Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

de Mariana Bechir 19.10.2017

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa.

Cei 2 % vor fi aplicați angajatorilor, după ce contribuțiile sociale vor fi transferate la angajat și vor intra în salariul brut al acestuia.

În ieșirea publică de joi, ministrul Finanțelor a insistat că ”nu e vorba de o taxă nouă”, ci de ”o contribuție socială  corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale”.

Însă partea cea mai mare din cei 2% va merge la bugetul de stat, nu la bugetele de contribuții sociale specifice.

Coroborând explicațiile ministrului de Finanțe cu aritmetica (cei 2% ai angajatorului se aplică pentru brut-ul mărit al angajatului) și situația reală din teren, cursdeguvernare.ro disecă această taxă și ajunge la constatările pe care le prezentăm mai jos.

Mai întâi, situația din explicațiile Finanțelor:

Ce a spus ministrul Ionuț Mișa:

  • “O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile.”
  • “Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare al salariaților pentru a garanta ca în situația în care intră în insolvență să le fie plătite contribuțiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%.”

“Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, spune ministerul.

Noua invenție fiscală este necesară pentru a putea face față anul  viitor creșterii salariilor bugetarilor. Calculele au arătat că statul nu are pur și simplu cum să susțină un asemenea efort financiar, chiar dacă sacrifică din nou capitolul investiții.

Ce se întâmplă, în aritmetică și în realitate

În programul de guvernare se promitea reducerea totalului contribuțiilor sociale, de la 39,25 la 35% – reducere luată în calcul la prezentarea modului cum vor fi transferate contribuțiile de la angajator la angajat.

Promisiunea a fost repetată până joi, 19 octombrie.

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

  • 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

  • 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
  • 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

  • 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25% (este plătită de angajator)

Contribuția pentru concedii medicale – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – 0,15%(plătită de angajator)

Ce spunea coaliția de guvernare că se va întâmpla din 2018:

Ultimele patru contribuții sociale (la șomaj, la Fondul de garantare pentru  plata creanțelor salariale, boli profesionale și cea pentru concedii medicale) urmau să dispară total. Banii acestor sisteme sociale ar fi trebuit, conform programului de guvernare, decontați de la buget. 

De asemenea, totalul contribuțiilor urma să se reducă la 35%, de la 39,25%.

Ce se va întâmpla, conform noii formule anunțate de Ionuț Mișa

Ministrul a explicat joi că această contribuție, la Fondul de garantare, scade de la 0,25% la 0,2%.

În realitate, cele patru contribuții (care însumează acum 2,25%) se combină într-o taxă compusă dintr-o taxă și o contribuție și care va fi de 2%. Această taxă de solidaritate cuprinde, în funcție de destinație:

  • cele trei contribuții cae dispar (pentru șomaj, concedii medicale și accidente de muncă), în cuantum de 1,8%. Se duc la bugetul central, de unde se vor plăti indemnizațiile de șomaj, concediile medicale etc.
  • 0,2% totalul de 2% rămâne contribuție și se duce în Fondul de garantare a creanțelor salariale, pentru situațiile de insolvență.

Așa ajunge la 37% totalul CAS și CASS ce vor fi impuse de la 1 ianuarie 2018.

Realitatea care urmează: 90% din cei 2% se duc la bugetul de stat nu la contribuții

Ministrul Mișa a spus joi că noua taxă de solidaritate, numită inițial de ministru chiar așa, taxă  de solidaritate, se va numi contribuție.

Realitatea – Contribuțiile ajung la fondurile specializate aferente, pe când taxa de solidaritate:

  • 90% din cei 2% (adică 1,8% din taxă) intră în bugetul consolidat. Șomajul și cheltuielile pentru concedii medicale și boli profesionale vor fi acoperite de la buget, iar diferența dintre încasările provenite din taxă și aceste cheltuieli va acoperi parte din golurile de la pensii sau salarii
  • doar 10% din taxă (adică 0,2%) merge direct la Fondul de garantare a creanțelor salariale, așa cum se întâmplă acum

De ce face guvernul asta: scăderea reală contribuțiilor să nu fie la 35 ci la 37%, iar diferența să intre direct la bugetul de stat

Sumele exacte ce vor ajunge astfel la buget nu se cunosc, ținând cont de majorările salariale ale bugetarilor programate pentru anul viitor și cifrele vagi furnizate de autorități, dar bugetul asigurărilor sociale de anul acesta oferă o imagine aproximativă:

  • pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj se estimau venituri de 1,812 miliarde lei și un excedent de 694,3 milioane lei
  • la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale estimarea veniturilor era de 370,8 milioane lei, a cheltuielilor – 23,5 milioane lei, adică un excedent de 347,3 milioane lei
  • sistemul de asigurare pentru concedii medicale și boli profesionale avea prevăzute venituri aproximate la 411,7 milioane lei și excedent de 281,6 milioane

Totalul excedentelor estimate era de 1,3 miliarde lei, însă intrările pe 2017 vor depăși sumele prevăzute, întrucât și majorările salariale din sistemul public au fost peste cele prognozate. De asemenea, baza de raportare este mult mai mare decât înainte, după transferul contribuțiilor datorate de angajator.

What about neto?

Tot ministrul Ionuț Mișa a susținut joi că nu vor scădea salariile nete și nu vor crește cheltuielile angajatorului cu forța de muncă.

Aici, însă, e de făcut o precizare importantă: taxa de solidaritate, de 2%, se aplică pe o bază mai mare decât înainte, ceea ce înseamnă costuri mai mari, peste cei 2,25% cât reprezentau cele patru contribuții înlocuite de taxa de solidaritate.

Așa cum puteți vedea la acest Link, calculele realizate de fostul ministru Gabriel Biriș arată că și pentru reducerea CAS și a CASS la 35%, valoarea efectivă a lor crește în contextul măririi salariului brut cu 22.75% (rezultat din transferul tuturor obligațiilor la angajat).

Dar situația nu e nici pe departe bătură în cuie:

1. Rămâne de văzut în ce măsură aceste abateri de calcul vor fi compensate de scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru salariat și care va fi, în total, creșterea costurilor pentru angajator.

2. Odată taxa de solidaritate introdusă si fixată la un precis 2%, ea va putea fi apoi crescută printr-o simplă ordonanță de urgență, intempestiv asemeni taxei pe stâlp sau supraccizei la carburanți, iar mediul de afaceri privat s-ar putea vedea silit să fie și mai solidar cu politicile electorale prin care guvernele cresc salariile în sectorul bugetar.

Explicațiile oficiale ale Ministerului Finanțelor

În cursul zilei de joi, Ministerul Finanțelor a remis presei un comunicat, prin care face ajustări privind declarațiile de miercuri și de joi ale ministrului Ionuț Mișa:

“Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.

Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2017

Un raspuns

  1. babic
    20.10.2017, 7:20 am

    Sa vedem acum patroni care vor mari brutul angajatilor dupa dorinta lui Dragnea si Tudose !
    Astia vor sa faca alba neagra si cu patronii [ mariti brutul ca nu mai platiti obligatii ca angajator, ca apoi sa reintroduca noaptea ca hotii alte obligatii]

    Niciun patron nu ar trebui sa modifice brutul! Cand se va vedea ca net-ul scade, toti angajatii din privati trebuie sa mearga la Dragnea si Tudose pentru explicatii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult