România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză

De Marin Pana | 10.3.2014 .

Pentru a avea de ansamblu a evoluțiilor din economia românească pe perioada manifestării efectelor crizei economice mondiale am grupat câțiva dintre principalii indicatori macroeconomici, cu nivelurile lor față de anul precedent și, cumulat, pe întreg intervalul 2008 – 2013.

Tabelul de mai jos este elocvent pentru evoluția câtorva puncte interesante din economie și societate, în cei 5 ani de criză, și vom face apel în această analiză la datele pe care el le prezintă.

1. PIB-ul crește, investițiile scad

PIB –ul a revenit în apropierea nivelului maxim atins în anul 2008 sub efectul de antrenare al industriei, care a marcat o performanță consistentă ( +18,3% ) și a dat tonul general al revenirii economice.

De altfel, această ramură deja recuperase aproape încă din 2010 reculul inevitabil din 2009 și a tras toată economia după ea.

Atunci când creșterea industriei a fost ceva mai mică, atunci și PIB-ul a avut un avans modest (vezi situația din anul 2012).

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme”)

Investițiile în economia națională au scăzut în 2010 până la un minim de circa 66% din referința dată de anul 2008, au revenit la aproximativ 75% în 2011, pentru a se reîntoarce la 66% în 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dat fiind decalajul în manifestarea efectelor între investiții și momentul când acestea se transpun într-o producție sporită se poate argumenta că sumele importante alocate în 2007 și 2008 au permis o amortizare relativ bună a șocului din 2009.

Mai mult, creșterea investițiilor din 2011 și-a dus contribuția la performanța de anul trecut. Din păcate, evoluțiile din 2012 și 2013 nu sunt de bun augur pentru 2014 și 2015.

2. Productivitatea muncii crește spectaculos, salariile se diminuează în termeni reali

De remarcat evoluția puternic crescătoare a productivității muncii în industrie din intervalul 2009 – 2010.

Acesta nu a reflectat o producție mai mare, ci un efort de restructurare transpus în scăderea numărului de locuri de muncă și păstrarea producției cu un număr scăzut de salariați.

(Citiți și: ”Investițiile străine directe: 25% din locurile de muncă și 60% din cifra de afaceri totală. Cheia e la productivitate”)

În 2012, productivitatea muncii a scăzut, dar nu prin diminuarea producției, ci prin angajarea unui număr sporit de personal în raport cu rezultatele.

În timp ce productivitatea muncii în industrie a crescut cu aproape 50% în termeni nominali pe parcursul celor cinci ani de criză, câștigul salarial mediu net pe economie a avansat doar cu ceva mai mult de 20% în termeni nominali, ceea ce a dus la o diminuare de circa cinci procente în termeni reali. Ceea ce duce la apariția unei dileme.

Ori recompensarea forței de muncă a fost limitată față de rezultatele obținute, ori a avut loc o ajustare în raport cu nivelul nesustenabil în 2008.

(Citiți și: ”Provocarea pentru economia României: creșterea productivității peste jumătatea mediei din UE. Calea de urmat”)

3. Scade gradul de ocupare, dar scade și șomajul

Fapt bizar, în economia românească numărul salariaților din economie și numărul șomerilor înregistrați evoluează sincron. Când scade ocuparea, scade și șomajul, când crește ocuparea, crește și șomajul.

Ceea ce contrazice bunul-simț, dar ține de specificul național al acordării beneficiilor de șomaj și de costurile de oportunitate pentru înregistrarea, la care se adaugă plecarea/revenirea în țară a unei părți din forța de muncă.

Cert este că, deși anul trecut s-au pierdut cam un sfert de milion de locuri de muncă în raport cu 2008, rata șomajului a fost mai redusă cu peste două puncte procentuale.

Dar rămâne de elucidat cum rămâne cu creșterea pensiilor, acordate din taxarea acestor salarii și, mai nou, cronic subvenționate din bugetul de stat. Interesant, cele cinci procente scădere de salariu real seamănă foarte bine cu nivelul majorării de TVA, survenite la mijlocul lui 2010.

4. Ce se vede în consum

Cât privește efectul crizei asupra capacității populației de a achiziționa bunuri și servicii, la comparația între 2008 și 2013 ne așteaptă o surpriză majoră. Comerțul cu amănuntul se află la cota -13% iar cel cu automobile la -41%, în timp ce serviciile de piață prestate către populație au înregistrat o diminuare mai mică de un procent.

Avem aici explicația percepției mai pronunțate de scădere a nivelului de trai decât s-a produs în realitate, deoarece declinul a fost mult mai mare pe partea tangibilă a consumului și aproape inexistent pe partea de servicii.

(Citiți și: ”Consumul și creșterea economică versus puterea de cumpărare și grija zilei de mâine”)

Dacă statistica ne dă în medie refacerea nivelului general de trai din 2008 în 2016, revenirea la același nivel de consum material ar urma să se producă încă și mai târziu, cu un decalaj de unul-doi ani.

Publicat la data de 10.3.2014 .

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    11.3.2014, 12:38 am

    Rata somajului , cea oficial recunoscuta si care a la baza datelor UE e data de Eurostat la 7,3 % in ianuarie 2014.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-28022014-AP/EN/3-28022014-AP-EN.PD
    In Romania se etaleaza datele MM si nu cele oficiale a UE. :)
    Oricum :
    – Nivelul de trai din 2008 (mai multi angajati, mai putini someri) a generat intrari fiscale bugetare de 94,846 miliarde lei . “duduia” economia.
    Nivelul de trai din 2013 (mai putini angajati , mai multi someri) a generat intrari fiscale bugetare de 119,109 miliarde lei . (+ 25,58 % comparat cu 2008 )
    – Acest relativ paradox al incasarilor fiscale se datoreaza exclusiv majorarilor anuale de accise , cresterii de salarii minime garantate (cu cresterea impozitelor si contributilor incasate) , cunoscuta crestere de TVA , crestere de taxe pe proprietate , vanzari de frecvente radio (privatizari absolut nimic in 5 ani ), crestere de sume primite de la UE .
    – Daca urmarim si impozitul pe profit , (cota de impozitare neschimbata in acesti 5 ani) , se vede clar ca nici macar in 2013 statul nu a incasat cit a obtinut din acest impozit in 2008 .
    – Adaugam la analiza si “slabirea” monedei nationale cu 25% fata de euro in acesti 5 ani.

    Concluzia si in termeni populari , asistam la o stoarcere de resurse de la cetateni pentru a asigura statului o mai mare “redistribuire” de fonduri bugetare .
    Romanii (in general) sint mai saraci datorita statului si nu crizei.
    Pensionatii speciali sint unica categorie mai bogata decit in 2008 deoarece au avut doua recalculari de pensi (prima cu medie de 30 % marire) si indexarea generalizata aplicata tuturor pensilor .
    Cei de la ASF sint imuni la oricare devalorizare de moneda nationala si pentru zeci de ani . :)

  2. Nicolae
    11.3.2014, 8:17 am

    Multi din indicatorii prezentati se raporteaza la numarul de locuitorii din Romania. M-ar fi interesat sa vad si cum s-a luat in calcul variatia populatiei in perioada de referinta.

  3. Nelu Stiuca
    13.3.2014, 8:48 am

    Atata timp cat lipsesec STRATEGIA NATIONALA DE EZVOLTARE si STRATEGIILE de DEZVOLTARE SECTORIALE pe termen scurt, mediu si lung nu putem vorbi de o corelare de indicatori.Ro este condusa de 25 de ani de o gasca de golani, impostori dar cu tupeu maxim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cum arată mlaștina birocratică în care s-a împotmolit Masteplanul pe Transporturi

autostrada Comisia Europeană a agreat în luna aprilie 2016, după anterioare lungi discuții și controverse cu doi foști miniștri ai transporturilor, forma finală a Master...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Săptămâna care ar putea redefini Europa – 3 zile până la testul Brexit, 6 zile până la testul Podemos

big ben În câteva zile, conservatorul Boris Johnson ar putea să se pregătească să se mute în Downing Street, iar stânga radicală s-ar putea apropia de...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cu Fiscul la Tribunal: Problemele și soluțiile conflictului tot mai dur dintre mediul de afaceri și ANAF

anaf Undeva spre 70% dintre procesele intentate de companii împotriva ANAF, după impunerile care urmează controalelor fiscale, ar putea fi câștigate de mediul de afaceri....Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Românul și banii săi: zecile de miliarde de euro care evită investițiile ca să zacă în depozite bancare pe nimic

bursa Înainte de-a deschide discuția, câteva cifre puțin bizare : 1* 150 de miliarde de lei (33 de miliarde de euro) însumau , la finele...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cine a strâmbat democrația: Sub 20% reprezentativitate pentru primarii aleși în reședințele de județ

ponta-dragnea - Copy Există o demorcație în care majoritatea (celor care merg la vot) pierde alegerile. E ceea ce partidele politice au decis că trebuie să rămână...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română