La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

de Mariana Bechir 19.10.2017

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa.

Cei 2 % vor fi aplicați angajatorilor, după ce contribuțiile sociale vor fi transferate la angajat și vor intra în salariul brut al acestuia.

În ieșirea publică de joi, ministrul Finanțelor a insistat că ”nu e vorba de o taxă nouă”, ci de ”o contribuție socială  corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale”.

Însă partea cea mai mare din cei 2% va merge la bugetul de stat, nu la bugetele de contribuții sociale specifice.

Coroborând explicațiile ministrului de Finanțe cu aritmetica (cei 2% ai angajatorului se aplică pentru brut-ul mărit al angajatului) și situația reală din teren, cursdeguvernare.ro disecă această taxă și ajunge la constatările pe care le prezentăm mai jos.

Mai întâi, situația din explicațiile Finanțelor:

Ce a spus ministrul Ionuț Mișa:

  • “O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile.”
  • “Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare al salariaților pentru a garanta ca în situația în care intră în insolvență să le fie plătite contribuțiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%.”

“Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, spune ministerul.

Noua invenție fiscală este necesară pentru a putea face față anul  viitor creșterii salariilor bugetarilor. Calculele au arătat că statul nu are pur și simplu cum să susțină un asemenea efort financiar, chiar dacă sacrifică din nou capitolul investiții.

Ce se întâmplă, în aritmetică și în realitate

În programul de guvernare se promitea reducerea totalului contribuțiilor sociale, de la 39,25 la 35% – reducere luată în calcul la prezentarea modului cum vor fi transferate contribuțiile de la angajator la angajat.

Promisiunea a fost repetată până joi, 19 octombrie.

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

  • 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

  • 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
  • 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

  • 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25% (este plătită de angajator)

Contribuția pentru concedii medicale – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – 0,15%(plătită de angajator)

Ce spunea coaliția de guvernare că se va întâmpla din 2018:

Ultimele patru contribuții sociale (la șomaj, la Fondul de garantare pentru  plata creanțelor salariale, boli profesionale și cea pentru concedii medicale) urmau să dispară total. Banii acestor sisteme sociale ar fi trebuit, conform programului de guvernare, decontați de la buget. 

De asemenea, totalul contribuțiilor urma să se reducă la 35%, de la 39,25%.

Ce se va întâmpla, conform noii formule anunțate de Ionuț Mișa

Ministrul a explicat joi că această contribuție, la Fondul de garantare, scade de la 0,25% la 0,2%.

În realitate, cele patru contribuții (care însumează acum 2,25%) se combină într-o taxă compusă dintr-o taxă și o contribuție și care va fi de 2%. Această taxă de solidaritate cuprinde, în funcție de destinație:

  • cele trei contribuții cae dispar (pentru șomaj, concedii medicale și accidente de muncă), în cuantum de 1,8%. Se duc la bugetul central, de unde se vor plăti indemnizațiile de șomaj, concediile medicale etc.
  • 0,2% totalul de 2% rămâne contribuție și se duce în Fondul de garantare a creanțelor salariale, pentru situațiile de insolvență.

Așa ajunge la 37% totalul CAS și CASS ce vor fi impuse de la 1 ianuarie 2018.

Realitatea care urmează: 90% din cei 2% se duc la bugetul de stat nu la contribuții

Ministrul Mișa a spus joi că noua taxă de solidaritate, numită inițial de ministru chiar așa, taxă  de solidaritate, se va numi contribuție.

Realitatea – Contribuțiile ajung la fondurile specializate aferente, pe când taxa de solidaritate:

  • 90% din cei 2% (adică 1,8% din taxă) intră în bugetul consolidat. Șomajul și cheltuielile pentru concedii medicale și boli profesionale vor fi acoperite de la buget, iar diferența dintre încasările provenite din taxă și aceste cheltuieli va acoperi parte din golurile de la pensii sau salarii
  • doar 10% din taxă (adică 0,2%) merge direct la Fondul de garantare a creanțelor salariale, așa cum se întâmplă acum

De ce face guvernul asta: scăderea reală contribuțiilor să nu fie la 35 ci la 37%, iar diferența să intre direct la bugetul de stat

Sumele exacte ce vor ajunge astfel la buget nu se cunosc, ținând cont de majorările salariale ale bugetarilor programate pentru anul viitor și cifrele vagi furnizate de autorități, dar bugetul asigurărilor sociale de anul acesta oferă o imagine aproximativă:

  • pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj se estimau venituri de 1,812 miliarde lei și un excedent de 694,3 milioane lei
  • la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale estimarea veniturilor era de 370,8 milioane lei, a cheltuielilor – 23,5 milioane lei, adică un excedent de 347,3 milioane lei
  • sistemul de asigurare pentru concedii medicale și boli profesionale avea prevăzute venituri aproximate la 411,7 milioane lei și excedent de 281,6 milioane

Totalul excedentelor estimate era de 1,3 miliarde lei, însă intrările pe 2017 vor depăși sumele prevăzute, întrucât și majorările salariale din sistemul public au fost peste cele prognozate. De asemenea, baza de raportare este mult mai mare decât înainte, după transferul contribuțiilor datorate de angajator.

What about neto?

Tot ministrul Ionuț Mișa a susținut joi că nu vor scădea salariile nete și nu vor crește cheltuielile angajatorului cu forța de muncă.

Aici, însă, e de făcut o precizare importantă: taxa de solidaritate, de 2%, se aplică pe o bază mai mare decât înainte, ceea ce înseamnă costuri mai mari, peste cei 2,25% cât reprezentau cele patru contribuții înlocuite de taxa de solidaritate.

Așa cum puteți vedea la acest Link, calculele realizate de fostul ministru Gabriel Biriș arată că și pentru reducerea CAS și a CASS la 35%, valoarea efectivă a lor crește în contextul măririi salariului brut cu 22.75% (rezultat din transferul tuturor obligațiilor la angajat).

Dar situația nu e nici pe departe bătură în cuie:

1. Rămâne de văzut în ce măsură aceste abateri de calcul vor fi compensate de scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru salariat și care va fi, în total, creșterea costurilor pentru angajator.

2. Odată taxa de solidaritate introdusă si fixată la un precis 2%, ea va putea fi apoi crescută printr-o simplă ordonanță de urgență, intempestiv asemeni taxei pe stâlp sau supraccizei la carburanți, iar mediul de afaceri privat s-ar putea vedea silit să fie și mai solidar cu politicile electorale prin care guvernele cresc salariile în sectorul bugetar.

Explicațiile oficiale ale Ministerului Finanțelor

În cursul zilei de joi, Ministerul Finanțelor a remis presei un comunicat, prin care face ajustări privind declarațiile de miercuri și de joi ale ministrului Ionuț Mișa:

“Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.

Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2017

Un raspuns

  1. babic
    20.10.2017, 7:20 am

    Sa vedem acum patroni care vor mari brutul angajatilor dupa dorinta lui Dragnea si Tudose !
    Astia vor sa faca alba neagra si cu patronii [ mariti brutul ca nu mai platiti obligatii ca angajator, ca apoi sa reintroduca noaptea ca hotii alte obligatii]

    Niciun patron nu ar trebui sa modifice brutul! Cand se va vedea ca net-ul scade, toti angajatii din privati trebuie sa mearga la Dragnea si Tudose pentru explicatii.

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult