Sistemul penitenciar din România: Cât costă un deținut și de ce nu muncește

De Dollores Benezic | 30.8.2013 .

Cele câteva condamnări recente în care au fost implicați oameni celebri din România au iscat tot mai des discuții despre condițiile din închisori și costurile aferente.

Popularizarea unor condiții, mai degrabă de VIP, din celulele în care au stat Adrian Năstase sau Gigi Becali au stârnit dezbateri aprinse despre „cât de bine o duc” deținuții și cum acest trai împovărează bugetul public, fără să aducă și ceva în schimb, cum ar fi muncă în folosul comunității și în beneficiul bugetului sistemului penitenciar.

Realitatea din spatele gratiilor este un pic diferită de speculațiile de ”afară” și arată că pușcăriile românești – dincolo de celulele ”VIP-urilor” – sunt supraaglomerate, că avem penitenciare în care deținuții dorm câte doi în pat, uneori și cu niște colonii de ploșnițe, că deși se spune peste tot că cheltuielile cu întreținerea penitenciarelor sunt mari, deținuții nu mănâncă decât de 3-4 lei pe zi, iar întreținerea lor efectivă costă mai puțin decât un ajutor social sau o indemnizație de șomaj. În plus, faptul că majoritatea deținuților nu muncesc nu ține numai de voința lor, ci de incapacitatea sistemului de a le da de lucru.

Articolul de față va arăta cheltuielile defalcate din câteva din închisorile din România, și va explica mecanismul care stă în calea dorinței deținuților de a ieși la muncă.

200 de milioane de euro cheltuiți în 2012 pentru penitenciare

În prezent România are peste 33.000 de deținuți cazați pe 27.000 de locuri.

Numărul lor a crescut constant în ultimii doi ani, una dintre cauze fiind și returnarea în țară a infractorilor români condamnați în străinătate. Dacă ar fi să respectăm standardele internaționale în materie (adică patru metri pătrați pentru fiecare deținut, conform recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului – CEDO) am avea de fapt numai 19.000 de locuri în închisori.

Ținerea deținuților în cele 43 de penitenciare din țară ne-a costat peste 900 de milioane de lei în 2012 – cam 200 de milioane de euro – din care numai 10% au produs singuri, restul banilor venind de la buget. În acest an a fost nevoie de o alocare suplimentară din Fondul de urgență al Guvernului, deoarece multe din penitenciare rămăseseră fără bani de mâncare și întreținere după primele cinci luni ale anului.

Dacă pare mult o atare cheltuială pentru niște infractori, e bine de știut că, pentru condiții improprii de detenție, care încalcă drepturile omului și demnitatea, mai mulți foști deținuți au dat statul român în judecată la CEDO și au obținut despăgubiri în valoare de peste 600.000 de euro în ultimii zece ani. Iar condamnările continuă.

Conform calculor făcute de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), costul întreținerii unui singur deținut este de 2.397 lei/lună, din care 1.619 lei reprezintă costurile cu personalul și 422 cu bunurile și serviciile. Mai mult de două treimi din costul per deținut este de fapt ocazionat de întreținerea sistemului de detenție.

Cele mai mari cheltuieli din sistem sunt cele cu personalul, penitenciarele românești nefiind dotate cu sisteme de pază moderne, așa că paza se bazează exclusiv pe capacitatea umană angajată, iar acolo unde nu există suficienți agenți mai sunt folosiți la pază chiar deținuții cu pedepse ușoare.

Conform Legii 293/ 2004, angajații din penitenciare sunt funcționari cu statut special, prin urmare beneficiază pe lângă salarii și de alocație de hrană (de 22 de lei/persoană/zi) de asistență medicală decontată de la locul de muncă, subvenționarea chiriei și de cheltuieli de transport. Aceste sume ocupă cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor unui penitenciar, și conform reprezentanților ANP sunt necesare pentru că „altfel nu vine nimeni să lucreze cu deținuții”.

Mai jos aveți câteva exemple de cheltuieli punctuale în trei din penitenciarele din România, defalcate pe capitole de personal și de deținuți :

Jilava – cea mai mare închisoare din România – București :

Total buget 2012 – 37.206.983 lei – din care cheltuieli:

De personal, cu 496 angajați – 19.584.911 lei

  • venituri -14.886.408 lei/ rezultă o medie de venit lunar – 2.500 lei/angajat
  • asistență medicală angajați – 158.985 lei
  • hrană angajați – 4.151.005 lei (22,9 lei/angajat/zi)
  • transport angajați – 385.513

Cu deținuți –1714 deținuți/pe 1359 locuri – 2.624.421 lei

  • hrană deținuți – 2.196.886 lei (3,5 lei/deținut/zi)
  • asistență medicală – 175.860 lei
  • asistență socială – 3.372 lei
  • transport deținuți – 166.203 lei
  • corespondență – 3.699 lei
  • igienă – 78.221 lei

Utilități – 1.402.216 lei

Penitenciarul Galați :

Total buget 2012 – 18.726.857 lei – din care cheltuieli:

Personal – 266 angajați – 10.276.137 lei

  • venituri angajați – 7.805.719/ venit mediu lunar – 2.445 lei
  • asistență medicală – 281.351 lei
  • hrană angajați – 2.142.716 lei (22 lei/zi/angajat)
  • transport angajați – 46.351 lei

Deținuți –995 deținuți/ pe 552 locuri – 1.439.244 lei

  • hrană deținuți – 1.159.098 lei (3,2 lei/deținut/zi)
  • asistență medicală – 77.428 lei
  • transport deținuți – 133.831 lei
  • corespondență – 5.920 lei
  • igienă – 62.967 lei

Utilități – 1.566.011 lei

Penitenciarul Tichilești (Brăila) :

Total buget 2012 – 17.683.470 lei, din care cheltuieli:

Personal – 221 angajați –

  • venituri angajați – 6.136.911 lei (2314 lei venit mediu/lună)
  • asistență medicală – 53.278 lei
  • hrană angajați – 1.745.304 lei (21,6 lei/angajat/zi)
  • transport angajați – 9.005 lei

Deținuți – 284

  • hrană deținuți – 444.549 lei (4,28 lei/deținut/zi)
  • asistență medeicală – 10.470 lei
  • servicii socio-educative – 9696 lei
  • transport deținuți– 40.103 lei
  • corespondență – 795 lei
  • igiena – 22.506

Utilități – 761.361 lei

De ce nu se mai face ”reeducare prin muncă”?

Opinia publică nu pierde nicio ocazie să se indigneze că deținuții nu sunt puși la muncă, dacă se poate chiar silnică, pentru că în general lumea consideră că odată ajuns după gratii deținutul nu mai are niciun drept.

Depășind această prejudecată, e adevărat că dacă ar munci deținutul și-ar plăti măcar întreținerea în penitenciar, ceea ce ar mai degreva cheltuielile bugetare. Totuși, oamenii par să piardă din vedere că și în libertate e greu să-ți găsești de lucru, iar autoritățile din sistemul penitenciar sunt la fel de incapabile să le creeze locuri de muncă deținuților, așa cum și politicienii eșuează la acest deziderat pentru oamenii liberi.

Legea 275/2006, care stabilește modul de executare a pedepselor (modificată recent prin Legea 254/2013), le dă dreptul deținuților să muncească, dacă doresc. Spre deosebire de comunism, când deținuții erau „reeducați” prin muncă obligatorie, regimul democratic a înlăturat această obligativitate.

Citate comparate:

Legea 23/1969 (sursa: AICI)

ART. 5 – Reeducarea condamnaților se realizează prin muncă. Condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă pentru care sunt apți. De asemenea, reeducarea condamnaților se realizează prin calificarea sau recalificarea într-o meserie, desfășurarea unor activități cultural- educative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sunt stăruitori în muncă și dau dovezi temeinice de îndreptare.

