Vâstnicii români – pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populației

De Marin Pana | 24.3.2014 .

România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populației în general.

(Citiți și: ”Averea netă a românului și structura ei. Și felul prin care politica socială o reduce la toate categoriile”)

Pentru referință, avem situațiile diametral opuse din țările membre UE cu care suntem vecini. Situația de la noi se regăsește aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici și non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia și Danemarca se situează în apropierea Bulgariei și nu în fruntea clasamentului, unde țara noastră este devansată doar de Franța și Luxemburg.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Statistica Eurostat se referă la venitul total disponibil echivalent al unei gospodării, după achitarea taxelor și aplicarea deducerilor, respectiv sumele disponibile pentru cheltuire și/sau economii, raportat la numărul de membri ai unei gospodării. Foarte important, numărul de membri din gospodărie se ia în calcul după o scară de echivalență utilizată de OECD, după cum urmează:

  • 1,0 pentru primul adult
  • 0,5 pentru orice persoană în plus cu vârsta dec 14 ani și peste
  • 0,3 pentru orice copil cu vârsta sub 14 ani

Prin urmare, dacă s-ar fi utilizat împărțirea directă la numărul de membri dintr-o familie, fără a ține cont de numărul de membri și de vârstă, ne-am fi aflat în situația în care venitul mediu al persoanelor de 65 de ani și peste este mai mare decât al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Situație care apare bizară dacă ar fi să ținem cont de experiențele personale din viața de zi cu zi.

Există, însă două explicații principale ale unei statistici care nu prea are cum și nici de ce să fie eronată, cum se vor repezi unii să acuze:

Prima, situațiile cu probleme se exhibează mult mai des și mai clar în media, ceea ce induce o modificare netă de imagine în opinia publică asupra situației reale. În schimb, cei care sunt mulțumiți cu situația în care sunt necesare CAS-uri de la câte trei- patru salariați pentru a le susține veniturile sunt mult mai discreți.

A doua explicație derivă din prima prin necesitatea de a obține o medie corespunzător de mare pentru a egala veniturile salariaților. Ea constă într-o ipoteză foarte plauzibilă, dar pentru care în absența unei cercetări exahaustive a INS nu avem date, și constă în inegalitatea tot mai pronunțată odată cu înaintarea în vârstă.

Respectiv într-o diferențiere mai pronunțată a veniturilor între persoanele de vârsta a treia decât la nivelul celor mai tineri, aflați în activitate. Ceea ce ar indica o problemă de principiu destul de gravă la nivelul sistemului de pensii, alimentat din taxe și impozite ce grevează asupra activității economice.

Ar mai fi de discutat și o particularitate românească, derivată din vârsta efectivă de pensionare mult mai mică decât cea legală (circa opt ani la bărbați și șase ani la femei). Cea a pensiilor relativ mai mici încasate în perioada care premerge atingerii vârstei de 65 de ani, precum și pensiile relativ mai mari pe motiv de vechime completă ale celor trecuți mai bine de 65 de ani rezultat al locului de muncă asigurat și al creșterii continue a retribuției de pe vremuri.

Din perspectivă macroeconomică, ar fi de reliefat politica de tip maghiar, care stresează bugetul dincolo de posibilitățile reale ale economiei și cerințele de dezvoltare. De reținut, din moment ce bugetul asigurărilor sociale trebuie subvenționat cu un sfert din bani de la bugetul de stat, dacă raportul veniturilor ar fi fost ca în Bulgaria nu am fi avut deficit la pensii. Și nici deficit de investiții publice.

Publicat la data de 24.3.2014 .

7 comentarii

  1. Adrian
    25.3.2014, 9:01 am

    corect: Varstnicii

  2. costi
    25.3.2014, 11:25 am

    ..asa ca mai lasati-ma cu cresterea pensiilor…cresteti salariul minim , ca sunt familii tinere cu 2 copii in scoala , care au venit de 1600-1700 ron pe luna…respect batranii, dar se presupune ca la 65 de ani ai deja o casa a ta (deci nu mai ai rate la banca), haine nu-ti mai cumperi cine stie ce…nu te obliga nimeni sa stai in apartament de 3-4 camere si sa te vaiti ca nu ai cu ce plati intretinerea….si nu mai bagati atatea medicamente in voi, trebuia sa duceti o viata cumpatata si sa faceti sport….cand se deschide vreun hipermarket si au promotii e plin de pensionari, doar ati vazut la stiri, nu ai loc de ei, se inghesuie chiar daca nu au nevoie sa cumpere ceva, cred ca au ramas cu chestia cu statul la coada de pe vremea cealalta, cand veneau de seara cu scaunelul si stateau toata noaptea in fatza la Alimentara…in fine…in concluzie, mai usor cu cresterea pensiilor..

  3. Nicolae
    26.3.2014, 9:44 am

    Deficitul bugetului de pensii este cauzat partial si de pilonul II pensii private obligatorii si m-ar interesa sa stiu in ce proportie. pe de alta parte exista multe familii in care pensia bunicilor( parintilor) este cheltuita in mare masura pt copii si nepoti.

  4. casandra
    26.3.2014, 5:28 pm

    1. Textul este identic cu cel publicat in Economistul. Este vorba de acelaşi autor ?
    http://www.economistul.ro/varstnicii-romaniei-pe-podiumul-european-al-veniturilor-de-care-dispun-in-raport-cu-restul-populatiei-a6893/

    2. Veniturile vârstnicilor sunt declarate în proproţie de peste 95%. Puteţi susţine ca românii adulţi, salariaţi sau întreprinzători, isi declara veniturile în integralitate Fiscului sau în anchetele INS?

    3. Aţi încercat compararea situaţiei veniturilor disponibile cu situaţia consumului ? S-ar putea sa aveţi surprize, chiar şi luand in considerare creditele.

  5. carcotas
    27.3.2014, 12:01 am

    Atentie se cauta bani pt buget. S- gasit cauza saraciei din Romania.
    Pe cind un articol despre polarizarea sociala in Romania atinsa in timp record????!!!!!!
    Presa aservita.
    Atentie incepe intoxicarea si manipularea.
    Pensionarii sa stea mai mult pe’acasa ca nu se stie cine le pune f’o piedica ca sa dreaga raportul.
    Asemenea articole sint instigatoare la ura. Lasati pensionarii in pace ca nici bani de medicamente nu prea au.
    Comparati mai bine pensiile lor cu ale celor din alte tari din europa.

  6. ion ionita
    28.3.2014, 2:52 pm

    Este adevarat ca exista un numar de pensionari cu o pensie mai mare decat salariul mediu net pe economie.Dar acestia sunt putini ca numar si pondere in fondul de pensii. Metodologia folosita in raport nu cred ca genereaza rezultate corecte, intrucat nu confirma realitatea practica. Dar sa stii dl. Costi ca pentru a-si asigura la batranete nevoile stricte au suferit si ei privatiuni la tinerete. In ceea ce privesc cheltuielile curente cu mentinerea sanatatii, in mod firesc, sunt mai mari decat la tineri. De altfel ai sa constati si d-ta , evident daca ai sa ajungi la pensie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Raport Economic al UE – despre relansarea creșterii economiei românești în context regional

indicatori Potrivit Raportului Economic al UE ( publicație semianuală a Băncii Mondiale) lansat în această săptămână, exporturile au avut rolul principal în relansarea creșterii economice...Citeste mai departe »

Anne-Marie Blajan

Summit-ul de la Riga: Păstrarea Parteneriatului Estic, în viziunea experților

parteneriatul estic Summit-ul de la Riga de joi şi vineri va fi ocazia de menţinere în viaţă a unui proiect eşuat al Uniunii europene: Parteneriatul Estic...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Universitățile de top din România cer guvernului un nou acord privind Educația. Ministerul lucrează la vechiul proiect de lege al Ecaterinei Andronescu

studenti În timp ce Ministerul Educației, confruntat recent cu proteste ale studenților, anunță că va lansa spre dezbatere publică o nouă lege a învățământului, cinci...Citeste mai departe »

Marin Pana

Excedent în creștere al contului curent, pe fondul deteriorării balanței comerciale și a gradului de acoperire a importurilor cu rezerva valutară

balanta de plati Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni ale acestui an un excedent de 406 milioane euro, față de un...Citeste mai departe »

Marin Pana

INS – date preliminare / Creșterea economică prinde viteză – vom vedea ce rămâne dincolo de efectul de bază

crestere economica Estimarea-semnal făcută Institutul Național de Statistică pentru trimestrul I 2015 a plasat rezultatul de creștere economică față de aceeași perioadă a anului precedent la...Citeste mai departe »
naumescu

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Cât costă pacea cu Rusia?

Mai devreme sau mai târziu, fie în timpul lui Putin, fie după, fie că ne place, fie că nu (cel puţin nouă, celor care...Citeste mai departe »

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Convergența reală nu e un moft (România și euroaria)

Zona euro nu si-a depasit criza, care nu se rezuma la supraindatorare publica si privata. Otmar Issing, fost economist sef al BCE (Banca Centrala...Citeste mai departe »

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România post-DNA: noua clasă politică și generația (chi)X

”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Cât costă pacea cu Rusia?

naumescu

Valentin Naumescu

Mai devreme sau mai târziu, fie în timpul lui Putin, fie după, fie că ne place, fie că nu (cel puţin nouă, celor care...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Convergența reală nu e un moft (România și euroaria)

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Zona euro nu si-a depasit criza, care nu se rezuma la supraindatorare publica si privata. Otmar Issing, fost economist sef al BCE (Banca Centrala...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România post-DNA: noua clasă politică și generația (chi)X

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

”Steluța”. Așa eram hotărât să numesc acest text în urmă cu 2 săptămâni – gândindu-mă la combinația de parametri macro, creștere economică, curățarea băncilor...Citeste mai departe »

Reforme contratimp: în sau în afara eurozonei

florin citu

Florin Cîțu

Cele mai recente informatii de la guvern si banca nationala indica anul 2019 ca data la care Romania va adopta moneda euro. La acea...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Economia mondială și pericolul ascuns al datoriilor

Aurelian-Dochia-1

Aurelian Dochia

Este deja un lucru binecunoscut ca criza economica ce a devenit vizibila incepind cu anul 2008 a avut in centrul ei o criza a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor

gabriel biris

Gabriel Biris

Zilele acestea am asistat la discuții intense pe marginea celor două coduri, fiscal și de procedură fiscală, prezentate în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor....Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Nivelul salariilor din România: determinanți microeconomici și macroeconomici

valentin lazea -

Valentin Lazea

Este cunoscut faptul că nivelul salariilor din România este printre cele mai scăzute din Europa. Ceea ce lipsește este o analiză a factorilor obiectivi...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română