Vâstnicii români – pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populației

De Marin Pana | 24.3.2014 .

România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populației în general.

(Citiți și: ”Averea netă a românului și structura ei. Și felul prin care politica socială o reduce la toate categoriile”)

Pentru referință, avem situațiile diametral opuse din țările membre UE cu care suntem vecini. Situația de la noi se regăsește aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici și non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia și Danemarca se situează în apropierea Bulgariei și nu în fruntea clasamentului, unde țara noastră este devansată doar de Franța și Luxemburg.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Statistica Eurostat se referă la venitul total disponibil echivalent al unei gospodării, după achitarea taxelor și aplicarea deducerilor, respectiv sumele disponibile pentru cheltuire și/sau economii, raportat la numărul de membri ai unei gospodării. Foarte important, numărul de membri din gospodărie se ia în calcul după o scară de echivalență utilizată de OECD, după cum urmează:

  • 1,0 pentru primul adult
  • 0,5 pentru orice persoană în plus cu vârsta dec 14 ani și peste
  • 0,3 pentru orice copil cu vârsta sub 14 ani

Prin urmare, dacă s-ar fi utilizat împărțirea directă la numărul de membri dintr-o familie, fără a ține cont de numărul de membri și de vârstă, ne-am fi aflat în situația în care venitul mediu al persoanelor de 65 de ani și peste este mai mare decât al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Situație care apare bizară dacă ar fi să ținem cont de experiențele personale din viața de zi cu zi.

Există, însă două explicații principale ale unei statistici care nu prea are cum și nici de ce să fie eronată, cum se vor repezi unii să acuze:

Prima, situațiile cu probleme se exhibează mult mai des și mai clar în media, ceea ce induce o modificare netă de imagine în opinia publică asupra situației reale. În schimb, cei care sunt mulțumiți cu situația în care sunt necesare CAS-uri de la câte trei- patru salariați pentru a le susține veniturile sunt mult mai discreți.

A doua explicație derivă din prima prin necesitatea de a obține o medie corespunzător de mare pentru a egala veniturile salariaților. Ea constă într-o ipoteză foarte plauzibilă, dar pentru care în absența unei cercetări exahaustive a INS nu avem date, și constă în inegalitatea tot mai pronunțată odată cu înaintarea în vârstă.

Respectiv într-o diferențiere mai pronunțată a veniturilor între persoanele de vârsta a treia decât la nivelul celor mai tineri, aflați în activitate. Ceea ce ar indica o problemă de principiu destul de gravă la nivelul sistemului de pensii, alimentat din taxe și impozite ce grevează asupra activității economice.

Ar mai fi de discutat și o particularitate românească, derivată din vârsta efectivă de pensionare mult mai mică decât cea legală (circa opt ani la bărbați și șase ani la femei). Cea a pensiilor relativ mai mici încasate în perioada care premerge atingerii vârstei de 65 de ani, precum și pensiile relativ mai mari pe motiv de vechime completă ale celor trecuți mai bine de 65 de ani rezultat al locului de muncă asigurat și al creșterii continue a retribuției de pe vremuri.

Din perspectivă macroeconomică, ar fi de reliefat politica de tip maghiar, care stresează bugetul dincolo de posibilitățile reale ale economiei și cerințele de dezvoltare. De reținut, din moment ce bugetul asigurărilor sociale trebuie subvenționat cu un sfert din bani de la bugetul de stat, dacă raportul veniturilor ar fi fost ca în Bulgaria nu am fi avut deficit la pensii. Și nici deficit de investiții publice.

Publicat la data de 24.3.2014 .

7 comentarii

  1. Adrian
    25.3.2014, 9:01 am

    corect: Varstnicii

  2. costi
    25.3.2014, 11:25 am

    ..asa ca mai lasati-ma cu cresterea pensiilor…cresteti salariul minim , ca sunt familii tinere cu 2 copii in scoala , care au venit de 1600-1700 ron pe luna…respect batranii, dar se presupune ca la 65 de ani ai deja o casa a ta (deci nu mai ai rate la banca), haine nu-ti mai cumperi cine stie ce…nu te obliga nimeni sa stai in apartament de 3-4 camere si sa te vaiti ca nu ai cu ce plati intretinerea….si nu mai bagati atatea medicamente in voi, trebuia sa duceti o viata cumpatata si sa faceti sport….cand se deschide vreun hipermarket si au promotii e plin de pensionari, doar ati vazut la stiri, nu ai loc de ei, se inghesuie chiar daca nu au nevoie sa cumpere ceva, cred ca au ramas cu chestia cu statul la coada de pe vremea cealalta, cand veneau de seara cu scaunelul si stateau toata noaptea in fatza la Alimentara…in fine…in concluzie, mai usor cu cresterea pensiilor..

  3. Nicolae
    26.3.2014, 9:44 am

    Deficitul bugetului de pensii este cauzat partial si de pilonul II pensii private obligatorii si m-ar interesa sa stiu in ce proportie. pe de alta parte exista multe familii in care pensia bunicilor( parintilor) este cheltuita in mare masura pt copii si nepoti.

  4. casandra
    26.3.2014, 5:28 pm

    1. Textul este identic cu cel publicat in Economistul. Este vorba de acelaşi autor ?
    http://www.economistul.ro/varstnicii-romaniei-pe-podiumul-european-al-veniturilor-de-care-dispun-in-raport-cu-restul-populatiei-a6893/

    2. Veniturile vârstnicilor sunt declarate în proproţie de peste 95%. Puteţi susţine ca românii adulţi, salariaţi sau întreprinzători, isi declara veniturile în integralitate Fiscului sau în anchetele INS?

