Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații

De Marin Pana | 12.10.2014 .

Puterea de cumpărare a salariilor consemnată pentru prima jumătate a acestui an s-a situat cu aproximativ un procent sub valoarea din 2009-2010, potrivit datelor oficiale ale INS. Media semestrului întâi a trecut pragul de 100% din valoarea de referință stabilită pentru luna octombrie 1990 (ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor) de-abia după aderarea la Uniunea Europeană.

Reamintim că puterea de cumpărare este dată de raportul dintre indicele de creștere a veniturilor de natură salarială și indicele prețurilor de consum. Creșterea ei se poate realiza numai dacă aceste venituri se majorează mai repede decât cresc prețurile produselor și serviciilor achiziționate din banii câștigați prin muncă.

Precizăm că am utilizat primul semestru din ultimii opt anica fiind reprezentativ deoarece datele sunt disponibile pe 2014 și pentru că în 2010 a avut loc la mijlocul anului reducerea salariilor, concomitent cu majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA, ceea ce a redus brusc puterea de cumpărare a salariilor (de la 123,7% în iunie 2010 la 114,9% în iulie 2010).

(Citiți și: ”Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații”)

De reținut, cu această ocazie cu a fost afectat puternic și echilibrul bugetului asigurărilor sociale ( constituit din impozitele aplicate pe salariile tăiate), deoarece pensiile au rămas nemodificate în urma deciziei Curții Constituționale. Mai mult, s-a modificat și raportul de putere de cumpărare între salariați și pensionari, primii fiind afectați și de presiunea inflaționistă suplimentar dată de păstrarea majorării hazardate a pensiilor de la finele lui 2008.

CLICK pentru mărire

Privind retrospectiv, se poate observa excesul salarial din 2009 și prima parte a lui 2010. Atunci, rezultatele economice concretizate în scăderea economică ar fi reclamat nu o majorare de șapte procente a puterii de cumpărare ci mai degrabă dimpotrivă. De altfel, chiar și revenirea la același nivel a puterii de cumpărare în 2011 ca în 2008 a reclamat o creștere de productivitate a muncii, obținută cu prețul reducerii numărului de slujbe.

La mijlocul lui 2010, pierderea de putere de cumpărare pe total salariați a fost de numai 8-9 procente deoarece ponderea bugetarilor ”penalizați” cu cel puțin 25% la salariu (și anumite sporuri în anumite cazuri) plus 4,2% ( traducerea în preț a majorării TVA cu cinci procente) în totalul salariaților era undeva sub un sfert.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

Revenirea puterii de cumpărare pe total salariați odată cu acordarea înapoi a drepturilor tăiate cu 25% a fost asimetrică, deoarece nu s-au mai dat toate sporurile din nou iar în sectorul privat a funcționat poziția de market-maker a angajărilor la stat. Una peste alta, chiar și pe fondul unei inflații extrem de scăzute, cu niveluri minime istorice, salariații mai au de așteptat anul 2015 pentru a reedita performanța de putere de cumpărare din 2009 și 2010.

În treacăt și în fine fie spus, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali între 1990 și 2013 ( numai) cu 40,5%, în timp ce puterea de cumpărare a salariilor a urcat doar pe jumătate, respectiv 20,2%, dacă e să luăm prima jumătate a anului trecut. Pensionarii ( momentul lor ”de glorie” a fost la finele lui 2009 cu 123,8%, potrivit Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, care nu a mai catadicsit să actualizeze graficul ajuns la 117,3% în ianuarie 2012) sunt pe un palier similar cu salariații.

În aceste condiții, se poate pune întrebarea naivă cum s-a cristalizat diferența dintre rezultatul economic și nivelul de trai. Și de unde să mai strângem bani la buget pentru pensii, învățământ sau sănătate. Nu de alta, dar pentru a stimula cererea internă și a extinde profiturile mai mult prin baza de exploatare decât prin marja de operare. Adică să ne pretindem mai ca în Europa socială, dacă tot am intrat în UE.

Publicat la data de 12.10.2014 .

2 comentarii

  1. Cec Onteaza
    13.10.2014, 8:57 am

    Vai si amar de guvernantii nostri comunisti,care n-au habar de efectele imediate ale deciziilor lor aberante -vezi marirea accizelor la combustibili.

  2. Stefan Ivan
    15.10.2014, 9:27 am

    Dupa scaderea CAS-ului la angajator si cresterea salariului minim pe economie, trebuie sa urmeze scaderea CAS-ului la angajat si o noua crestere a salariului minim pe economie, pentru ca doar prin scaderea fiscalitatii asupra veniturilor si cresterea salarilor puterea de cumparare poate sa creasca. Crescand puterea de cumparare, apar mai multe comenzi, cea ce duce la marirea si aparitia unor noi incestitii si deci locuri de munca care la randul lor sunt fiscalizate crescand baza de impozitare. Puterea de cumparare mai poate fi crescuta prin scaderea drastica a evaziunii fiscale de orice tip si la eliminarea camatariei, traficului de carne vie si a muncii si comertului “la negru”. O alta metoda de crestere a puterii de cumparare este introducerea TVA-ului diferentiat la toate alimentele de baza si la medicamente si scaderea TVA-ului general la 19%. O metoda care poate sa creasca puterea de cumparare a celor cu salarii/venituri mici este introducerea cotei unice medii de 16%, asta insemnand ca grupa angajatilor cu salarii mici sa aiba un impozit de 8%, grupa angajatilor cu salarii medii sa ramana cu 16% si grupa angajatilor cu salarii mari sa aiba un impozit de 24%. Aceste masuri nu pot fi aplicate toate in acelasi timp dar, ritmul lor de aplicare trebuie sa fie cat mai rapid. Si inca un lucru legat de cresterea putereii de cumparare este scaderea DAE in sistemul bancar din Romania in raport direct ca salariul/venitul clientului bancar, deoarece cea ce se intampla cu modul de lucru al bancherilor din sistemul bancar romanesc fata de clientii bancari din Romania se numeste jaf si talharie. Acest lucru se vede cel mai bine cand pentru un salar din Germania, Franta, Austria, DAE este in jur de 1% si pentru un salar din Romania DAE este 10%, 15% si chiar 20%, cea ce este ilogic si imoral.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română