Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

România și energia: Poziţia în context european

de Marin Pana , 2.1.2019

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Astfel, de la 25,3 Mtoe imediat după schimbarea de regim din 1989, am coborât la doar 6,3 Mtoe, valoare cvasistabilă din 2013 încoace.

Precizare metodologică

Mtoe reprezintă prescurtarea din lb. engleză pentru milioane tone echivalent petrol. 1 Mtoe = 10.000 kcal/kg potrivit definirii făcute de Agenţia Internaţională a Energiei şi echivalează cu 11,63 MWh (convertibili în 4,4 MWh la un randament în utilizare de 38% recomandat de British Petroleum) sau cu 7,1 – 7,4 barili de petrol (în funcţie de tipul petrolului)

 

Desigur, o parte importantă din această scădere de consum a revenit eficientizării consumului de energie prin procese de fabricaţie perfecţionate. Din păcate, în cazul nostru, cel mai important factor a fost scăderea dramatică a capacităţilor de producţie. Îndeosebi în sectorul petrochimic, acelaşi care ne provoacă în prezent, aproape întreg deficitul comercial.

Pentru referinţă, prezentăm şi scăderile consemnate de alte state foste socialiste.

De reţinut, în TOATE aceste state, scăderea consumului de energie din industrie a fost mai mică decât în România: Bulgaria (2,6/9,0 Mtoe, -72%), Ungaria (4,3/6,5 Mtoe, -33%), Polonia (15,6/25,4, -39%), Slovacia (4,5/7,2 Mtoe, -37%) şi Cehia (7,4/17,3 Mtoe, -57%).

În context, se impun câteva observaţii importante.

Ponderea consumului ţării noastre în ansamblul statelor care compuna actuala UE a scăzut cam la o treime, de la 6,8% până la doar 2,3%, în condiţiile în care PIB-ul nostrum este undeva la o pondere pe jumătate (1,2% din cel al UE; imaginaţi-vă unde am fi fost fără ce a mai rămas din industrie).

Semnificativ, de la paritate cu Polonia în anul 1990, consumul de energie din industrie a ajuns de două ori şi jumătate mai mic. Totodată, Ungaria, care şi-a păstrat în cel mai înalt procentaj (66%) consumul de energie, ne aduce acum cel mai mare deficit din schimburile cu partenerii europeni, iar împreună cu Polonia ajunge cam la 40% din deficitul comercial.

Urmare a acestui trend, importurile de produse energetice s-au redus dramatic, odată cu dependenţa de exterior la acest capitol. În decurs de zece ani, diminuarea a fost de 39%, comparativ cu 28% în cazul Bulgariei şi 17% în cazul Ungariei, nemaivorbind de Cehia şi Polonia, care au majorat importurile.

 

Cu un nivel pe locuitor de doar 0,4 tone, România a urcat pe locul 2, la egalitate cu Danemarca şi la mica distanţă de Estonia (0,3 tone/locuitor) în topul celor mai puţin dependente ţări de importul de energie la nivel european. Mult sub Polonia (0,8 tone/locuitor), Bulgaria (0,9 tone/locuitor), Cehia (1,3 tone/locuitor) şi Ungaria (1,5 tone/locuitor).

Ca să nu mai vorbim de marile puteri economice precum Germania (2,5 tone/locuitor), Italia (2 tone/locuitor) sau Franţa (1,8 tone/locuitor), întâmplător sau nu, exact princpalele ţări patenere ale României în comerţul exterior. Aparent ar fi lăudabil, dar s-ar putea să luăm o „plasă” monumentală când tragem linie.

Desigur, ar fi bine să fim cât mai puţin dependenţi de energia venită din exterior. Dat fiind, însă, deficitul extern consistent din comerţul cu bunuri, ajuns undeva pe la 7% din PIB (!), se pare că e şi mai puţin avantajos să depindem de mărfurile obţinute pe baza energiei importate de alte state, îndeosebi pe partea de produse petrochimice, dar nu numai.

Recent descoperitele resurse energetice ne pot califica chiar drept exportator de energie pe model norvegian.

Dar, dincolo de faptul că suntem cu dezvoltarea pe la genunchiul broaştei faţă de statul din nordul Europei, întrebarea este dacă se justifică să livrăm materiile prime sau să le sporim valoarea în procese de producţie la nivel intern şi să echilibrăm schimburile externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult