fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea Dlui. Gherghina

de Cristian Grosu 13.1.2013

Într-un stat ”capitalist”, cu o economie de piață – cum e România – singura metodă prin care guvernul poate interveni în economie este Bugetul.

Tocmai de aceea, gestiunea banilor de la un an la altul ar trebui să fie cu totul altceva decât chiverniseala cu care se întinde de la o lună la alta un pensionar sărac, bolnav și fără copii care nu mai așteaptă nimic de la viață. Sau decât aritmetica după care un contabil de CAP păcălește cifrele urmând ca responsabilul politic să se ocupe de minciunile despre creșterea producției la hectar.

Nu sunt glume: este exact ceea ce se întâmplă cu bugetele României – și nu de azi de ieri. Azi, în schimb, avem o particularitate.

Mai întâi : ”a interveni în economie” : da, sună prost, dacă înțelegem prin intervenție amestecul statului în fluența care asigură supraviețuirea privatului de la un cap la altul al mersului afacerii.

Suntem însă într-un moment în care ”intervenția statului” poate însemna ceva pozitiv : reforme structurale care să restrângă găurile negre, deblocarea drumului către creștere și profit și, mai ales, politici economice care să fructifice atuurile pe care le are o țară ca România. Or asta înseamnă viziune, strategie, plan.

Iar acestea au nevoie de gestiunea veniturilor, cheltuielilor și investițiilor – adică de bugetul României.

În materie de plan, ceva-ceva există, dar nu e făcut în România : e foaia de parcurs ”negociată” cu FMI, BM și CE, document care ține loc – de ani de zile – de program de guvernare, indiferent dacă la putere se află stânga sau dreapta.

Chiar și admițând (prin absurd, firește) că această foaie de parcurs ar fi respectată, ea are câteva mari neajunsuri :

e născută din exasperarea și îngrijorările finanțatorilor, Nu din viziunea guvernanților asupra viitorului iminent al economiei ;
are menirea de-a articula Nu un plan de dezvoltare, ci un traseu îngust pe care, respectându-l, economia nu va ieși în decor ;
pleacă de la ce Nu merge în România, Nu de la atuurile, oportunitățile și oferta potențială a acestei economii.

Lipsește, adică, privirea țintită în viitorul mediu.

Nici n-are cum să fie altfel: cine-și aruncă ochii pe schema prezentată de premierul Ponta săptămâna trecută – și numită parcă în bătaie de joc ”Bugetul cetățeanului” – observă că ea nu se deosebește cu absolut nimic de chiverniseala unui pensionar bolnav, fără copii și care nu mai așteaptă nimic de la viață.

Dedesubtul mișcării de PR, stau aceleași principii care au format bugetul acum 5, 7, 10, 15 ani – ca și cum în jur nu s-ar fi schimbat nimic – și care configurează unul din cele mai nocive fenomene din finanțele de sub economia românescă : ”Efectul Gherghina”. Ce e Gherghina?

Jurnaliștilor bătrâni, care ”fac guvernul” de la Nicolae Văcăroiu încoace, le e familiară imaginea legendară a unui secretar de stat de la Finanțe, bântuind coridoarele cu un creion după ureche – atât de legendară încât prenumele nu contează: domnul Gherghina.

Adus în guvern la începutul anilor 90 de către cel care-i făcea bugetele lui Nicolae Ceaușescu (Nicușor Constantinescu – Dumnezeu să-l ierte, căci era unul dintre puținii care chiar știa ce făcea) Dl. Gherghina n-a venit cu mâna goală. Ci cu sistemul rusesc de-a gestiona un colhoz, o gubernie, o republică sovietică, o țară în carne și oase în care guvernul n-avea nevoie de cine știe ce strategii, de vreme ce exista un Comitet de Stat al Planificării.

Nici în timpul lui Văcăroiu, nici al miniștrilor CDR, ai PSD, PDL și USL nu era și nu e greu: bugetul ca o haină cu 100 de buzunare, fiecare cu zecile sale de cotloane – din care muți aceiași bani nu către zonele producătoare de valoare adăugată, ci către buzunarele sparte în care, de-a lungul unui an, s-a tot pierdut.

Nu există premier – între toate etapele fundamental diferite prin care a trecut România în ultimii 15-17 ani (și au fost destule) – care să nu fi fost dependent de Dl. Gherghina și de abilitatea sa de-a se mișca – treaz sau beat mort, la 2 ziua sau la 3 dimineața, cu lanterna sau pe cel mai gros întuneric – pe culoarele și fundăturile în care ajung (sau nu!) fluxurile de bani.

Dependența era atât de mare încât, dacă s-ar face un top al miniștrilor de finanțe, dintre criteriile de departajare n-ar trebui să lipsească modul în care aceștia au știut să profite sau au scăpat de sub control ”efectul Gherghina”.

Cu un asemenea calapod, e greu să-ți iasă altceva decât un buget al anului care-a trecut, Nu al anului care-ți stă în față ;
e greu să configurezi o strategie în care creșterea economică să Nu fie o țintă, ci o premisă
;

e greu să țintești un loc – atunci când toți își fac loc cu coatele – la masa celor care contează (pentru că au cu ce) între cei 27 din Uniunea Europeană, acolo unde obsesia competitivității decide drumul și greutatea oricărui cent

E greu să ai o perspectivă clară, alta decât cea de-a supraviețui de pe o zi pe alta și de-a înghiți, fără să ai ce îngăima, mustrările finanțatorilor internaționali.

E greu, adică, să oferi o perspectivă de dezvoltare atunci când lumea se învârte irevocabil către noile probleme ridicate de criză și de globalizare (probleme deja conceptualizate și foarte limpede formulate) numai creionul Dlui. Gherghina – cu radiera puțin tocită – stă pe loc.

Un buget al trecutului, al rămânerii afară din realitate, bugetul unei țări care nu știe ce urmează să se petreacă în jur. Pentru că – mai e nevoie s-o spunem? – câți alți domni gherghina se află în guvern fără să-i cheme neapărat Gherghina?

Nu mă aventurez în detalii, recomand, pentru conformitate lista scurtă a câtorva probleme și viziuni – cu totul altceva decât vedem prin ”bugete” și prin ”programele de guvernare” – care ne privesc direct:  AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și AICI.

De altfel, un buget care are la orizont 2-3 rectificări până la anul pe vremea asta nici nu mai poate fi numit – în accepțiunea corectă și severă a termenului – Buget.

***

Sub această socoteală financiară numită pompos buget, stă o realitate care, vorba unui amic, ne poate exploda în față peste 6-8 luni.

O realitate care nu-i sperie pe miniștri, ministeriabili și funcționarii guvernamentali, dar pe care ”privații” o anticipează și tremură în fața ei, căci în această realitate vor fi ei nevoiți să evolueze:

Incercati să vă închipuți ce înseamnă să spagi un minister în 2 sau 3 structuri, la vârf, fără să fi calculat mai înainte efectele pe structurile din eșaloanele 3 și 4 – adică acolo unde ard focurile, se încing cuptoarele, se învârte pelteaua, se câștigă sau se pierd licitațiile, se împart contractele, se blochează sau se eliberează hârtiile.

În mod intenționat Nu am spus ”se implemenetează strategiile”.

Și încercați să vă închipuiți niște mii de funcționari, din care marea majoritate nu-și cunosc șefii: nici pe cei numiți, nici pe – mai ales – cei care urmează să fie numiți.

Încercați să vă închipuiți că, din puținii care-și cunosc șefii, unii au scheme de păcălire și neutralizare a acestora, alții au scheme de sabotaje și boicot, alții pur și simplu stau cu capul între umeri întorcând de pe o parte pe alta aceeași hârtie vreme de cele 8 ore de lucru până când va apărea un șef suficient de dumirit încât să știe ce și cum să le ceară.

