România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

de Marin Pana | 21.9.2017 .

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record negativ în acest sens, cu doar 30,5% din PIB-ul estimat la ultima rectificare bugetară.

Reamintim că cifrele avansate de către Executiv au fost de 255.778 milioane lei pe partea de venituri ale bugetului general consolidate şi 280.522 milioane lei pe partea de cheltuieli, la un PIB reaşezat în sus cu aproape 22 de miliarde de lei, până la 837,1 miliarde lei.

Pentru referinţă, vă prezentăm şi topurile statelor europene după ponderile veniturilor în PIB, conform datelor prelucrate şi certificate de Eurostat, cu precizarea importantă că Irlanda s-a situat sistematic undeva la 33% -34% din PIB până în urmă cu doi ani, când relocarea unor multinaţionale alarmate de o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE (care s-a şi produs) şi raportarea rezultatelor obţinute de acestea într-o economie relativ mica a amplificat artificial PIB-ul şi a redus, pe cale de consecinţă, ponderea veniturilor publice în PIB.

De observat cum majoritatea statelor europene se plasează cu acest indicator-cheie pentru capacitatea statului de a-şi putea îndeplini obligaţiile asumate în intervalul 40% – 50% din PIB. Mai mult, cinci state occidentale dezvoltate s-au dus chiar la peste 50% din PIB, tocmai pentru că nivelul de dezvoltare mai ridicat şi în creştere a permis acest lucru.

Cât priveşte valorile medii consemmnate de bugetele publice la nivelul UE 28 au fost anul trecut de 44,9% din PIB la venituri şi 46,6% din PIB la cheltuieli, cu un deficit mediu de -1,7% din PIB.

La noi, ca la nimeni, deficitul a fost trimis de la un foarte onorabil -0,8% din PIB în 2015 la limita maxim permisă de -3% din PIB, unde guvernarea actuală ar vrea să ne încadreze şi în 2017.

Mult mai grav, însă, deşi deficitul ar urma să rămână la fel ( se adună semne tot mai clare că va fi depăşit) procentajele sumelor gestionate de stat au scăzut din nou, până la valori greu de înţeles pentru un economist străin. Inclusiv valoarea ridicol de mica la care se vor putea ridica cheltuielile publice, care contrastează cu impresia pe care vor să o lase majorările de salarii şi pensii.

Cum consumi mai mult și trăiești mai prost: o analiză a cifrelor

Dincolo de această problemă fundamentală pentru evoluţia viitoare a României, ne confruntăm cu o adevărată problemă de siguranţă naţională. Un stat cu bani tot mai puţini (fie şi în raport cu economia contolată preponderent din exterior) este un stat slab. Care nu va putea asigura principalele domenii de care mai răspunde, după retragerea bizar de rapidă şi de păguboasă din economie.

În acest sens, este suficient să menţionăm o analiză Eurostat pe baza datelor definitive pentru anul 2015 ( PIB-ul „se bate în cuie” după doi ani) în care se arată că mai avem de unde să alocăm doar 4,2% din PIB pentru sănătate (7,2% din PIB media UE28), 3,1% pentru educaţie (4,9% media UE28) şi 11,5% pentru protecţie socială ( 19,2% media UE28). Celelalte date vehiculate în decursul timpului uitaţi-le, acestea sunt datele definitive.

De luat aminte, valoarea de 1% pentru Apărare este la fel de cert consemnată, deocamdată, de Eurostat. Ceea ce înseamnă că va trebui dublată ca pondere în PIB pe baza unor venituri în scădere. Care, cum s-ar spune, sunt sublime dar lipsesc cu desăvârşire. Orice inginerii ar face şi cel mai mare finanţist cu banii publici, cum s-ar spune, ”de unde nu e, nici Dumnezeu nu poate cere”.

Şi aşa suntem cu ponderile în PIB la sănătate, educaţie şi protecţie socială la circa 60% din media UE raportat la penultimul PIB din Uniune ca nivel pe locuitor, ceea ce constituie un atac direct la bunăstarea reală şi chiar la existenţa fizică a populaţiei, ca cetăţeni care să beneficieze de un trai european într-o ţară europeană.

Banii din capitala Bucureşti or fi ei mai mulţi ca putere de cumpărare decât cei din Berlin sau Lisabona ( ceea ce ecranează imaginea reală din ţară), dar nu se întrevede vreun aflux de germani sau de portughezi încoace. După cum nici măcar emigranţii externi ( şi interni !)nu se dau în vânt după serviciile publice oferite de locul unde se află vitrina pentru exterior a României.

Desigur, furtul din banii gestionați public pare să fi ajuns un sport național pentru combinația dintre politicienii corupți și oamenii de afaceri fără scupule (se pare, cheia succesului în societatea românească dar nu numai). Cu toate acestea, reducerea fiscalității şi dezimplicarea statului în locul asanării morale constituie o mare capcană.

A întreprinde politici sociale pe deficit bugetar și deficit de investiții publice denotă cinism politic și o lipsă de viziune și de interes pentru generațiile viitoare. Cu excepția anilor 2007 (an ”promoțional” de intrare în UE, în care s-au înghesuit să se așeze în bloc-starturile cursei pentru profit niște companii venite pentru a ocupa piața românească) şi 2015, se poate vedea cum ponderea veniturilor a stat la 32%-33% din PIB, indiferent de ajustările din fiscalitate, pentru a ajunge acum să se prăbuşească spre pragul de 30%

Variația deficitului public a fost dată pe parcursul ultimilor zece ani, într-o proporție covârșitoare, de nivelul cheltuielilor și nu de cel al încasărilor. Motiv pentru care s-a mers pe varianta cea mai la îndemână a tăierii cheltuielilor și nu cea normală, din perspectiva convergenței cu uzanțele europene în materie, a creșterii încasărilor.

De fapt, nimeni nu a venit să promoveze ideea, altminteri de bun-simț, că nivelul de trai depinde nu numai de banii aflați la dispoziție în buzunar dar și de calitatea serviciilor publice oferite de stat și autoritățile locale (adevăratul motiv pentru care refugiații sirieni se duc spre țări care le sunt străine în plan cultural, precum Germania și Suedia și nu spre țările arabe bogate din Golf ).

Politica de relaxare fiscală pe considerentul că românii vor consuma mai mult și astfel se va stimula creșterea economică are o hibă majoră. Dincolo de nesustenabilitate şi de deficite, s-ar putea să consume mai mult, în sensul de a da mai mulți bani pe diverse lucruri, dar să trăiască mai prost. Mai bolnavi, mai inculţi și mai pierduţi în proceduri birocratice.

De fapt, politica fiscală ar trebui dimensionată plecând de la definirea unor standardelor de calitate europeană asumate de stat în privința serviciilor publice și nu de la comandamentele politice de stânga dreapta, care din 2015 încoace îmbină reducerea taxelor cu creşterea beneficiilor. Adică fiscalitatea ar trebui să răspundă unor comandamente ale societății în ansamblu. Nu ale unei sume de indivizi, oricare ar fi ei.

Publicat la data de 21.9.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent-dezvoltare industriala
    25.9.2017, 9:49 am

    Cresterea salarilor si drepturilor sociale – un proiect de dezvoltare economica sau doar unul populist – stingist si perdant?
    1.Raspunsul poate fi DA!, deoarece cresterea fara limita a salariilor la primarii, obliga la o schimbare de viziune si demers economic, pe care nici in cosmaruri nu au visat-o birocratii!Lipsit de bani care sa fie livrati primariilor pentru sustinerea noilor salarii – deoarece a avut grija sa creasca la Centru si salariile demnitarilor – Dragnea nu va avea decit sa le spuna limpede acestora:ati vrut salarii mari, munciti si sustineti afaceri noi, care sa va aduca impozitele de finantare a salariilor marite!Nici o alta masura economica postdecembrista nu are o valoare si un echivalent POZITIV comparabil ca imbold national pentru dezvoltarea economica, industriala si agricola locala!
    2.Raspunsul poate fi partial NU!, deoarece in lipsa unui “proiect de dezvoltare economica – industriala si agricola” – primariile nu detin tehnicile si instrumentele necesare unui decolaj economic local rapid!Aceasta dezvoltare va fi lenta si in anumite zone inexistenta in lipsa proiectului economic, deoarece pina cind primariile invata singure de la a la z tehnicile aratate, timpul trece odata cu legislatura in care primarul este in functie.
    3.Aceasta deschidere spre dezvoltare economica accelerata – trebuia initiata si sustinuta IMEDIAT de P.N.Liberal, caruia i-am propus (direct si personal prin presedintele Orban) evaluarea si promovarea proiectului de dezvoltare economica aratat.Nu stiu cauzele lipsei de raspuns sau de promovare – probabil ca P.N.Liberal asteapta caderea economica a Romaniei sub presiunea cresterii salariilor si evitarii investitorilor straini de a mai initia noi afaceri – atitudine profund antieconomica si antinationala ca sa nu-i spun altfel…
    4.Iata ca Dragnea devine (intr-un mod putin asteptat) “economistul” cu sansa de a scoate Romania din stagnare economica, adoptind o masura salariala care parea profund antieconomica – dar care poate sa aiba un revers invers de ceeace era considerat, daca va fi sustinuta de proiectul de reindustrializare propus acestuia la începutul guvernarii…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română