Veniturile din Investițiile Străine Directe: ”Ce-i mâna pe ei în luptă/Ce-au voit acel Apus”

de Marin Pana | 2.1.2017 .

investitii-straineÎn perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană, dividendele distribuite investitorilor străini au depășit 20 de miliarde de euro iar dobânzile achitate la creditele acordate întreprinderilor lor din România le-au mai adus alte aproximativ 6,5 miliarde de euro.

În aproape toți cei nouă ani analizați, sumele extrase în baza investițiilor făcute aici au depășit 2% din PIB.

Cum e cu profitul reinvestit

Pe partea de profit reinvestit, pierderea cumulată în intervalul 2007 – 2015 a fost de circa 8,3 miliarde de euro, după ce numai în cei doi ani din captele intervalului acest indicator s-a poziționat pe plus.

Explicația este că, în rest, dividendele acordate au fost mai mari decât veniturile nete declarate pe baza participaţiilor la capitalurile firmelor înființate aici.

Veniturile realizate din investiţii străine directe

Veniturile nete obţinute de către investitorii străini direcţi sunt constituite din:

– veniturile din participaţii la capital

– veniturile nete din dobânzi.

Veniturile din participaţii la capital reprezintă profiturile obţinute de întreprinderile ISD, diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile ISD.

Prin diminuarea veniturilor din participaţii la capital cu valoarea dividendelor repartizate

investitorilor străini direcţi se obţine valoarea profitului reinvestit, calculată conform metodologiei internaţionale de determinare a acestuia.

Veniturile nete din dobânzi sunt sumele primite de către investitorii străini direcţi în urma creditelor acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.

Profiturile reinvestite negative apar atunci când sumele repartizate drept dividende sunt mai mari decât profiturile nete obținute de întreprinderile ISD diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile

ISD, în conformitate cu declarațiile fiscale depuse.

tabel1

De remarcat și faptul că partea care a revenit rezultatelor din împrumuturi acordate firmelor ISD a crescut de la numai 6% din totalul veniturilor consemnate de statistica oficială în 2007 până la 53% în 2014, pentru a se replia la 22% în 2015.
Cu alte cuvinte, datele spun că investitorii străini au câștigat în 2014 mai mulți bani din împrumuturile acordate întreprinderilor decât din activitatea desfășurată de acestea, ceea ce este cu totul remarcabil.

(Citiți și: ”Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului”)

Când facem raportarea la dimensiunea economiei românești a sumelor de mai sus, pentru a ne forma o idee asupra a ceea ce se poate scoate de pe urma unor plasamente făcute aici, se pleacă de la un 2,43% ”promoțional” din 2007, se coboară în maxim de criză până la 1,76% ( mulțumim pentru înțelegere) și apoi se stabilizează cota datoriei eterne ( nu externe) undeva la peste 2% din PIB pe an (media 2,17%).

Câtă bătaie de cap pentru mai puțin de un miliard de euro pe an

Dacă se iau datele disponibile din 2008 încoace referitoare la întreprinderile ISD cu profit și întreprinderile ISD care au declarat pierderi se ajunge la concluzia uimitoare că rezultatul net obținut de investitorii străini în România din activitatea desfășurată ar fi fost mai slab de 1 miliard de euro pe an ( vezi tabelul).

tabel2

Per total, statistica arată că profiturile au însumat 41,6 miliarde de euro dar, în același timp, s-au produs și pierderi cumulate de aproape 34 de miliarde de euro. Culmea, în anii 2011 și 2012, întreprinderile ISD au ieșit, în ansamblu, chiar pe minus. Motiv pentru care nu pot fi decât compătimite pentru lipsa lor de inspirație și dedicația de a rămâne într-o țară atât de puțin profitabilă.

Interesant este și faptul că, deși economia României per total a traversat criza și a revenit încă din 2014 la nivelul din 2008, profiturile întreprinderilor ISD nu au reușit să facă același lucru. Deși, ce-i drept, anul trecut au reușit un record în reducerea pierderilor declarate până la doar 3,13 miliarde de euro. Așteptăm în continuare cu interes noi investiții și le mulțumim pentru stoicismul cu care suportă asemenea pierderi.

Publicat la data de 2.1.2017 .

2 comentarii

  1. Cristian Ganciu
    3.1.2017, 7:34 am

    Aproape sa-mi dea lacrimile cand am citit cum ies ei mereu in pierdere (nu mereu, mai mereu).
    Ar fi bine sa nu uitam ca o companie straina care vine sa investeasca in, de exemplu, distributia de energie electrica, nu vine doar cu banii si ‘know-how” pentru privatizarea companiei romanesti ci vine si cu puzderie de alte firme proprii care furnizeaza echipamente si componente (printre altele). Ar fi interesant sa ne uitam pe costurile cu echipamentele ale (de exemplu) distribuitorilor de energie, sa vedem de unde se aprovizioneaza, la ce preturi, apoi sa vedem la ce preturi se vand in vest echipamentele cumparate de ei.
    S-ar putea sa avvem surpriza sa aflam ca le cumpara la preturi mai mari, umflandu-si costurile pentru a-si diminua artificial profiturile si a nu plati impozite statului roman.
    Dar, ca sa nu vorbim cu pacat, ar trebui cineva sa se uite pe costurile astea inainte de a le plange de mila.

  2. Radu Limpede
    7.1.2017, 4:16 pm

    Preturile de Transfer pot fi o explicatie, ca si puzderia de firme furnizor de care vorbeste dl Cristian mai sus.

    Totusi, sa spunem ca ISD ca stoc ar fi fost de 40 mld euro ca medie (nu calculez exact – acum stocul e de 65 mld. dar a pornit de la mult mai putin acum 9-10 ani).

    20 mld euro dividende / 40 mld euro Equity investit da cam 50% / 9 ani analizati = 5,5% pe dividende (profit net minus impozitare) adica vreo 7% ROE.

    NU E RAU DELOC, mai ales ca in acesti 9 ani vreo 4 au fost de RECESIUNE ! => se poate creste la 15% in anii buni.

    Asadar, ironiile autorului – si ale asa-ziselor Patronate cu capital romanesc – impotrva ISD-FDI nu se sustin !

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română