nu mă aventurez în detalii, recomand, pentru conformitate lista scurtă a câtorva probleme și viziuni – cu totul altceva decât vedem prin ”bugete” și prin ”programele de guvernare” – care ne privesc direct:  AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și AICI.

De altfel, un buget care are la orizont 2-3 rectificări până la anul pe vremea asta nici nu mai poate fi numit – în accepțiunea corectă și severă a termenului – Buget.

***

Sub această socoteală financiară numită pompos buget, stă o realitate care, vorba unui amic, ne poate exploda în față peste 6-8 luni.

O realitate care nu-i sperie pe miniștri, ministeriabili și funcționarii guvernamentali, dar pe care ”privații” o anticipează și tremură în fața ei, căci în această realitate vor fi ei nevoiți să evolueze:

Incercati să vă închipuți ce înseamnă să spagi un minister în 2 sau 3 structuri, la vârf, fără să fi calculat mai înainte efectele pe structurile din eșaloanele 3 și 4 – adică acolo unde ard focurile, se încing cuptoarele, se învârte pelteaua, se câștigă sau se pierd licitațiile, se împart contractele, se blochează sau se eliberează hârtiile.

În mod intenționat Nu am spus ”se implemenetează strategiile”.

Și încercați să vă închipuiți niște mii de funcționari, din care marea majoritate nu-și cunosc șefii: nici pe cei numiți, nici pe – mai ales – cei care urmează să fie numiți.

Încercați să vă închipuiți că, din puținii care-și cunosc șefii, unii au scheme de păcălire și neutralizare a acestora, alții au scheme de sabotaje și boicot, alții pur și simplu stau cu capul între umeri întorcând de pe o parte pe alta aceeași hârtie vreme de cele 8 ore de lucru până când va apărea un șef suficient de dumirit încât să știe ce și cum să le ceară.

Încercați să vă închipuiți un astfel de șef – cât timp îi ia să cunoască un sistem încă improvizat, o degringoladă produsă de împărțirea arbitrară a instituțiilor între fracțiile de ministere și bandele de finanțatori din teritoriu, obligațiile pentru care au fost puși acolo, rezistența (fie ea și numai mecanică) prin care subordonații țin de scaune, presiunea politică a mentorilor lor, lipsa oricărei competențe, lumea străină din Europa și cifrele sadice din spatele situației preluate și, de cele mai multe ori, neînțelese.

Încercați să vă închipuiți ce s-ar alege de companiile voastre dacă companiile voastre ar fi supuse unor asemenea abuzuri organizatorice.

Pentru că eu, unul, două lucruri încă nu-mi pot închipui, privind la febra care a cuprins cele 4 partide care fac scheme pe echipa de la Palatul Victoria:

– vreo umbră de strategie, cu care oricare din acești străini de realitate vine și ocupă postul cu lista de comisioane în buzunar.

-cum vom suptraviețui încă un mandat în lipsa unei astfel de strategii, de care depinde dezvoltarea domeniilor în care evoluăm eu, tu, ăsta – noi, ăștia, care în privat n-am angaja nici jumătate din funcționarii și ministeriabilii puși nu doar să conducă o țară, ci și să o scoată din criză și să privească în viitor.

Care viitor, când niciunul din ei, pe lângă viața în realitatea iluzorie a puterii, trăiesc cu conștiința că peste un an nu vor mai fi acolo?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2013

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    13.1.2013, 9:04 pm

    Nu avem politicieni vizionari domnule Grosu . Fiecare ajuns la “butoane” se ocupa doar de gestionarea puterii. Obiectivele sint recompensarea clientelei care asigura finantarea partidelor si in nici un caz viitorul tarii reprezentat de tineri . Acestor noi generatii li se asigura doar un munte de datorii in continua crestere. In afara alternativei de a emigra . 🙁

  2. Dorel
    14.1.2013, 9:21 pm

    Domnule Grosu – articolul asta pare o continuare la Game over … 😉 Game over s-a intimplat la inceputul anilor 90, cind foarte multi s-au bulbucit in politica. Din pacate, cei mai vinovati sint 3 putori care apareau atunci la teveu tot timpul, si care au reusit sa deraieze notiunile de politica si politicieni. Nu dau nume, dar aveau un discurs foarte ditructiv, vorbeau de corectitudine tot timpul, derobind de cite ori li se cerea sa faca parte dintr-un partid(ei nu se injoseste la asa ceva). Cred ca numai in Romania exista notiunea ca poti sa faci politica fara partide si ca te murdaresti daca esti nembru in vreunul. Mai ales unul din caraghiosi, de cite ori vorbea de cinste – nu puteam sa nu vizualizez vila “onesta” de pe Eroilor si Dacia “dichisita, de esport” cu numar cu 3 cifre care il cara peste tot. Onest ca n-avea incotro. Pe ceilalti doi i-a mitraliat Vadim rapid catalogindu-i de fara opera. Raul pe care l-au facut astia – nu cred ca se mai desface usor.

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult