Guvernul îşi fundamentează bugetul pe anul 2013 pe un PIB calculat la nivelul de 139,8 miliarde de euro, egal cu cel din anul 2008, de dinainte de criza economică din România, potrivit datelor prezentate, joi, de premierul Victor Ponta.
Creşterea economică ţintită pe anul 2013 este de 1,8%, în condiţiile în care pentru anul 2012 se estimează că ar fi fost o creştere de 0,7%.
Astfel, în anul 2012, România a avut un PIB de 132,6 miliarde de euro, în 2011 – 124,1 miliarde de euro, iar în 2009 – 118,3 miliarde de euro.
Deficitul bugetar ţintit pentru anul 2013 este de 3 miliarde de euro, adică 2,14 % din PIB, c\re include o suplimenare de 0,3 puncte procentuale pentru plata facturilor la medicamente în maximum 60 de zile.
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a denumit acest supliment ”cocoaşă”, amintind că şi în anul 2012 fostul guvern Boc a negociat un astfel de supliment la deficit de 0,2 puncte procentuale, pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
Deficitul ţintit pentru anul 2013 este mai mic decât cel din 2012, când care a fost de 3,1 miliarde de euro (2,33% din PIB).
De asemenea, proiectul de buget este construit de guvern la un curs de schimb de 4,5 lei pe un euro.
Alţi indicatori prezentaţi de Ponta – investiţiile, de aproape 3 ori mai mici decât cheltuielile cu salariile şi pensiile
Datoria publică a României (acumulată din 1989 până în prezent) este de 51 de miliarde de euro, adică 34,7% din PIB (locul 24 în UE, ca procent din PIB). Din datoria publică, 48% este internă, iar 52% este externă.
Totalul veniturilor statului în anul 2013 – de 46 de miliarde de euro
Totalul cheltuielilor statului – de 49 de miliarde de euro, din care:
- Salarii – 10,2 miliarde euro (inclusiv majorarea cu 7,4% a salariilor bugetarilor, în vederea reîntregirii)
- Pensii – 11,1 miliarde euro (se suportă indexarea cu 4%)
- Investiţii – 7,8 miliarde euro (din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene)
- Cheltuieli cu bunuri şi servicii – 7,6 miliarde euro
- Cheltuieli cu asistenţa socială – 4,4 miliarde euro (poate părea mult, dar este
- ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene)
- Dobânzi la credite – 2,5 miliarde euro
- Subvenţii – 1,1 miliard euro
- Contribuţia României la UE – 1,4 miliarde euro
- Alte transferuri şi cheltuieli – 2,9 miliarde euro
Riscul de creditare a României a scăzut
Premierul Ponta a mai declarat că prima de risc pentru creditarea (CDS) României a scăzut la 197, faţă de 345 în aprilie 2012.
„La un moment dat, preşedintele vorbea – şi e un indicator important, înseamnă cât de riscant consideră pieţele private că este să împrumuţi bani României. Dacă în aprilie 2012, CDS-ul era 345, astăzi este 197, la jumătate. Asta înseamnă că există mai multă, de două ori mai multă încredere în faptul că Guvernul României îşi onorează obligaţiile şi este solvabil”, a spus Ponta.
Regândirea alocării personalului bugetar
Guvernul are în vedere în anul 2013 şi regândirea alocării personalului bugetar, în condiţiile în care sunt sectoare unde sunt prea mulţi angajaţi în timp ce în alte domenii sunt prea puţini, a declarat premierul Ponta.
„În continuare, personalul bugetar este alocat – nu vreau să spun că este prea puţin sau prea mult – vreau să spun că este alocat pe nişte criterii care nu mai corespund realităţii. Sunt zone în care avem prea puţin angajaţi, mă refer în primul rând la Sănătate, sunt zone în care avem prea mulţi angajaţi şi o regândire poate fi făcută doar de un guvern care are legitimitate şi sprijin politic”, a spus Ponta.
De asemenea, el a susţinut că prin cele mai recente hotărâri de guvern numărul angajaţilor din ministere scade cu până la 10%.
„Deja după primele hotărâri de guvern privind reorganizarea ministerelor, în majoritatea ministerelor există o reducere între 5-8-10% a numărului de personal”, a susţinut şeful Guvernului.
Bugetul de stat pe anul 2013 trebuie să suporte creşterea salariilor bugetarilor cu 7,4%, restul rămas pentru reîntregirea veniturilor acestei categorii de lucrărtori, la doi ani şi jumătate de la tăierea cu 25% decisă de Guvernul Boc.
2 răspunsuri
1- Salarile bugetarilor ajung la cifra de 45,9 miliarde lei . In anul 2009, se cheltuiau cu salarile bugetarilor , 46,710 miliarde lei (RON ) Domnul Basescu declara (atunci ) ca „bugetarii sint ca un grasun pe spinarea privatului” . (in 2010,se cheltuiau in acelasi scop , 42,806 miliarde) Curios ca de atunci si pina azi , domnul presedinte , toate fostele guvernari (USL inclus) au declarat triumfator ca a scazut numarul bugetarilor . La 7 bugetari pensionati , se angaja doar 1 . La nivel de salarii nu se vede aceasta reducere triumfalistica de personal . Poate si in alternativa , au fost multi promovati pe functii mai bine platite . 🙂
2- Domnul Ponta a declarat sa fondurile nerambursabile UE , vor fi atrase pentru cifra de 2,5 miliarde euro . Cum contributia Romaniei la uniune e de 1,4 miliarde euro/an , practic vor intra in tara doar 1,1 miliarde euro . Enorm 🙂 tinind cont ca fostul ministru de resort declara anul trecut ca trebuie sa atragem intre 5 si 6 miliarde euro anual pentru a nu pierde alte miliarde de finantare din noul buget UE .(2013 , ultimul an din vechia perioada de finantare ). Se adevereste cumva ca in realitate tot ce nu a fost atras , se va pierde definitiv dar nu e bine sa fie publicizat acest „succes”?
Cu fondurile europene e un pic mai complicat:
– cele 5-6 miliarde de euro de care se vorbea in 2012 erau banii pe care se pare sa intre in tara de la U.E.; din astia cam 1 miliard erau platile directe pentru agricultura si restul de 4-5 erau rambusari pe cele 7 programe operationale (regio, POSDRU, mediu, etc.);
– 2,5 miliarde din acest articol sunt cheltuielile pe care isi propune guvernul sa le faca in acest domeniu si anume plati pentru proiectele din fonduri europene aflate in derulare; din astea 10-15% reprezinta cofinantarea statului roman la aceste proiecte, iar restul ar trebui sa se intoarca inapoi la buget prin rambursari de la U.E. (asta daca proiectele sunt duse la capat si licitatiile sunt facute corect);
– in prezentarea lui Ponta nu apar detalii despre incasarile la buget, asa ca nu stim cat isi propune guvernul sa obtina din rambursari de la U.E. pe fonduri europene;
– la cheltuielile cu agricultura nu sunt incluse platile directe de la U.E. (in jur de 1 miliard pe an), ci doar subventiile nationale; asa in realitate numai din aceste plati directe primim aproape toata suma cu care contribuim noi anual la bugetul U.E.;