Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

de Mariana Bechir 19.10.2017

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa.

Cei 2 % vor fi aplicați angajatorilor, după ce contribuțiile sociale vor fi transferate la angajat și vor intra în salariul brut al acestuia.

În ieșirea publică de joi, ministrul Finanțelor a insistat că ”nu e vorba de o taxă nouă”, ci de ”o contribuție socială  corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale”.

Însă partea cea mai mare din cei 2% va merge la bugetul de stat, nu la bugetele de contribuții sociale specifice.

Coroborând explicațiile ministrului de Finanțe cu aritmetica (cei 2% ai angajatorului se aplică pentru brut-ul mărit al angajatului) și situația reală din teren, cursdeguvernare.ro disecă această taxă și ajunge la constatările pe care le prezentăm mai jos.

Mai întâi, situația din explicațiile Finanțelor:

Ce a spus ministrul Ionuț Mișa:

  • “O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile.”
  • “Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare al salariaților pentru a garanta ca în situația în care intră în insolvență să le fie plătite contribuțiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%.”

“Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, spune ministerul.

Noua invenție fiscală este necesară pentru a putea face față anul  viitor creșterii salariilor bugetarilor. Calculele au arătat că statul nu are pur și simplu cum să susțină un asemenea efort financiar, chiar dacă sacrifică din nou capitolul investiții.

Ce se întâmplă, în aritmetică și în realitate

În programul de guvernare se promitea reducerea totalului contribuțiilor sociale, de la 39,25 la 35% – reducere luată în calcul la prezentarea modului cum vor fi transferate contribuțiile de la angajator la angajat.

Promisiunea a fost repetată până joi, 19 octombrie.

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

  • 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

  • 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
  • 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

  • 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25% (este plătită de angajator)

Contribuția pentru concedii medicale – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – 0,15%(plătită de angajator)

Ce spunea coaliția de guvernare că se va întâmpla din 2018:

Ultimele patru contribuții sociale (la șomaj, la Fondul de garantare pentru  plata creanțelor salariale, boli profesionale și cea pentru concedii medicale) urmau să dispară total. Banii acestor sisteme sociale ar fi trebuit, conform programului de guvernare, decontați de la buget. 

De asemenea, totalul contribuțiilor urma să se reducă la 35%, de la 39,25%.

Ce se va întâmpla, conform noii formule anunțate de Ionuț Mișa

Ministrul a explicat joi că această contribuție, la Fondul de garantare, scade de la 0,25% la 0,2%.

În realitate, cele patru contribuții (care însumează acum 2,25%) se combină într-o taxă compusă dintr-o taxă și o contribuție și care va fi de 2%. Această taxă de solidaritate cuprinde, în funcție de destinație:

  • cele trei contribuții cae dispar (pentru șomaj, concedii medicale și accidente de muncă), în cuantum de 1,8%. Se duc la bugetul central, de unde se vor plăti indemnizațiile de șomaj, concediile medicale etc.
  • 0,2% totalul de 2% rămâne contribuție și se duce în Fondul de garantare a creanțelor salariale, pentru situațiile de insolvență.

Așa ajunge la 37% totalul CAS și CASS ce vor fi impuse de la 1 ianuarie 2018.

Realitatea care urmează: 90% din cei 2% se duc la bugetul de stat nu la contribuții

Ministrul Mișa a spus joi că noua taxă de solidaritate, numită inițial de ministru chiar așa, taxă  de solidaritate, se va numi contribuție.

Realitatea – Contribuțiile ajung la fondurile specializate aferente, pe când taxa de solidaritate:

  • 90% din cei 2% (adică 1,8% din taxă) intră în bugetul consolidat. Șomajul și cheltuielile pentru concedii medicale și boli profesionale vor fi acoperite de la buget, iar diferența dintre încasările provenite din taxă și aceste cheltuieli va acoperi parte din golurile de la pensii sau salarii
  • doar 10% din taxă (adică 0,2%) merge direct la Fondul de garantare a creanțelor salariale, așa cum se întâmplă acum

De ce face guvernul asta: scăderea reală contribuțiilor să nu fie la 35 ci la 37%, iar diferența să intre direct la bugetul de stat

Sumele exacte ce vor ajunge astfel la buget nu se cunosc, ținând cont de majorările salariale ale bugetarilor programate pentru anul viitor și cifrele vagi furnizate de autorități, dar bugetul asigurărilor sociale de anul acesta oferă o imagine aproximativă:

  • pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj se estimau venituri de 1,812 miliarde lei și un excedent de 694,3 milioane lei
  • la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale estimarea veniturilor era de 370,8 milioane lei, a cheltuielilor – 23,5 milioane lei, adică un excedent de 347,3 milioane lei
  • sistemul de asigurare pentru concedii medicale și boli profesionale avea prevăzute venituri aproximate la 411,7 milioane lei și excedent de 281,6 milioane

Totalul excedentelor estimate era de 1,3 miliarde lei, însă intrările pe 2017 vor depăși sumele prevăzute, întrucât și majorările salariale din sistemul public au fost peste cele prognozate. De asemenea, baza de raportare este mult mai mare decât înainte, după transferul contribuțiilor datorate de angajator.

What about neto?

Tot ministrul Ionuț Mișa a susținut joi că nu vor scădea salariile nete și nu vor crește cheltuielile angajatorului cu forța de muncă.

Aici, însă, e de făcut o precizare importantă: taxa de solidaritate, de 2%, se aplică pe o bază mai mare decât înainte, ceea ce înseamnă costuri mai mari, peste cei 2,25% cât reprezentau cele patru contribuții înlocuite de taxa de solidaritate.

Așa cum puteți vedea la acest Link, calculele realizate de fostul ministru Gabriel Biriș arată că și pentru reducerea CAS și a CASS la 35%, valoarea efectivă a lor crește în contextul măririi salariului brut cu 22.75% (rezultat din transferul tuturor obligațiilor la angajat).

Dar situația nu e nici pe departe bătură în cuie:

1. Rămâne de văzut în ce măsură aceste abateri de calcul vor fi compensate de scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru salariat și care va fi, în total, creșterea costurilor pentru angajator.

2. Odată taxa de solidaritate introdusă si fixată la un precis 2%, ea va putea fi apoi crescută printr-o simplă ordonanță de urgență, intempestiv asemeni taxei pe stâlp sau supraccizei la carburanți, iar mediul de afaceri privat s-ar putea vedea silit să fie și mai solidar cu politicile electorale prin care guvernele cresc salariile în sectorul bugetar.

Explicațiile oficiale ale Ministerului Finanțelor

În cursul zilei de joi, Ministerul Finanțelor a remis presei un comunicat, prin care face ajustări privind declarațiile de miercuri și de joi ale ministrului Ionuț Mișa:

“Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.

Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2017

Un raspuns

  1. babic
    20.10.2017, 7:20 am

    Sa vedem acum patroni care vor mari brutul angajatilor dupa dorinta lui Dragnea si Tudose !
    Astia vor sa faca alba neagra si cu patronii [ mariti brutul ca nu mai platiti obligatii ca angajator, ca apoi sa reintroduca noaptea ca hotii alte obligatii]

    Niciun patron nu ar trebui sa modifice brutul! Cand se va vedea ca net-ul scade, toti angajatii din privati trebuie sa mearga la Dragnea si Tudose pentru explicatii.

Lăsați un comentariu


Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult

Stiri

Singapore intră pe piața de energie din România prin traderul maghiar MET

Adrian N Ionescu

Keppel Energy, în care vehiculul de investiţii Temasek al statului Singapore este acționar semnificativ , a cumpărat 20% din acțiunile holdingului MET, unul dintre jucătorii… Mai mult

Stiri

Producția industrială din Germania a scăzut neașteptat în octombrie – temerile privind creșterea economică se adâncesc

Vladimir Ionescu

Producția industrială din Germania a scăzut în mod neașteptat în octombrie, reînnoind temerile cu privire la perspectivele sale de creștere economică, în contextul în care… Mai mult

Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult