Evenimentul

Istorie pură pentru România: Pentru prima oară de la agatârși încoace, spațiul dintre Marea Neagră și Tisa devine buricul politic al Europei

Un moment istoric, la care România – cea istorică și cea reală deopotrivă – n-ar fi putut spera până acum 15 ani: apogeul unei lupte,… Mai mult

08.05.2019

La obiect

Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari. Adunările generale  ale… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

Cronicile

Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații

de Marin Pana 20.5.2014

Pe parcursul ultimilor patru ani, România a realizat cea mai drastică consolidare fiscală structurală dintre toate țările membre UE, cu excepția Greciei.

Baza de date AMECO a Eurostat a estimat această consolidare la valoarea de 7,4 puncte procentuale din PIB, cu circa trei procente mai mult decât Polonia sau Cehia, triplu față de Bulgaria și dublu în raport cu marile puteri economice ale continentului :

În urma acordurilor împrumuturilor aferente acordurilor încheiate cu FMI-UE-BM, datoria publică a crescut cu circa 25% din PIB, de la 13% din PIB în 2008 la 38% din PIB în 2013, nivel la care se speră plafonarea sub pragul de 40%.

România ocupă locul patru în UE, la egalitate cu Letonia, în clasamentul celor mai reduse datorii publice, fiind mult sub pragul de 60% impus prin criteriile Maastricht.

(Citiți și: ”Când statul ”iese din criză” înaintea economiei: Bugetul de stat și punctul său nevralgic. Lecțiile anului 2013”)

Stabilizarea financiară și reluarea creșterii economice au fost realizate prin activitatea forței de muncă, cea care a suportat și ”strângerea curelei” în perioada de criză. Cei mai afectați salariați au fost bugetarii, ale căror venituri au fost reduse cu 25% la mijlocul lui 2010 și, în plus, s-au văzut nevoiți să achite un TVA majorat cu cinci procente ( de la 19% la 24%).

De la ”strângerea curelei” la întoarcerea creșterii PIB în salarii

Indirect, însă, au avut de suferit și salariații din mediul privat, deoarece pe piața muncii statul a jucat și joacă un rol de market-maker. În aceste condiții, readucerea salariilor la nivelul din 2010 ar fi trebuit să asigure reintrarea ponderii în PIB a veniturilor salariaților pe un trend crescător și revenirea ei la nivluri apropiate de perioada de dinainte de criză.

Contrar acestei aserțiuni, datele din AMECO arată că partea din rezultatul economic care revine salariaților (compensation of employees, households and NPISH* în original la Eurostat), a scăzut continuu și va continua să scadă până în 2015.

La anul, în pofida unui anumit spor în valoare absolută, ea va coborî chiar sub pragul de 35%, mult sub nivelul din anul 2004 pentru care baza de date oferă valori comparabile în euro.

*NPISH – non-profit institutions serving households

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din acest trend se pot trage câteva concluzii :

1. În perioada 2005 – 2009, partea ce revine salariaților în PIB a fluctuat destul de strâns în jurul valorii de 40%, valoare sustenabilă și de natură să asigure o cerere internă suficient de intensă pentru a susține creșterea economică robustă.

2. Excesul din 2008 a trebuit absorbit dar schimbarea în politica veniturilor a fost excesivă, spre valori în perioada 2010 – 2012 situate sub cea minimă, cu care am intrat pe ultima sută de metri înainte de integrarea în UE (37,2% din PIB în 2004, în ultimul an de aplicare a impozitării progresive cu cota marginală de 40%).

3. În loc să susținem creșterea economică prin acordarea prioritară a beneficiilor tocmai către cei care o realizează, în perioada 2013-2015 se conturează o prelungire a trendului descrescător a părții care revine salariaților din rezultatul economic. Pur și simplu, creșterea remunerării lor (blocate la bugetari pentru 2014) nu ține pasul cu sporul PIB, deși deficitul de cerere internă ar fi reclamat o abordare inversă.

4. Sub necesitatea de a oferi profitabilitate sporită capitalului pentru a atrage investiții străine și protecție socială manifestă din considerente electorale, cei aflați în activitate au fost prinși la mijloc de o polarizare exagerată la capetele distribuției de venituri.

De aici, o structură nu tocmai sănătoasă a structurii de cerere. În loc de produse de masă cu raport optim calitate/preț bazate pe o piața internă solvabilă, întreprinderile românești sunt stimulate să vină cu produse pentru export, bazate pe costul mai redus al forței de muncă și produse de calitate slabă pentru categorii cu venituri reduse, asigurate în bună parte din impozitele excesive percepute de stat.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

5. Această abordare ”de stânga – dreapta”, utilă unora pe termen scurt, riscă să afecteze coeziunea socială pe termen mediu și lung și alungă forța de muncă performantă. Singura capabilă să ne ducă la valori ale nivelului de trai comparabile cu media UE prin volum centrat la mijlocul masei de salariați, nu ca medie abstractă între un număr redus de patroni prosperi și unul însemnat de asistați săraci. Mulți dintre ei chiar salariați.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Sibiu / Protest pentru construcția autostrăzii Pitești – Sibiu

Victor Bratu

Circa 50 de persoane au protestat, duminică, în Piața Unirii din Sibiu, cerând construirea autostrăzii Sibiu – Pitești, anunță Mediafax. Oamenii au venit cu pancarte… Mai mult

Europa

Angela Merkel: Vom ajuta Croația să adere la Schengen și la Zona euro

Iulian Soare

Cancelarul Angela Merkel a anunţat că sprijină intenţia Croației de a se alătura Zonei Euro și zonei de liberă circulaţie, Schengen, sugerând totuși că acest… Mai mult

Stiri

Criză politică rezolvată în 48 de ore – Președintele Austriei anunță alegeri anticipate pentru luna septembrie

Iulian Soare

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a anunțat duminică, după o rundă de consultări cu cancelarul Sebastian Kurz, organizarea alegerilor legislative anticipate în septembrie. „Pledez… Mai mult

Stiri

Baraje de Poliție, jandarmi și străzi închise la Târgoviște înainte de mitingul PSD

Vladimir Ionescu

Orașul Târgoviște arată ca sub stare de asediu înainte de mitingul electoral al PSD programat să aibă loc la prânz în capitala județului Dâmbovița, anunță… Mai mult

Stiri

Turcia va produce împreună cu Rusia sisteme antirachetă S-500 – anunț Recep Erdogan

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă că achiziţionarea sistemului de apărare rusesc S-400 este o afacere încheiată şi a adăugat că Ankara va… Mai mult

Europa

Cancelarul Sebastian Kurz anunță alegeri anticipate în Austria

Iulian Soare

Cancelarul austriac  Sebastian Kurz a anunţat, sâmbătă seară, că rupe coaliţia guvernamentală cu FPO, partid de extremă dreapta, şi că a propus președintelui organizarea, cât… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult