Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului

Fluxul net de investiții străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro ( ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizați cam 70% în aport la capitalurile proprii și 30% credit net primit de la investitorii străini.

Investițiile pe 2015 au rezultat ca diferență între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participația capitalului străin este de cel puțin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – și cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite și rambursările la creditele luate anterior.

Propriu-zis, finanțarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investițiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puțin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini.

De reținut, sumele rezultate din fuziuni și achiziții au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferența de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.

Structura pe țări de origine: de la state, la off-shore-uri

Trei țări (Olanda, Austria și Germania) concentrează mai mult de jumătate din investițiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidența declarată oficial a capitalului străin.

Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziționarea unor țări precum Cipru pe locul patru și Luxemburg pe locul șapte, în timp ce SUA apare doar pe zece iar Marea Britanie tocmai pe locul 13.

De remarcat, totodată, poziționarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 și 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franța și Italia, care apar pe locurile 5 și 6. Precum și apariția deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria și Cehia, care aveau și ele nevoie de investiții străine dar asta anu le-a împiedicat să valorifice oportunități în exterior.

Investițiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare

În ce privește repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD.

Ea a fost urmată la mare distanță exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României în timp ce Oltenia și Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin. Care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare și a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (București-Ilfov la 131% din media UE față de Nord-Est cu 34%).

Repartizarea ISD pe principalele activități economice

Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile și firmele de asigurări și de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerțul alături de construcții.

Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferență netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, și industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creșterea ponderii produselor de tehnicitate medie și ridicată și a obținut un surplus sectorial esențial pentru echilibrarea balanței comerciale.

Deși a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri și restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potențialul natural și capacitățile de cazare de care dispune România. Lucru valabil și pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creștere a productivității, element-cheie pentru ameliorarea competitivății la nivel național.

Una peste alta, nivelul investițiilor străine a fost unul destul de redus față de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an. Comparabil cu obligațiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidență interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).