Veniturile din Investițiile Străine Directe: ”Ce-i mâna pe ei în luptă/Ce-au voit acel Apus”

de Marin Pana | 2.1.2017 .

investitii-straineÎn perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană, dividendele distribuite investitorilor străini au depășit 20 de miliarde de euro iar dobânzile achitate la creditele acordate întreprinderilor lor din România le-au mai adus alte aproximativ 6,5 miliarde de euro.

În aproape toți cei nouă ani analizați, sumele extrase în baza investițiilor făcute aici au depășit 2% din PIB.

Cum e cu profitul reinvestit

Pe partea de profit reinvestit, pierderea cumulată în intervalul 2007 – 2015 a fost de circa 8,3 miliarde de euro, după ce numai în cei doi ani din captele intervalului acest indicator s-a poziționat pe plus.

Explicația este că, în rest, dividendele acordate au fost mai mari decât veniturile nete declarate pe baza participaţiilor la capitalurile firmelor înființate aici.

Veniturile realizate din investiţii străine directe

Veniturile nete obţinute de către investitorii străini direcţi sunt constituite din:

– veniturile din participaţii la capital

– veniturile nete din dobânzi.

Veniturile din participaţii la capital reprezintă profiturile obţinute de întreprinderile ISD, diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile ISD.

Prin diminuarea veniturilor din participaţii la capital cu valoarea dividendelor repartizate

investitorilor străini direcţi se obţine valoarea profitului reinvestit, calculată conform metodologiei internaţionale de determinare a acestuia.

Veniturile nete din dobânzi sunt sumele primite de către investitorii străini direcţi în urma creditelor acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.

Profiturile reinvestite negative apar atunci când sumele repartizate drept dividende sunt mai mari decât profiturile nete obținute de întreprinderile ISD diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile

ISD, în conformitate cu declarațiile fiscale depuse.

tabel1

De remarcat și faptul că partea care a revenit rezultatelor din împrumuturi acordate firmelor ISD a crescut de la numai 6% din totalul veniturilor consemnate de statistica oficială în 2007 până la 53% în 2014, pentru a se replia la 22% în 2015.
Cu alte cuvinte, datele spun că investitorii străini au câștigat în 2014 mai mulți bani din împrumuturile acordate întreprinderilor decât din activitatea desfășurată de acestea, ceea ce este cu totul remarcabil.

(Citiți și: ”Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului”)

Când facem raportarea la dimensiunea economiei românești a sumelor de mai sus, pentru a ne forma o idee asupra a ceea ce se poate scoate de pe urma unor plasamente făcute aici, se pleacă de la un 2,43% ”promoțional” din 2007, se coboară în maxim de criză până la 1,76% ( mulțumim pentru înțelegere) și apoi se stabilizează cota datoriei eterne ( nu externe) undeva la peste 2% din PIB pe an (media 2,17%).

Câtă bătaie de cap pentru mai puțin de un miliard de euro pe an

Dacă se iau datele disponibile din 2008 încoace referitoare la întreprinderile ISD cu profit și întreprinderile ISD care au declarat pierderi se ajunge la concluzia uimitoare că rezultatul net obținut de investitorii străini în România din activitatea desfășurată ar fi fost mai slab de 1 miliard de euro pe an ( vezi tabelul).

tabel2

Per total, statistica arată că profiturile au însumat 41,6 miliarde de euro dar, în același timp, s-au produs și pierderi cumulate de aproape 34 de miliarde de euro. Culmea, în anii 2011 și 2012, întreprinderile ISD au ieșit, în ansamblu, chiar pe minus. Motiv pentru care nu pot fi decât compătimite pentru lipsa lor de inspirație și dedicația de a rămâne într-o țară atât de puțin profitabilă.

Interesant este și faptul că, deși economia României per total a traversat criza și a revenit încă din 2014 la nivelul din 2008, profiturile întreprinderilor ISD nu au reușit să facă același lucru. Deși, ce-i drept, anul trecut au reușit un record în reducerea pierderilor declarate până la doar 3,13 miliarde de euro. Așteptăm în continuare cu interes noi investiții și le mulțumim pentru stoicismul cu care suportă asemenea pierderi.

Publicat la data de 2.1.2017 .

2 comentarii

  1. Cristian Ganciu
    3.1.2017, 7:34 am

    Aproape sa-mi dea lacrimile cand am citit cum ies ei mereu in pierdere (nu mereu, mai mereu).
    Ar fi bine sa nu uitam ca o companie straina care vine sa investeasca in, de exemplu, distributia de energie electrica, nu vine doar cu banii si ‘know-how” pentru privatizarea companiei romanesti ci vine si cu puzderie de alte firme proprii care furnizeaza echipamente si componente (printre altele). Ar fi interesant sa ne uitam pe costurile cu echipamentele ale (de exemplu) distribuitorilor de energie, sa vedem de unde se aprovizioneaza, la ce preturi, apoi sa vedem la ce preturi se vand in vest echipamentele cumparate de ei.
    S-ar putea sa avvem surpriza sa aflam ca le cumpara la preturi mai mari, umflandu-si costurile pentru a-si diminua artificial profiturile si a nu plati impozite statului roman.
    Dar, ca sa nu vorbim cu pacat, ar trebui cineva sa se uite pe costurile astea inainte de a le plange de mila.

  2. Radu Limpede
    7.1.2017, 4:16 pm

    Preturile de Transfer pot fi o explicatie, ca si puzderia de firme furnizor de care vorbeste dl Cristian mai sus.

    Totusi, sa spunem ca ISD ca stoc ar fi fost de 40 mld euro ca medie (nu calculez exact – acum stocul e de 65 mld. dar a pornit de la mult mai putin acum 9-10 ani).

    20 mld euro dividende / 40 mld euro Equity investit da cam 50% / 9 ani analizati = 5,5% pe dividende (profit net minus impozitare) adica vreo 7% ROE.

    NU E RAU DELOC, mai ales ca in acesti 9 ani vreo 4 au fost de RECESIUNE ! => se poate creste la 15% in anii buni.

    Asadar, ironiile autorului – si ale asa-ziselor Patronate cu capital romanesc – impotrva ISD-FDI nu se sustin !

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română