România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză

de Marin Pana | 10.3.2014 .

Pentru a avea de ansamblu a evoluțiilor din economia românească pe perioada manifestării efectelor crizei economice mondiale am grupat câțiva dintre principalii indicatori macroeconomici, cu nivelurile lor față de anul precedent și, cumulat, pe întreg intervalul 2008 – 2013.

Tabelul de mai jos este elocvent pentru evoluția câtorva puncte interesante din economie și societate, în cei 5 ani de criză, și vom face apel în această analiză la datele pe care el le prezintă.

1. PIB-ul crește, investițiile scad

PIB –ul a revenit în apropierea nivelului maxim atins în anul 2008 sub efectul de antrenare al industriei, care a marcat o performanță consistentă ( +18,3% ) și a dat tonul general al revenirii economice.

De altfel, această ramură deja recuperase aproape încă din 2010 reculul inevitabil din 2009 și a tras toată economia după ea.

Atunci când creșterea industriei a fost ceva mai mică, atunci și PIB-ul a avut un avans modest (vezi situația din anul 2012).

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme”)

Investițiile în economia națională au scăzut în 2010 până la un minim de circa 66% din referința dată de anul 2008, au revenit la aproximativ 75% în 2011, pentru a se reîntoarce la 66% în 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dat fiind decalajul în manifestarea efectelor între investiții și momentul când acestea se transpun într-o producție sporită se poate argumenta că sumele importante alocate în 2007 și 2008 au permis o amortizare relativ bună a șocului din 2009.

Mai mult, creșterea investițiilor din 2011 și-a dus contribuția la performanța de anul trecut. Din păcate, evoluțiile din 2012 și 2013 nu sunt de bun augur pentru 2014 și 2015.

2. Productivitatea muncii crește spectaculos, salariile se diminuează în termeni reali

De remarcat evoluția puternic crescătoare a productivității muncii în industrie din intervalul 2009 – 2010.

Acesta nu a reflectat o producție mai mare, ci un efort de restructurare transpus în scăderea numărului de locuri de muncă și păstrarea producției cu un număr scăzut de salariați.

(Citiți și: ”Investițiile străine directe: 25% din locurile de muncă și 60% din cifra de afaceri totală. Cheia e la productivitate”)

În 2012, productivitatea muncii a scăzut, dar nu prin diminuarea producției, ci prin angajarea unui număr sporit de personal în raport cu rezultatele.

În timp ce productivitatea muncii în industrie a crescut cu aproape 50% în termeni nominali pe parcursul celor cinci ani de criză, câștigul salarial mediu net pe economie a avansat doar cu ceva mai mult de 20% în termeni nominali, ceea ce a dus la o diminuare de circa cinci procente în termeni reali. Ceea ce duce la apariția unei dileme.

Ori recompensarea forței de muncă a fost limitată față de rezultatele obținute, ori a avut loc o ajustare în raport cu nivelul nesustenabil în 2008.

(Citiți și: ”Provocarea pentru economia României: creșterea productivității peste jumătatea mediei din UE. Calea de urmat”)

3. Scade gradul de ocupare, dar scade și șomajul

Fapt bizar, în economia românească numărul salariaților din economie și numărul șomerilor înregistrați evoluează sincron. Când scade ocuparea, scade și șomajul, când crește ocuparea, crește și șomajul.

Ceea ce contrazice bunul-simț, dar ține de specificul național al acordării beneficiilor de șomaj și de costurile de oportunitate pentru înregistrarea, la care se adaugă plecarea/revenirea în țară a unei părți din forța de muncă.

Cert este că, deși anul trecut s-au pierdut cam un sfert de milion de locuri de muncă în raport cu 2008, rata șomajului a fost mai redusă cu peste două puncte procentuale.

Dar rămâne de elucidat cum rămâne cu creșterea pensiilor, acordate din taxarea acestor salarii și, mai nou, cronic subvenționate din bugetul de stat. Interesant, cele cinci procente scădere de salariu real seamănă foarte bine cu nivelul majorării de TVA, survenite la mijlocul lui 2010.

