Vâstnicii români – pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populației

De Marin Pana | 24.3.2014 .

România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populației în general.

(Citiți și: ”Averea netă a românului și structura ei. Și felul prin care politica socială o reduce la toate categoriile”)

Pentru referință, avem situațiile diametral opuse din țările membre UE cu care suntem vecini. Situația de la noi se regăsește aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici și non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia și Danemarca se situează în apropierea Bulgariei și nu în fruntea clasamentului, unde țara noastră este devansată doar de Franța și Luxemburg.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Statistica Eurostat se referă la venitul total disponibil echivalent al unei gospodării, după achitarea taxelor și aplicarea deducerilor, respectiv sumele disponibile pentru cheltuire și/sau economii, raportat la numărul de membri ai unei gospodării. Foarte important, numărul de membri din gospodărie se ia în calcul după o scară de echivalență utilizată de OECD, după cum urmează:

  • 1,0 pentru primul adult
  • 0,5 pentru orice persoană în plus cu vârsta dec 14 ani și peste
  • 0,3 pentru orice copil cu vârsta sub 14 ani

Prin urmare, dacă s-ar fi utilizat împărțirea directă la numărul de membri dintr-o familie, fără a ține cont de numărul de membri și de vârstă, ne-am fi aflat în situația în care venitul mediu al persoanelor de 65 de ani și peste este mai mare decât al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Situație care apare bizară dacă ar fi să ținem cont de experiențele personale din viața de zi cu zi.

Există, însă două explicații principale ale unei statistici care nu prea are cum și nici de ce să fie eronată, cum se vor repezi unii să acuze:

Prima, situațiile cu probleme se exhibează mult mai des și mai clar în media, ceea ce induce o modificare netă de imagine în opinia publică asupra situației reale. În schimb, cei care sunt mulțumiți cu situația în care sunt necesare CAS-uri de la câte trei- patru salariați pentru a le susține veniturile sunt mult mai discreți.

A doua explicație derivă din prima prin necesitatea de a obține o medie corespunzător de mare pentru a egala veniturile salariaților. Ea constă într-o ipoteză foarte plauzibilă, dar pentru care în absența unei cercetări exahaustive a INS nu avem date, și constă în inegalitatea tot mai pronunțată odată cu înaintarea în vârstă.

Respectiv într-o diferențiere mai pronunțată a veniturilor între persoanele de vârsta a treia decât la nivelul celor mai tineri, aflați în activitate. Ceea ce ar indica o problemă de principiu destul de gravă la nivelul sistemului de pensii, alimentat din taxe și impozite ce grevează asupra activității economice.

Ar mai fi de discutat și o particularitate românească, derivată din vârsta efectivă de pensionare mult mai mică decât cea legală (circa opt ani la bărbați și șase ani la femei). Cea a pensiilor relativ mai mici încasate în perioada care premerge atingerii vârstei de 65 de ani, precum și pensiile relativ mai mari pe motiv de vechime completă ale celor trecuți mai bine de 65 de ani rezultat al locului de muncă asigurat și al creșterii continue a retribuției de pe vremuri.

Din perspectivă macroeconomică, ar fi de reliefat politica de tip maghiar, care stresează bugetul dincolo de posibilitățile reale ale economiei și cerințele de dezvoltare. De reținut, din moment ce bugetul asigurărilor sociale trebuie subvenționat cu un sfert din bani de la bugetul de stat, dacă raportul veniturilor ar fi fost ca în Bulgaria nu am fi avut deficit la pensii. Și nici deficit de investiții publice.

Publicat la data de 24.3.2014 .

7 comentarii

  1. Adrian
    25.3.2014, 9:01 am

    corect: Varstnicii

  2. costi
    25.3.2014, 11:25 am

    ..asa ca mai lasati-ma cu cresterea pensiilor…cresteti salariul minim , ca sunt familii tinere cu 2 copii in scoala , care au venit de 1600-1700 ron pe luna…respect batranii, dar se presupune ca la 65 de ani ai deja o casa a ta (deci nu mai ai rate la banca), haine nu-ti mai cumperi cine stie ce…nu te obliga nimeni sa stai in apartament de 3-4 camere si sa te vaiti ca nu ai cu ce plati intretinerea….si nu mai bagati atatea medicamente in voi, trebuia sa duceti o viata cumpatata si sa faceti sport….cand se deschide vreun hipermarket si au promotii e plin de pensionari, doar ati vazut la stiri, nu ai loc de ei, se inghesuie chiar daca nu au nevoie sa cumpere ceva, cred ca au ramas cu chestia cu statul la coada de pe vremea cealalta, cand veneau de seara cu scaunelul si stateau toata noaptea in fatza la Alimentara…in fine…in concluzie, mai usor cu cresterea pensiilor..

  3. Nicolae
    26.3.2014, 9:44 am

    Deficitul bugetului de pensii este cauzat partial si de pilonul II pensii private obligatorii si m-ar interesa sa stiu in ce proportie. pe de alta parte exista multe familii in care pensia bunicilor( parintilor) este cheltuita in mare masura pt copii si nepoti.

  4. casandra
    26.3.2014, 5:28 pm

    1. Textul este identic cu cel publicat in Economistul. Este vorba de acelaşi autor ?
    http://www.economistul.ro/varstnicii-romaniei-pe-podiumul-european-al-veniturilor-de-care-dispun-in-raport-cu-restul-populatiei-a6893/

    2. Veniturile vârstnicilor sunt declarate în proproţie de peste 95%. Puteţi susţine ca românii adulţi, salariaţi sau întreprinzători, isi declara veniturile în integralitate Fiscului sau în anchetele INS?

    3. Aţi încercat compararea situaţiei veniturilor disponibile cu situaţia consumului ? S-ar putea sa aveţi surprize, chiar şi luand in considerare creditele.

  5. carcotas
    27.3.2014, 12:01 am

    Atentie se cauta bani pt buget. S- gasit cauza saraciei din Romania.
    Pe cind un articol despre polarizarea sociala in Romania atinsa in timp record????!!!!!!
    Presa aservita.
    Atentie incepe intoxicarea si manipularea.
    Pensionarii sa stea mai mult pe’acasa ca nu se stie cine le pune f’o piedica ca sa dreaga raportul.
    Asemenea articole sint instigatoare la ura. Lasati pensionarii in pace ca nici bani de medicamente nu prea au.
    Comparati mai bine pensiile lor cu ale celor din alte tari din europa.

  6. ion ionita
    28.3.2014, 2:52 pm

    Este adevarat ca exista un numar de pensionari cu o pensie mai mare decat salariul mediu net pe economie.Dar acestia sunt putini ca numar si pondere in fondul de pensii. Metodologia folosita in raport nu cred ca genereaza rezultate corecte, intrucat nu confirma realitatea practica. Dar sa stii dl. Costi ca pentru a-si asigura la batranete nevoile stricte au suferit si ei privatiuni la tinerete. In ceea ce privesc cheltuielile curente cu mentinerea sanatatii, in mod firesc, sunt mai mari decat la tineri. De altfel ai sa constati si d-ta , evident daca ai sa ajungi la pensie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Guvernul înființează o comisie de evaluare a managementului privat în companiile sale. Președinte – premierul Ponta

management După aproape trei ani de la introducerea managementului privat în companiile de stat, Guvernul înființează o comisie pentru monitorizarea aplicării prevederilor referitoare la guvernanţa corporativă ... Citeste mai departe »

Marin Pana

Execuția pe S1: deficitul – redus cu limitarea drastică a cheltuielilor, cresc subvențiile la bugetele sociale de bază

deficit executie Deficitul bugetar pe primul semestru din acest an a scăzut la mai puțin de jumătate în raport cu prima jumătate a lui 2013 (0,5% din ... Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Răzbunarea economică a Rusiei împotriva Republicii Moldova: Patru embargouri într-un an

moldova În timp ce UE nu reuşeşte să impună sancţiuni eficiente împotriva Federaţiei Ruse, aceasta desfăşoară un război comercial dur împotriva partenerilor estici ai Uniunii, încercând ... Citeste mai departe »

Victor Bratu

Preşedintele Băsescu retrimite la Parlament Legea privind scăderea CAS. Argumente în oglindă

traian basescu victor ponta Preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri că nu promulgă Legea de scădere a CAS cu 5 puncte procentuale şi o retrimite la Parlament, acelaşi care ... Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Guvernul pregătește creșterea libertății Fondurilor private de pensii de-a investi în economie

pensionar Guvernul pregăteşte modificarea legislaţiei privind politica de investiții a fondurilor de pensii, pentru ca acestea să poată deţine mai multe acţiuni listate şi obligaţiuni corporative. ... Citeste mai departe »
valentin-naumescu

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Rusia a trecut „linia roşie” a Războiului Rece. Creşte nevoia de America în Centrul şi Estul Europei

Idei şi puncte cheie: Prin bombardarea avionului civil al Malaysian Airlines, separatiştii ruşi şi Rusia din spatele lor au trecut practic „linia roşie” a Războiului ... Citeste mai departe »

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Piața de capital: când micro- întâlnește macroprudențialitatea

Un editorial din ZF (“Cum nu se poate mai prost”, 29 iunie 2014.) face o constatare: ca in timp ce anii de criza au adus ... Citeste mai departe »

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Reducerea CAS: Compromiterea unei măsuri de către guvern și lovitura dată de președinție

Ceea ce vedem acum la pregătirea bugetului cu reducerea CAS (de la amânarea prezentării unei soluții financiare, la publicarea și retragerea noului Cod fiscal și, ... Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Rusia a trecut „linia roşie” a Războiului Rece. Creşte nevoia de America în Centrul şi Estul Europei

valentin-naumescu

Valentin Naumescu

Idei şi puncte cheie: Prin bombardarea avionului civil al Malaysian Airlines, separatiştii ruşi şi Rusia din spatele lor au trecut practic „linia roşie” a Războiului ... Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Piața de capital: când micro- întâlnește macroprudențialitatea

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Un editorial din ZF (“Cum nu se poate mai prost”, 29 iunie 2014.) face o constatare: ca in timp ce anii de criza au adus ... Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Reducerea CAS: Compromiterea unei măsuri de către guvern și lovitura dată de președinție

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Ceea ce vedem acum la pregătirea bugetului cu reducerea CAS (de la amânarea prezentării unei soluții financiare, la publicarea și retragerea noului Cod fiscal și, ... Citeste mai departe »

Valentin Lazea / O problemă contagioasă: Politica monetară ca substitut al reformelor structurale

valentin lazea bnr

Valentin Lazea

De la începutul crizei, băncile centrale importante (Federal Reserve, Banca Centrală Europeană, Bank of England, Banca Japoniei) atrag atenţia că acţiunile lor nu pot substitui ... Citeste mai departe »

Ioana Avădani / UE – discretul client de publicitate al României

ioana avadani1

Ioana Avadani

Uniunea Europeană este principalul client de publicitate din România, anunțând, în 2013, contracte de peste 76 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 20% din ... Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cu tristețe, despre BNR-ul ”de stânga”

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Deși noile numiri în Consiliul de Administrație al BNR au umplut, printr-o mișcare surprinzătoare, Banca Centrală cu oamenii PSD, nu voi aborda noua garnitură din ... Citeste mai departe »

Mircea Coșea / De la Dacia made by Renault la Magiun made by Topoloveni

mircea cosea

Mircea Coşea

Atunci când am pus în discuție tema ” De la made in Romania la made by Romania” nu mi-am închipuit că va avea parte de ... Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Noua guvernare: Enclava și prețul ei

Pentru că mi se pare absolut ridicol (din multe motive) să formulăm o listă de așteptări economice de la noul guvern Ponta, încep prin a ... Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română