    3. Aţi încercat compararea situaţiei veniturilor disponibile cu situaţia consumului ? S-ar putea sa aveţi surprize, chiar şi luand in considerare creditele.

  5. carcotas
    27.3.2014, 12:01 am

    Atentie se cauta bani pt buget. S- gasit cauza saraciei din Romania.
    Pe cind un articol despre polarizarea sociala in Romania atinsa in timp record????!!!!!!
    Presa aservita.
    Atentie incepe intoxicarea si manipularea.
    Pensionarii sa stea mai mult pe’acasa ca nu se stie cine le pune f’o piedica ca sa dreaga raportul.
    Asemenea articole sint instigatoare la ura. Lasati pensionarii in pace ca nici bani de medicamente nu prea au.
    Comparati mai bine pensiile lor cu ale celor din alte tari din europa.

  6. ion ionita
    28.3.2014, 2:52 pm

    Este adevarat ca exista un numar de pensionari cu o pensie mai mare decat salariul mediu net pe economie.Dar acestia sunt putini ca numar si pondere in fondul de pensii. Metodologia folosita in raport nu cred ca genereaza rezultate corecte, intrucat nu confirma realitatea practica. Dar sa stii dl. Costi ca pentru a-si asigura la batranete nevoile stricte au suferit si ei privatiuni la tinerete. In ceea ce privesc cheltuielile curente cu mentinerea sanatatii, in mod firesc, sunt mai mari decat la tineri. De altfel ai sa constati si d-ta , evident daca ai sa ajungi la pensie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Agricultura: crește producția, scade aportul la PIB

zootehnie Potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS, producția agricolă a crescut în 2014 cu 2,9% față de anul precedent și a revenit la nivelul maxim...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A doua tentativă de modificare a legislaţiei pentru achiziţiilor publice: Primul proiect, respins de Bruxelles. Noul proiectul elimină transparenţa contractelor de publicitate publică. Reacții din societatea civilă

contract-achizitii Guvernul României se află la a doua tentativă de modificare a reglementărilor din domeniul achiziţiilor publice, obligat să facă acest lucru pentru alinierea la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reducerea TVA – Easy Does It

mp Simplificând, dacă două treimi din produsele și serviciile incluse în coșul de consum au un TVA de 24% iar treimea rămasă este impozitată cu...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Prima rectificare bugetară pe 2015 urcă deficitul la 1,86% din PIB: Cine, ce, pentru ce va primi

rectificare-bugetara-300x169 Şedinţă specială de guvern, marţi, în care se va aproba prima rectificare bugetară din acest an. Potrivit notei de fundamentare publicată de Ministerul Finanţelor,...Citeste mai departe »

Redacţia

10 analize și 1 adevăr: Când dezbaterea de dinaintea adoptării Codului Fiscal are loc după respingerea lui

strategie Nu, limbajul nu e dublu și nici in fața unui paradox nu suntem : cea mai mare parte a mediului de afaceri susține noul...Citeste mai departe »
mp1-104x82

Marin Pana

Rectificarea bugetară – tocmeală pe lege. Codul Fiscal – adevărata rectificare

Comparativ cu bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare menține soldul bugetar proiectat la nivelul nominal de 13 miliarde lei, înscriindu-se astfel în plafonul de...Citeste mai departe »

Daniel-Daianu--104x104

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Pentru ce sunt ”tampoanele” și alte confuzii

Ramai perplex citind o relatare in media cum ca “tampoanele” (buffer-ele) de la Ministerul Finantelor Public ar putea fi utilizate pentru nevoi izvorate din...Citeste mai departe »

gabriel-biris

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Noul Cod Fiscal și direcția României

Zilele acestea principalul subiect este evident refuzul Președintelui de a promulga Codul fiscal (nu și pe cel de Procedură fiscală, care a fost promulgat...Citeste mai departe »

Comentarii

Rectificarea bugetară – tocmeală pe lege. Codul Fiscal – adevărata rectificare

mp1-104x82

Marin Pana

Comparativ cu bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare menține soldul bugetar proiectat la nivelul nominal de 13 miliarde lei, înscriindu-se astfel în plafonul de...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Pentru ce sunt ”tampoanele” și alte confuzii

Daniel-Daianu--104x104

Daniel Daianu

Ramai perplex citind o relatare in media cum ca “tampoanele” (buffer-ele) de la Ministerul Finantelor Public ar putea fi utilizate pentru nevoi izvorate din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Noul Cod Fiscal și direcția României

gabriel-biris

Gabriel Biris

Zilele acestea principalul subiect este evident refuzul Președintelui de a promulga Codul fiscal (nu și pe cel de Procedură fiscală, care a fost promulgat...Citeste mai departe »

Lucian Croitoru / Un deceniu înainte și cinci ani după tăierea salariilor cu 25 la sută în 2010

lucian croitoru

Lucian Croitoru

Au fost, sunt și vor mai fi multe dezbateri pe tema salariilor din sectorul public în România. Chiar în aceste zile se vorbește despre...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Înapoi, la grecii noștri: conjurația celor 7 astre pe 2017

Cristian-Grosu-

Cristian Grosu

E despre ceea ce va trebui, la un moment dat (și într-un fel pe care acum nu-l putem anticipa), să plătim. Mâine (marți, 14),...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Europa după Grecia

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

„Buturuga mica rastoarna carul mare” este un proverb care descrie perfect efectul pe care criza prin care trece Grecia il are asupra Uniunii Europene....Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Supraîndatorarea – boala societății moderne. Considerații pentru România

valentin lazea -

Valentin Lazea

Un studiu recent al firmei de consultanţă McKinsey & Company, “Debt and (not much) deleveraging” face o analiză a modului în care a crescut/a...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română