Vâstnicii români – pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populației

de Marin Pana | 24.3.2014 .

România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populației în general.

(Citiți și: ”Averea netă a românului și structura ei. Și felul prin care politica socială o reduce la toate categoriile”)

Pentru referință, avem situațiile diametral opuse din țările membre UE cu care suntem vecini. Situația de la noi se regăsește aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici și non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia și Danemarca se situează în apropierea Bulgariei și nu în fruntea clasamentului, unde țara noastră este devansată doar de Franța și Luxemburg.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Statistica Eurostat se referă la venitul total disponibil echivalent al unei gospodării, după achitarea taxelor și aplicarea deducerilor, respectiv sumele disponibile pentru cheltuire și/sau economii, raportat la numărul de membri ai unei gospodării. Foarte important, numărul de membri din gospodărie se ia în calcul după o scară de echivalență utilizată de OECD, după cum urmează:

  • 1,0 pentru primul adult
  • 0,5 pentru orice persoană în plus cu vârsta dec 14 ani și peste
  • 0,3 pentru orice copil cu vârsta sub 14 ani

Prin urmare, dacă s-ar fi utilizat împărțirea directă la numărul de membri dintr-o familie, fără a ține cont de numărul de membri și de vârstă, ne-am fi aflat în situația în care venitul mediu al persoanelor de 65 de ani și peste este mai mare decât al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Situație care apare bizară dacă ar fi să ținem cont de experiențele personale din viața de zi cu zi.

Există, însă două explicații principale ale unei statistici care nu prea are cum și nici de ce să fie eronată, cum se vor repezi unii să acuze:

Prima, situațiile cu probleme se exhibează mult mai des și mai clar în media, ceea ce induce o modificare netă de imagine în opinia publică asupra situației reale. În schimb, cei care sunt mulțumiți cu situația în care sunt necesare CAS-uri de la câte trei- patru salariați pentru a le susține veniturile sunt mult mai discreți.

A doua explicație derivă din prima prin necesitatea de a obține o medie corespunzător de mare pentru a egala veniturile salariaților. Ea constă într-o ipoteză foarte plauzibilă, dar pentru care în absența unei cercetări exahaustive a INS nu avem date, și constă în inegalitatea tot mai pronunțată odată cu înaintarea în vârstă.

Respectiv într-o diferențiere mai pronunțată a veniturilor între persoanele de vârsta a treia decât la nivelul celor mai tineri, aflați în activitate. Ceea ce ar indica o problemă de principiu destul de gravă la nivelul sistemului de pensii, alimentat din taxe și impozite ce grevează asupra activității economice.

Ar mai fi de discutat și o particularitate românească, derivată din vârsta efectivă de pensionare mult mai mică decât cea legală (circa opt ani la bărbați și șase ani la femei). Cea a pensiilor relativ mai mici încasate în perioada care premerge atingerii vârstei de 65 de ani, precum și pensiile relativ mai mari pe motiv de vechime completă ale celor trecuți mai bine de 65 de ani rezultat al locului de muncă asigurat și al creșterii continue a retribuției de pe vremuri.

Din perspectivă macroeconomică, ar fi de reliefat politica de tip maghiar, care stresează bugetul dincolo de posibilitățile reale ale economiei și cerințele de dezvoltare. De reținut, din moment ce bugetul asigurărilor sociale trebuie subvenționat cu un sfert din bani de la bugetul de stat, dacă raportul veniturilor ar fi fost ca în Bulgaria nu am fi avut deficit la pensii. Și nici deficit de investiții publice.

Publicat la data de 24.3.2014 .

7 comentarii

  1. Adrian
    25.3.2014, 9:01 am

    corect: Varstnicii

  2. costi
    25.3.2014, 11:25 am

    ..asa ca mai lasati-ma cu cresterea pensiilor…cresteti salariul minim , ca sunt familii tinere cu 2 copii in scoala , care au venit de 1600-1700 ron pe luna…respect batranii, dar se presupune ca la 65 de ani ai deja o casa a ta (deci nu mai ai rate la banca), haine nu-ti mai cumperi cine stie ce…nu te obliga nimeni sa stai in apartament de 3-4 camere si sa te vaiti ca nu ai cu ce plati intretinerea….si nu mai bagati atatea medicamente in voi, trebuia sa duceti o viata cumpatata si sa faceti sport….cand se deschide vreun hipermarket si au promotii e plin de pensionari, doar ati vazut la stiri, nu ai loc de ei, se inghesuie chiar daca nu au nevoie sa cumpere ceva, cred ca au ramas cu chestia cu statul la coada de pe vremea cealalta, cand veneau de seara cu scaunelul si stateau toata noaptea in fatza la Alimentara…in fine…in concluzie, mai usor cu cresterea pensiilor..

  3. Nicolae
    26.3.2014, 9:44 am

    Deficitul bugetului de pensii este cauzat partial si de pilonul II pensii private obligatorii si m-ar interesa sa stiu in ce proportie. pe de alta parte exista multe familii in care pensia bunicilor( parintilor) este cheltuita in mare masura pt copii si nepoti.

  4. casandra
    26.3.2014, 5:28 pm

    1. Textul este identic cu cel publicat in Economistul. Este vorba de acelaşi autor ?
    http://www.economistul.ro/varstnicii-romaniei-pe-podiumul-european-al-veniturilor-de-care-dispun-in-raport-cu-restul-populatiei-a6893/

    2. Veniturile vârstnicilor sunt declarate în proproţie de peste 95%. Puteţi susţine ca românii adulţi, salariaţi sau întreprinzători, isi declara veniturile în integralitate Fiscului sau în anchetele INS?

    3. Aţi încercat compararea situaţiei veniturilor disponibile cu situaţia consumului ? S-ar putea sa aveţi surprize, chiar şi luand in considerare creditele.

  5. carcotas
    27.3.2014, 12:01 am

    Atentie se cauta bani pt buget. S- gasit cauza saraciei din Romania.
    Pe cind un articol despre polarizarea sociala in Romania atinsa in timp record????!!!!!!
    Presa aservita.
    Atentie incepe intoxicarea si manipularea.
    Pensionarii sa stea mai mult pe’acasa ca nu se stie cine le pune f’o piedica ca sa dreaga raportul.
    Asemenea articole sint instigatoare la ura. Lasati pensionarii in pace ca nici bani de medicamente nu prea au.
    Comparati mai bine pensiile lor cu ale celor din alte tari din europa.

  6. ion ionita
    28.3.2014, 2:52 pm

    Este adevarat ca exista un numar de pensionari cu o pensie mai mare decat salariul mediu net pe economie.Dar acestia sunt putini ca numar si pondere in fondul de pensii. Metodologia folosita in raport nu cred ca genereaza rezultate corecte, intrucat nu confirma realitatea practica. Dar sa stii dl. Costi ca pentru a-si asigura la batranete nevoile stricte au suferit si ei privatiuni la tinerete. In ceea ce privesc cheltuielile curente cu mentinerea sanatatii, in mod firesc, sunt mai mari decat la tineri. De altfel ai sa constati si d-ta , evident daca ai sa ajungi la pensie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română