Veniturile din Investițiile Străine Directe: ”Ce-i mâna pe ei în luptă/Ce-au voit acel Apus”

de Marin Pana | 2.1.2017 .

investitii-straineÎn perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană, dividendele distribuite investitorilor străini au depășit 20 de miliarde de euro iar dobânzile achitate la creditele acordate întreprinderilor lor din România le-au mai adus alte aproximativ 6,5 miliarde de euro.

În aproape toți cei nouă ani analizați, sumele extrase în baza investițiilor făcute aici au depășit 2% din PIB.

Cum e cu profitul reinvestit

Pe partea de profit reinvestit, pierderea cumulată în intervalul 2007 – 2015 a fost de circa 8,3 miliarde de euro, după ce numai în cei doi ani din captele intervalului acest indicator s-a poziționat pe plus.

Explicația este că, în rest, dividendele acordate au fost mai mari decât veniturile nete declarate pe baza participaţiilor la capitalurile firmelor înființate aici.

Veniturile realizate din investiţii străine directe

Veniturile nete obţinute de către investitorii străini direcţi sunt constituite din:

– veniturile din participaţii la capital

– veniturile nete din dobânzi.

Veniturile din participaţii la capital reprezintă profiturile obţinute de întreprinderile ISD, diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile ISD.

Prin diminuarea veniturilor din participaţii la capital cu valoarea dividendelor repartizate

investitorilor străini direcţi se obţine valoarea profitului reinvestit, calculată conform metodologiei internaţionale de determinare a acestuia.

Veniturile nete din dobânzi sunt sumele primite de către investitorii străini direcţi în urma creditelor acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.

Profiturile reinvestite negative apar atunci când sumele repartizate drept dividende sunt mai mari decât profiturile nete obținute de întreprinderile ISD diminuate cu pierderile înregistrate de întreprinderile

ISD, în conformitate cu declarațiile fiscale depuse.

tabel1

De remarcat și faptul că partea care a revenit rezultatelor din împrumuturi acordate firmelor ISD a crescut de la numai 6% din totalul veniturilor consemnate de statistica oficială în 2007 până la 53% în 2014, pentru a se replia la 22% în 2015.
Cu alte cuvinte, datele spun că investitorii străini au câștigat în 2014 mai mulți bani din împrumuturile acordate întreprinderilor decât din activitatea desfășurată de acestea, ceea ce este cu totul remarcabil.

(Citiți și: ”Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului”)

Când facem raportarea la dimensiunea economiei românești a sumelor de mai sus, pentru a ne forma o idee asupra a ceea ce se poate scoate de pe urma unor plasamente făcute aici, se pleacă de la un 2,43% ”promoțional” din 2007, se coboară în maxim de criză până la 1,76% ( mulțumim pentru înțelegere) și apoi se stabilizează cota datoriei eterne ( nu externe) undeva la peste 2% din PIB pe an (media 2,17%).

Câtă bătaie de cap pentru mai puțin de un miliard de euro pe an

Dacă se iau datele disponibile din 2008 încoace referitoare la întreprinderile ISD cu profit și întreprinderile ISD care au declarat pierderi se ajunge la concluzia uimitoare că rezultatul net obținut de investitorii străini în România din activitatea desfășurată ar fi fost mai slab de 1 miliard de euro pe an ( vezi tabelul).

tabel2

Per total, statistica arată că profiturile au însumat 41,6 miliarde de euro dar, în același timp, s-au produs și pierderi cumulate de aproape 34 de miliarde de euro. Culmea, în anii 2011 și 2012, întreprinderile ISD au ieșit, în ansamblu, chiar pe minus. Motiv pentru care nu pot fi decât compătimite pentru lipsa lor de inspirație și dedicația de a rămâne într-o țară atât de puțin profitabilă.

Interesant este și faptul că, deși economia României per total a traversat criza și a revenit încă din 2014 la nivelul din 2008, profiturile întreprinderilor ISD nu au reușit să facă același lucru. Deși, ce-i drept, anul trecut au reușit un record în reducerea pierderilor declarate până la doar 3,13 miliarde de euro. Așteptăm în continuare cu interes noi investiții și le mulțumim pentru stoicismul cu care suportă asemenea pierderi.

Publicat la data de 2.1.2017 .

2 comentarii

  1. Cristian Ganciu
    3.1.2017, 7:34 am

    Aproape sa-mi dea lacrimile cand am citit cum ies ei mereu in pierdere (nu mereu, mai mereu).
    Ar fi bine sa nu uitam ca o companie straina care vine sa investeasca in, de exemplu, distributia de energie electrica, nu vine doar cu banii si ‘know-how” pentru privatizarea companiei romanesti ci vine si cu puzderie de alte firme proprii care furnizeaza echipamente si componente (printre altele). Ar fi interesant sa ne uitam pe costurile cu echipamentele ale (de exemplu) distribuitorilor de energie, sa vedem de unde se aprovizioneaza, la ce preturi, apoi sa vedem la ce preturi se vand in vest echipamentele cumparate de ei.
    S-ar putea sa avvem surpriza sa aflam ca le cumpara la preturi mai mari, umflandu-si costurile pentru a-si diminua artificial profiturile si a nu plati impozite statului roman.
    Dar, ca sa nu vorbim cu pacat, ar trebui cineva sa se uite pe costurile astea inainte de a le plange de mila.

  2. Radu Limpede
    7.1.2017, 4:16 pm

    Preturile de Transfer pot fi o explicatie, ca si puzderia de firme furnizor de care vorbeste dl Cristian mai sus.

    Totusi, sa spunem ca ISD ca stoc ar fi fost de 40 mld euro ca medie (nu calculez exact – acum stocul e de 65 mld. dar a pornit de la mult mai putin acum 9-10 ani).

    20 mld euro dividende / 40 mld euro Equity investit da cam 50% / 9 ani analizati = 5,5% pe dividende (profit net minus impozitare) adica vreo 7% ROE.

    NU E RAU DELOC, mai ales ca in acesti 9 ani vreo 4 au fost de RECESIUNE ! => se poate creste la 15% in anii buni.

    Asadar, ironiile autorului – si ale asa-ziselor Patronate cu capital romanesc – impotrva ISD-FDI nu se sustin !

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română