4. Ce se vede în consum

Cât privește efectul crizei asupra capacității populației de a achiziționa bunuri și servicii, la comparația între 2008 și 2013 ne așteaptă o surpriză majoră. Comerțul cu amănuntul se află la cota -13% iar cel cu automobile la -41%, în timp ce serviciile de piață prestate către populație au înregistrat o diminuare mai mică de un procent.

Avem aici explicația percepției mai pronunțate de scădere a nivelului de trai decât s-a produs în realitate, deoarece declinul a fost mult mai mare pe partea tangibilă a consumului și aproape inexistent pe partea de servicii.

(Citiți și: ”Consumul și creșterea economică versus puterea de cumpărare și grija zilei de mâine”)

Dacă statistica ne dă în medie refacerea nivelului general de trai din 2008 în 2016, revenirea la același nivel de consum material ar urma să se producă încă și mai târziu, cu un decalaj de unul-doi ani.

Publicat la data de 10.3.2014 .

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    11.3.2014, 12:38 am

    Rata somajului , cea oficial recunoscuta si care a la baza datelor UE e data de Eurostat la 7,3 % in ianuarie 2014.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-28022014-AP/EN/3-28022014-AP-EN.PD
    In Romania se etaleaza datele MM si nu cele oficiale a UE. 🙂
    Oricum :
    – Nivelul de trai din 2008 (mai multi angajati, mai putini someri) a generat intrari fiscale bugetare de 94,846 miliarde lei . “duduia” economia.
    Nivelul de trai din 2013 (mai putini angajati , mai multi someri) a generat intrari fiscale bugetare de 119,109 miliarde lei . (+ 25,58 % comparat cu 2008 )
    – Acest relativ paradox al incasarilor fiscale se datoreaza exclusiv majorarilor anuale de accise , cresterii de salarii minime garantate (cu cresterea impozitelor si contributilor incasate) , cunoscuta crestere de TVA , crestere de taxe pe proprietate , vanzari de frecvente radio (privatizari absolut nimic in 5 ani ), crestere de sume primite de la UE .
    – Daca urmarim si impozitul pe profit , (cota de impozitare neschimbata in acesti 5 ani) , se vede clar ca nici macar in 2013 statul nu a incasat cit a obtinut din acest impozit in 2008 .
    – Adaugam la analiza si “slabirea” monedei nationale cu 25% fata de euro in acesti 5 ani.

    Concluzia si in termeni populari , asistam la o stoarcere de resurse de la cetateni pentru a asigura statului o mai mare “redistribuire” de fonduri bugetare .
    Romanii (in general) sint mai saraci datorita statului si nu crizei.
    Pensionatii speciali sint unica categorie mai bogata decit in 2008 deoarece au avut doua recalculari de pensi (prima cu medie de 30 % marire) si indexarea generalizata aplicata tuturor pensilor .
    Cei de la ASF sint imuni la oricare devalorizare de moneda nationala si pentru zeci de ani . 🙂

  2. Nicolae
    11.3.2014, 8:17 am

    Multi din indicatorii prezentati se raporteaza la numarul de locuitorii din Romania. M-ar fi interesat sa vad si cum s-a luat in calcul variatia populatiei in perioada de referinta.

  3. Nelu Stiuca
    13.3.2014, 8:48 am

    Atata timp cat lipsesec STRATEGIA NATIONALA DE EZVOLTARE si STRATEGIILE de DEZVOLTARE SECTORIALE pe termen scurt, mediu si lung nu putem vorbi de o corelare de indicatori.Ro este condusa de 25 de ani de o gasca de golani, impostori dar cu tupeu maxim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Diagnostic: Neîncredere. Banii românilor și banii de investiții: Zeci de miliarde zac în depozite de peste 100.000 de euro, fără să miște și fără să construiască nimic

Între economiile românilor și creșterea forței de investiție a capitalului autohton se interpune încă o fractură semnificativă, adâncită de politicile publice. Atât cât există,...Citeste mai departe »

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română