ART. 8 – Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabilește în raport cu nevoile procesului de producție.”

Legea 275/2006

ART. 57 Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepția activităților cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor desfăşurate în caz de calamitate. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activități necalificate.

ART. 59 Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.”

Numai 8.000 de deținuți, din 33.000, muncesc

Conform datelor furnizate de ANP, anul trecut din 31.503 deținuți au muncit în medie 8.054, din care numai 2.900 au fost remunerați, restul prestând munci voluntare sau gospodărești în interiorul penitenciarului. Legea prevede că un deținut trebuie să fie plătit pentru munca prestată, conform unui contract încheiat de penitenciar cu un agent economic, cu salariul minim pe economie. Din această sumă el primește numai 40%, restul intră în contul ANP pentru diverse cheltuieli.

Angajarea pușcăriașilor nu este atât de tentantă pentru patronii români, după cum arată evidențele ANP. Un singur mare producător de încălțăminte, german, folosește munca deținuților din mai multe închisori de la noi, în rest angajatorul român se dovedește reticent cu deținuții. Asta în ciuda faptului că aceștia reprezintă o forță de muncă destul de „cuminte”, captivă, păzită de gardieni chiar și la locul de muncă din afara penitenciarului și pentru care nu trebuie să plătească impozite și taxe aferente unui angajat liber.

Surse din sistem susțin că o explicație ar fi acea că angajatorii români preferă să angajeze la negru sau chiar cu salarii mai mici decât salariul minim pe economie, mai ales că majoritatea muncilor ce pot fi prestate de deținuți sunt necalificate. În plus mai există și prejudecata că un deținut odată ajuns după gratii nu prea poate fi reabilitat. Această situație nu-i afectează pe deținuți numai în timpul pedepsei – deși ei și-ar dori să iasă la muncă, pentru că pe lângă bani mai primesc și o reducere a pedepsei – ci și după liberare, când sunt discriminați din nou la angajare.

Maria Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, una dintre organizațiile care monitorizează respectarea drepturilor omului în penitenciare, consideră că legislația ar trebui schimbată în sensul în care penitenciarele să poată să negocieze și sume mai mici pentru angajarea deținuților. „Deținuții își doresc să muncească, e un lucru demonstrat că atunci când au o ocupație li se abate gândul de lipsa de libertate și asta asigură un climat favorabil în penitenciar. Pe lângă bani și zile scăzute din pedeapsă, deținutul câștigă și experiență într-un domeniu în care se poate angaja după liberare, iar asta ar mai reduce din procentul prea mare de recidiviști pe care-l are România.”

Cum a influențat criza economică veniturile deținuților

Munca deținuților a fost afectată, ca și economia globală, de criza din 2009, dar chiar dacă în cifre absolute aparent și-a revenit la „normal”, numărul deținuților care muncesc continuă să rămână mic din cauzele amintite. Veniturile obținute de ANP de pe urma muncii deținuților în ultimii șase ani:

  • 2007 – 25.650.621 lei
  • 2008 – 28.229.664 lei
  • 2009 – 19.583.527 lei
  • 2010 – 20.089.484 lei
  • 2011 – 25.809.484 lei
  • 2012 – 29.650.721 lei

O altă problemă ar fi aceea că fondurile obținute de pe urma muncii deținuților nu rămân în închisorile în care sunt ținuți aceștia, ci se centralizează de ANP, care le redistribuie după criterii netransparente. Unii directori de închisori sunt nemulțumiți de această practică, socotind că nu sunt astfel impulsionați în vreun fel să caute de lucru pentru deținuți pe piața locală. Conform datelor furnizate de ANP, penitenciarele cu cei mai mulți deținuți scoși la muncă în 2012 sunt: Jilava, Arad, Poarta Albă, Gherla, Timișoara, Iași.

Conducerea ANP promite că va îmbunătăți situația, că va populariza binefacerile muncii cu deținuți pe piața economică, însă realitatea e că deocamdată lucrurile sunt neschimbate. Numărul deținuților crește zilnic, iar bugetul se suplimentează pentru a le asigura paza și întreținerea.

Criza economică, scăderea nivelului de trai, neacordarea de amnistii sau grațieri din 2003 încoace, plus transferarea „stranierilor” condamnați în străinătate ne aglomerează sistemul, în timp ce bugetul abia ajunge pentru cheltuielile zilnice, nici nu poate fi vorba de investiții.

Comisarul șef Marian Popescu, director în cadrul ANP, admite că bugetul sistemului a crescut din 2010 încoace, în privința cheltuielilor cu personalul, și a scăzut constant la capitolul bunuri și servicii: „Pe fondul creșterii numărului de deținuți și a prețurilor la utilități și mâncare a scăzut alocația pe cap de deținut”.

Nu poate fi vorba, în aceste condiții, de construirea unor închisori noi, pentru degrevarea celor existente. Paza necesită dotări de ultimă generație, iar bugetul alocat inițial pe 2013 a fost de 53% din cel din 2012. Comisarul Popescu susține că ANP are proiecte, în diverse stadii, de la idee, la execuție, pentru câteva peniteciare sau corpuri noi în diverse orașe. Cu titlu informativ, două penitenciare noi cu capacitate de câte 1000 de locuri fiecare, în Berceni și Caracal, ar costa 316,5 milioane de lei. Adică o treime din bugetul întregului sistem pe 2012.

Cât alocă alte țări pentru deținuți – de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

  • – media europeană este de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. România are 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se află sub media europeană;
  • – toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate;
  • – media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani;
  • – 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor e de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%;
  • – 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani;
  • – suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce curpinde toate cheltuielile explicate în acest text. Alte state cheltuie: Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro;
  • – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010;
  • – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.

Publicat la data de 30.8.2013 .

10 comentarii

  1. Nelu Stiuca
    30.8.2013, 12:51 pm

    Asa cum am mai precizat si cu ocazia altor comentarii este de mentionat si in acest caz ca in Ro pentru o buna guvernare (administrare) nu exista deprinderile necesare si nici vointa cuvenita pentru elaborarea de STRATEGII la nivel macro ori sectorial, atat de necesare progresului national.
    Dintr-o analiza simpla comparativa cu cele mai evoluate state membre UE in aplicarea de sanctiuni penale – privare de libertate – se poate constata cu usurinta urmatoarele: micile infr. gainarii(furturi), unde ponderea este considerabil de mare in Ro, ar putea fi sanctionate cu munca executata in folosul comunitatii sub supravegherea politiei locale care acum consuma fonduri si taie frunza la caini pe salarii considerabile din fondurile primariilor, comunitatii; anumite infr. de natura comerciala si ec-fin (marfa contrafacuta, evaziune, inselaciune la masuratoare, etc) ar putea fi sanctionate doar cu amenzi consistente dupa recuperarea prejudiciului creeat. Deci este necesara o alta filozofie IN abordarea regimului penal sanctionatoriu care sa rezulte din falorificrea celor prefazute in STRATEGIA NATIONALA INTEGRATA DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA, STRATEGIA NATIONALA INTEGRATA A SISTEMUL JUDICIAR si STRATEGIA NATIONALA INTEGRATA A SISTEMULUI DE INFORMATII SI APARARE NATIONALA care lipsesc cu desavarsire in Ro spre deosebire de tarile civilizate ale UE din cauza mai multor motive subiective. Astfel nr detinutilor s-ar injumatati

  2. Catalin
    30.8.2013, 2:29 pm

    Infractorii reprezinta o problema sociala exstrem de grava. Cunosc cazul unuia (cevin de al meu) care a trait si traieste exclusiv din furturi, ponturi pentru furturi, batai, recuperari de bani. A fost prins furand si condamnat la 3 ani inchisoare … cu suspendare. Si bine mersi, fura in continuare sub protectia chiar a politiei care are grija ( contra cost) sa nu i se mai puna in sarcina alt furt (drept e ca si el e mai atent si nu mai fura in alte sectoare unde se poate sa se loveasca de politisti pe care nu ii cunoaste). Consider ca toate metodele de condamnare “cu suspendare” nu au absout nici un efect de penalizare si de coercitie. Ar trebui construite inchisori de la zero, care sa aiba inclusiv facilitatile pentru a sustine munc adetinutilor (ateliere sau fabrici in interior – de exemplu). Sistemul ar trebui sa fie de asa natura incat majoritatea detinutilor sa isi autofinanteze prin munca (acea diferenta de 60%) cazarea si paza.

  3. costin andries
    30.8.2013, 5:59 pm

    Numai articole socialiste scrie-ti voi astia de la cursdeguvernare! V-a plateste Ponta?!

  4. Bucur
    1.9.2013, 11:28 am

    Am vazut in filme americane cum detinutii lucrau la sosele, ferme etc. La noi de ce nu se poate aplica acest sistem?

    • Roxana
      1.11.2014, 8:10 pm

      in primul rand erau filme, in al doilea rand si la noi detinuti au dreptul sa mearga la munca, dar in regim inchis adica doar in penitenciar, dar daca ei refuza nu ai ce le face.

  5. Laurențiu
    1.9.2013, 4:31 pm

    Articolul scapa din vedere cateva aspecte extrem de importante.

    1. Munca detinutilor NU trebuie vreodata sa concureze piata muncii oamenilor cinstiti! Am cunoscut un om cinstit care a fost disponibilizat pentru ca firma lui a angajat detinuti. Noi ar trebui sa ne gandim in primul rand la oamenii cinstiti si apoi la detinuti. Nu putem penaliza oamenii cinstiti de dragul detinutilor, care saracii se plictisesc in inchisoare si ar trebui angajati cu tot felul de facilitati in locul oamenilor cinstiti care trebuie astfel trimisi in somaj.

    Sigur, detinutii sunt entuziasmati ca primesc 40% din salariul minim, din moment ce au asigurate gratuit masa, cazarea, imbracamintea, lenjeria, curentul electric, caldura, apa rece si calda, plus transportul dus intors la punctul de lucru.

    In timpul asta un muncitor cinstit trebuie ca din salariu sa plateasca toate utilitatile, chirie sau rata imobiliara la banca, haine, hrana, caldura, curent, apa, telefon, transport.

    Asa ca munca detinutilor ar trebui taxata exact la fel ca munca oamenilor cinstiti, plus acoperirea transportului si a pazei.

    2. In articol se spune in mod incorect ca ” întreținerea lor efectivă costă mai puțin decât un ajutor social sau o indemnizație de șomaj”.

    Astea sunt aireli. Venitul minim garantat in Romania, pentru o persoana singura, in acest moment, este de 125 lei/luna, adica 4 lei/zi. Ajutorul social al cuiva se calculeaza scazand din venitul minim garantat ce ar putea el produce utilizand bunurile din proprietatea sa, asa ca de cele mai multe ori suma primita in mana este inca mult mai mica decat acest maruntis de 4 lei/zi. (numai o paine costa cel putin 1 leu).

    Intre timp, despre detinuti se ‘uita’ faptul ca in inchisoare nu primesc doar hrana, haine, utilitati, TV etc. Pentru detituti se organizeaza activitati sportive, culturale, educative. Inchisorile au angati pana si preoti special pentru detinuti, preoti platiti cu salarii tip sistemul penitenciarelor (adica mari), care nu au nimic de-a face cu salariile de mizerie ale preotilor din ‘libertate’.

    In concluzie, este o minciuna totala ca “întreținerea lor efectivă costă mai puțin decât un ajutor social sau o indemnizație de șomaj”. Or fi mancand detinutii doar de 3-4 lei/zi, adica exact cat maximum ajutorului social pentru o persoana singura, dar cine are ajutor social trebuie sa-si cumpere singur hartie igienica, sapun, detergent, pasta de dinti si multe, multe altele.

    3. Poate cea mai mare scapare a articolui: exagerarea valorii educative a muncii.

    Prea multa lume e obsedata aiurea de ‘trimiterea la munca a detinutilor’. Asta o facea si Hitler si Stalin, si Gh. Gheorghiu Dej, si Ceausescu. Acesti oameni exagereaza valoarea educativa a muncii.

    Poate ar trebui mai degraba ca in inchisori sa fie aplicate metode moderne de ‘motivare personala’ de data asta in mod obligatoriu pentru detinuti, in sensul sa-si schimbe obiectivele din viata in directia buna.

    Astfel ar putea fi puse afise, firme mari, cu noi obiective: “Obiectivul in viata al unui detinut trebuie sa fie sa devina om cinstit” sau ” Numai gandul la a comite o noua infractiune sa va faca greata”.

    Astfel de mesaje pot fi puse la difuzoare in inchisoare, iar detinutii, in loc sa munceasca aiurea in locul oamenilor cinstiti si sa le ia locurile de munca, mai bine ar scrie de sute de ori in caiet ca au drept scop in viata sa devina cinstiti.

    • Roxana
      1.11.2014, 8:17 pm

      Domnul Laurentiu faceti prea mare haz de necaz, detinuti nu ptimesc haine si lenjerie. Incercati dumneavoastra sa mancati doar fasole si cartofi timp de o saptamana si reveniti apoi cu o concluzie. Ati fi scarbit multi detinuti din Ro sunt inchisi nevinovati. Am de lucru cu sistemul ANP al Romaniei deci stiu ce vorbesc.

  6. Dollores
    9.9.2013, 2:13 pm

    Domnule Laurențiu, vă indignați prea repede. Poate nu aveți toate datele problemei, poate nu ați fost vreodată într-un penitenciar. Încerc să vă răspund:
    1. Munca deținuților NU concurează munca oamenilor cinstiți, ele pot coexista, necesitatea muncii pentru deținuți e dată de două aspecte: banii produși de ei achită o parte din cheltuielile făcute de stat cu ei, deci ar degreva bugetul public; plus că munca dacă nu înnobilează, măcar îți abate gândurile de la prostii.
    2. Cheltuielile cu „distracția” deținuților, de care amintiți, se fac și pentru restul societății. Tot de la buget sunt plătiți preoții din lumea liberă, polițiștii care ne apără, jandarmii, profesorii, funcționarii publici din primării, ministere, parlament, deci dacă împărțim toate aceste cheltuieli bugetare pentru întreținerea societății per ansamblu la numărul de locuitori s-ar putea să obținem sume mult mai mari pe cap de om cinstit decât cele cu aparatul de deținere din penitenciare. Și în penitenciarele noastre fiecare deținut își cumpără hainele, hârtia igienică și chiar detergentul cu care-și face curat în celulă.
    3. Da, vă dau dreptate că ar fi nevoie de cursuri de motivare personală în închisori, chiar dacă munca nu a omorât pe nimeni (v-am răspuns la pct.1 de ce), însă deși pe hârtie aceste activități sociale ar trebui să se facă, ele sunt imposibil de bifat în realitate, în condițiile în care la un penitenciar de 900 de deținuți, de exemplu, există un singur psiholog angajat.

  7. andra
    13.11.2013, 11:20 am

    buna ziua, unde as putea gasi materialul mai amplu despre cele 33 de state europene care au pus la dispozitie datele necesare despre cheltuielile cu detinutii ? va multumesc!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română