Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații

De Marin Pana | 12.10.2014 .

Puterea de cumpărare a salariilor consemnată pentru prima jumătate a acestui an s-a situat cu aproximativ un procent sub valoarea din 2009-2010, potrivit datelor oficiale ale INS. Media semestrului întâi a trecut pragul de 100% din valoarea de referință stabilită pentru luna octombrie 1990 (ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor) de-abia după aderarea la Uniunea Europeană.

Reamintim că puterea de cumpărare este dată de raportul dintre indicele de creștere a veniturilor de natură salarială și indicele prețurilor de consum. Creșterea ei se poate realiza numai dacă aceste venituri se majorează mai repede decât cresc prețurile produselor și serviciilor achiziționate din banii câștigați prin muncă.

Precizăm că am utilizat primul semestru din ultimii opt anica fiind reprezentativ deoarece datele sunt disponibile pe 2014 și pentru că în 2010 a avut loc la mijlocul anului reducerea salariilor, concomitent cu majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA, ceea ce a redus brusc puterea de cumpărare a salariilor (de la 123,7% în iunie 2010 la 114,9% în iulie 2010).

(Citiți și: ”Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații”)

De reținut, cu această ocazie cu a fost afectat puternic și echilibrul bugetului asigurărilor sociale ( constituit din impozitele aplicate pe salariile tăiate), deoarece pensiile au rămas nemodificate în urma deciziei Curții Constituționale. Mai mult, s-a modificat și raportul de putere de cumpărare între salariați și pensionari, primii fiind afectați și de presiunea inflaționistă suplimentar dată de păstrarea majorării hazardate a pensiilor de la finele lui 2008.

CLICK pentru mărire

Privind retrospectiv, se poate observa excesul salarial din 2009 și prima parte a lui 2010. Atunci, rezultatele economice concretizate în scăderea economică ar fi reclamat nu o majorare de șapte procente a puterii de cumpărare ci mai degrabă dimpotrivă. De altfel, chiar și revenirea la același nivel a puterii de cumpărare în 2011 ca în 2008 a reclamat o creștere de productivitate a muncii, obținută cu prețul reducerii numărului de slujbe.

La mijlocul lui 2010, pierderea de putere de cumpărare pe total salariați a fost de numai 8-9 procente deoarece ponderea bugetarilor ”penalizați” cu cel puțin 25% la salariu (și anumite sporuri în anumite cazuri) plus 4,2% ( traducerea în preț a majorării TVA cu cinci procente) în totalul salariaților era undeva sub un sfert.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

Revenirea puterii de cumpărare pe total salariați odată cu acordarea înapoi a drepturilor tăiate cu 25% a fost asimetrică, deoarece nu s-au mai dat toate sporurile din nou iar în sectorul privat a funcționat poziția de market-maker a angajărilor la stat. Una peste alta, chiar și pe fondul unei inflații extrem de scăzute, cu niveluri minime istorice, salariații mai au de așteptat anul 2015 pentru a reedita performanța de putere de cumpărare din 2009 și 2010.

În treacăt și în fine fie spus, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali între 1990 și 2013 ( numai) cu 40,5%, în timp ce puterea de cumpărare a salariilor a urcat doar pe jumătate, respectiv 20,2%, dacă e să luăm prima jumătate a anului trecut. Pensionarii ( momentul lor ”de glorie” a fost la finele lui 2009 cu 123,8%, potrivit Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, care nu a mai catadicsit să actualizeze graficul ajuns la 117,3% în ianuarie 2012) sunt pe un palier similar cu salariații.

În aceste condiții, se poate pune întrebarea naivă cum s-a cristalizat diferența dintre rezultatul economic și nivelul de trai. Și de unde să mai strângem bani la buget pentru pensii, învățământ sau sănătate. Nu de alta, dar pentru a stimula cererea internă și a extinde profiturile mai mult prin baza de exploatare decât prin marja de operare. Adică să ne pretindem mai ca în Europa socială, dacă tot am intrat în UE.

Publicat la data de 12.10.2014 .

2 comentarii

  1. Cec Onteaza
    13.10.2014, 8:57 am

    Vai si amar de guvernantii nostri comunisti,care n-au habar de efectele imediate ale deciziilor lor aberante -vezi marirea accizelor la combustibili.

  2. Stefan Ivan
    15.10.2014, 9:27 am

    Dupa scaderea CAS-ului la angajator si cresterea salariului minim pe economie, trebuie sa urmeze scaderea CAS-ului la angajat si o noua crestere a salariului minim pe economie, pentru ca doar prin scaderea fiscalitatii asupra veniturilor si cresterea salarilor puterea de cumparare poate sa creasca. Crescand puterea de cumparare, apar mai multe comenzi, cea ce duce la marirea si aparitia unor noi incestitii si deci locuri de munca care la randul lor sunt fiscalizate crescand baza de impozitare. Puterea de cumparare mai poate fi crescuta prin scaderea drastica a evaziunii fiscale de orice tip si la eliminarea camatariei, traficului de carne vie si a muncii si comertului “la negru”. O alta metoda de crestere a puterii de cumparare este introducerea TVA-ului diferentiat la toate alimentele de baza si la medicamente si scaderea TVA-ului general la 19%. O metoda care poate sa creasca puterea de cumparare a celor cu salarii/venituri mici este introducerea cotei unice medii de 16%, asta insemnand ca grupa angajatilor cu salarii mici sa aiba un impozit de 8%, grupa angajatilor cu salarii medii sa ramana cu 16% si grupa angajatilor cu salarii mari sa aiba un impozit de 24%. Aceste masuri nu pot fi aplicate toate in acelasi timp dar, ritmul lor de aplicare trebuie sa fie cat mai rapid. Si inca un lucru legat de cresterea putereii de cumparare este scaderea DAE in sistemul bancar din Romania in raport direct ca salariul/venitul clientului bancar, deoarece cea ce se intampla cu modul de lucru al bancherilor din sistemul bancar romanesc fata de clientii bancari din Romania se numeste jaf si talharie. Acest lucru se vede cel mai bine cand pentru un salar din Germania, Franta, Austria, DAE este in jur de 1% si pentru un salar din Romania DAE este 10%, 15% si chiar 20%, cea ce este ilogic si imoral.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum a taxat UE munca în 2015. Taxele României și salarizarea pe domenii de activitate

calcula-taxe-munca Câștigul salarial mediu net în România pe 2015 a fost de 1.859 lei ( echivalentul a 418 euro) pe lună, în creștere cu 9,5%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

muncitor Strategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradoxul costului cu forța de muncă în România

forta-de-munca Datele Eurostat ne arată că suntem lideri în Uniunea Europeană la creșterea costului orar cu forța de muncă din 2004 încoace, dar figurăm la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

fluturas-salariu-pensie Diferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

Digital Camera O analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi. România figurează...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Europa de Est – Țapul ispășitor al UE?

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Va marturisesc ca, avand in vedere experientele avute, nu sunt un mare fan al evenimentelor nepublice in care sunt prezenti vorbitori de anvergura, foarte...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română