Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații

de Marin Pana | 12.10.2014 .

Puterea de cumpărare a salariilor consemnată pentru prima jumătate a acestui an s-a situat cu aproximativ un procent sub valoarea din 2009-2010, potrivit datelor oficiale ale INS. Media semestrului întâi a trecut pragul de 100% din valoarea de referință stabilită pentru luna octombrie 1990 (ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor) de-abia după aderarea la Uniunea Europeană.

Reamintim că puterea de cumpărare este dată de raportul dintre indicele de creștere a veniturilor de natură salarială și indicele prețurilor de consum. Creșterea ei se poate realiza numai dacă aceste venituri se majorează mai repede decât cresc prețurile produselor și serviciilor achiziționate din banii câștigați prin muncă.

Precizăm că am utilizat primul semestru din ultimii opt anica fiind reprezentativ deoarece datele sunt disponibile pe 2014 și pentru că în 2010 a avut loc la mijlocul anului reducerea salariilor, concomitent cu majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA, ceea ce a redus brusc puterea de cumpărare a salariilor (de la 123,7% în iunie 2010 la 114,9% în iulie 2010).

(Citiți și: ”Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații”)

De reținut, cu această ocazie cu a fost afectat puternic și echilibrul bugetului asigurărilor sociale ( constituit din impozitele aplicate pe salariile tăiate), deoarece pensiile au rămas nemodificate în urma deciziei Curții Constituționale. Mai mult, s-a modificat și raportul de putere de cumpărare între salariați și pensionari, primii fiind afectați și de presiunea inflaționistă suplimentar dată de păstrarea majorării hazardate a pensiilor de la finele lui 2008.

CLICK pentru mărire

Privind retrospectiv, se poate observa excesul salarial din 2009 și prima parte a lui 2010. Atunci, rezultatele economice concretizate în scăderea economică ar fi reclamat nu o majorare de șapte procente a puterii de cumpărare ci mai degrabă dimpotrivă. De altfel, chiar și revenirea la același nivel a puterii de cumpărare în 2011 ca în 2008 a reclamat o creștere de productivitate a muncii, obținută cu prețul reducerii numărului de slujbe.

La mijlocul lui 2010, pierderea de putere de cumpărare pe total salariați a fost de numai 8-9 procente deoarece ponderea bugetarilor ”penalizați” cu cel puțin 25% la salariu (și anumite sporuri în anumite cazuri) plus 4,2% ( traducerea în preț a majorării TVA cu cinci procente) în totalul salariaților era undeva sub un sfert.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

Revenirea puterii de cumpărare pe total salariați odată cu acordarea înapoi a drepturilor tăiate cu 25% a fost asimetrică, deoarece nu s-au mai dat toate sporurile din nou iar în sectorul privat a funcționat poziția de market-maker a angajărilor la stat. Una peste alta, chiar și pe fondul unei inflații extrem de scăzute, cu niveluri minime istorice, salariații mai au de așteptat anul 2015 pentru a reedita performanța de putere de cumpărare din 2009 și 2010.

În treacăt și în fine fie spus, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali între 1990 și 2013 ( numai) cu 40,5%, în timp ce puterea de cumpărare a salariilor a urcat doar pe jumătate, respectiv 20,2%, dacă e să luăm prima jumătate a anului trecut. Pensionarii ( momentul lor ”de glorie” a fost la finele lui 2009 cu 123,8%, potrivit Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, care nu a mai catadicsit să actualizeze graficul ajuns la 117,3% în ianuarie 2012) sunt pe un palier similar cu salariații.

În aceste condiții, se poate pune întrebarea naivă cum s-a cristalizat diferența dintre rezultatul economic și nivelul de trai. Și de unde să mai strângem bani la buget pentru pensii, învățământ sau sănătate. Nu de alta, dar pentru a stimula cererea internă și a extinde profiturile mai mult prin baza de exploatare decât prin marja de operare. Adică să ne pretindem mai ca în Europa socială, dacă tot am intrat în UE.

Publicat la data de 12.10.2014 .

2 comentarii

  1. Cec Onteaza
    13.10.2014, 8:57 am

    Vai si amar de guvernantii nostri comunisti,care n-au habar de efectele imediate ale deciziilor lor aberante -vezi marirea accizelor la combustibili.

  2. Stefan Ivan
    15.10.2014, 9:27 am

    Dupa scaderea CAS-ului la angajator si cresterea salariului minim pe economie, trebuie sa urmeze scaderea CAS-ului la angajat si o noua crestere a salariului minim pe economie, pentru ca doar prin scaderea fiscalitatii asupra veniturilor si cresterea salarilor puterea de cumparare poate sa creasca. Crescand puterea de cumparare, apar mai multe comenzi, cea ce duce la marirea si aparitia unor noi incestitii si deci locuri de munca care la randul lor sunt fiscalizate crescand baza de impozitare. Puterea de cumparare mai poate fi crescuta prin scaderea drastica a evaziunii fiscale de orice tip si la eliminarea camatariei, traficului de carne vie si a muncii si comertului “la negru”. O alta metoda de crestere a puterii de cumparare este introducerea TVA-ului diferentiat la toate alimentele de baza si la medicamente si scaderea TVA-ului general la 19%. O metoda care poate sa creasca puterea de cumparare a celor cu salarii/venituri mici este introducerea cotei unice medii de 16%, asta insemnand ca grupa angajatilor cu salarii mici sa aiba un impozit de 8%, grupa angajatilor cu salarii medii sa ramana cu 16% si grupa angajatilor cu salarii mari sa aiba un impozit de 24%. Aceste masuri nu pot fi aplicate toate in acelasi timp dar, ritmul lor de aplicare trebuie sa fie cat mai rapid. Si inca un lucru legat de cresterea putereii de cumparare este scaderea DAE in sistemul bancar din Romania in raport direct ca salariul/venitul clientului bancar, deoarece cea ce se intampla cu modul de lucru al bancherilor din sistemul bancar romanesc fata de clientii bancari din Romania se numeste jaf si talharie. Acest lucru se vede cel mai bine cand pentru un salar din Germania, Franta, Austria, DAE este in jur de 1% si pentru un salar din Romania DAE este 10%, 15% si chiar 20%, cea ce este ilogic si imoral.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română