Încercați să vă închipuiți un astfel de șef – cât timp îi ia să cunoască un sistem încă improvizat, o degringoladă produsă de împărțirea arbitrară a instituțiilor între fracțiile de ministere și bandele de finanțatori din teritoriu, obligațiile pentru care au fost puși acolo, rezistența (fie ea și numai mecanică) prin care subordonații țin de scaune, presiunea politică a mentorilor lor, lipsa oricărei competențe, lumea străină din Europa și cifrele sadice din spatele situației preluate și, de cele mai multe ori, neînțelese.

Încercați să vă închipuiți ce s-ar alege de companiile voastre dacă companiile voastre ar fi supuse unor asemenea abuzuri organizatorice.

Pentru că eu, unul, două lucruri încă nu-mi pot închipui, privind la febra care a cuprins cele 4 partide care fac scheme pe echipa de la Palatul Victoria:

– vreo umbră de strategie, cu care oricare din acești străini de realitate vine și ocupă postul cu lista de comisioane în buzunar.

-cum vom suptraviețui încă un mandat în lipsa unei astfel de strategii, de care depinde dezvoltarea domeniilor în care evoluăm eu, tu, ăsta – noi, ăștia, care în privat n-am angaja nici jumătate din funcționarii și ministeriabilii puși nu doar să conducă o țară, ci și să o scoată din criză și să privească în viitor.

Care viitor, când niciunul din ei, pe lângă viața în realitatea iluzorie a puterii, trăiesc cu conștiința că peste un an nu vor mai fi acolo?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2013

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    13.1.2013, 9:04 pm

    Nu avem politicieni vizionari domnule Grosu . Fiecare ajuns la “butoane” se ocupa doar de gestionarea puterii. Obiectivele sint recompensarea clientelei care asigura finantarea partidelor si in nici un caz viitorul tarii reprezentat de tineri . Acestor noi generatii li se asigura doar un munte de datorii in continua crestere. In afara alternativei de a emigra . 🙁

  2. Dorel
    14.1.2013, 9:21 pm

    Domnule Grosu – articolul asta pare o continuare la Game over … 😉 Game over s-a intimplat la inceputul anilor 90, cind foarte multi s-au bulbucit in politica. Din pacate, cei mai vinovati sint 3 putori care apareau atunci la teveu tot timpul, si care au reusit sa deraieze notiunile de politica si politicieni. Nu dau nume, dar aveau un discurs foarte ditructiv, vorbeau de corectitudine tot timpul, derobind de cite ori li se cerea sa faca parte dintr-un partid(ei nu se injoseste la asa ceva). Cred ca numai in Romania exista notiunea ca poti sa faci politica fara partide si ca te murdaresti daca esti nembru in vreunul. Mai ales unul din caraghiosi, de cite ori vorbea de cinste – nu puteam sa nu vizualizez vila “onesta” de pe Eroilor si Dacia “dichisita, de esport” cu numar cu 3 cifre care il cara peste tot. Onest ca n-avea incotro. Pe ceilalti doi i-a mitraliat Vadim rapid catalogindu-i de fara opera. Raul pe care l-au facut astia – nu cred ca se mai desface usor.

Lăsați un comentariu


Europa

Ungaria – Premierul prezintă luni pachetul de 30 de mld. $ pregătit pentru criza Covid-19

Iulian Soare

Viktor Orban va prezenta luni pachetul special de măsuri, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, ce va fi aplicat pentru combaterea pandemiei… Mai mult

Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult

Europa

Elveția pregătește obligativitatea companiilor de-a fabrica produse medicale

Iulian Soare

Guvernul elveţian şi-a sporit vineri prerogativele pentru a putea obliga companiile să-şi crească producţia de materiale medicale esenţiale în combaterea pandemiei de coronavirus, precum medicamente… Mai mult