Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii

Comisia Națională de Prognoză (CPN) a produs după pe model european o estimare ”de iarnă” a principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014 – 2017.

Potrivit acestei analize oficiale, Produsul Intern Brut ar urma să revină la nivelul din 2008 încă din acest an, ca urmare a performanței neașteptat de bune de anul trecut ( prognoza precedentă viza revenirea de-abia pentru 2015).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din prognoza CNP se poate observa că ritmul de creștere al consumului gospodăriilor s-a situat și va rămâne sub cel al PIB, cel puțin până în 2017. Ca rezultat, consumul individual efectiv al gospodăriilor populației va urca peste nivelul din 2008 de-abia în 2016. Respectiv cu doi ani în urma refacerii în termeni reali a rezultatului maxim istoric al economiei românești.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Ca evoluție în timp, diferența maximă ( de cinci ori mai mare creșterea PIB decât creșterea consumului populației) s-a înregistrat deja în 2013 iar diferența minimă ar urma să se producă în anul 2015. Decalajul se va mări, apoi, la peste o jumătate de procent în 2016 și 2017.

(Citiți și: ”De ce în România salariile nu au ținut pasul cu PIB-ul. Munca altora în PIB-ul altora”)

Dacă se va înfăptui prognoza care vede un curs de schimb în scădere al euro față de leu de la 4,45 lei/euro în acest an spre 4,37 lei/euro în anul 2017, ar urma să rezulte pe termen mediu o creștere dublă a PIB-ului exprimat în euro față de cel calculat în termeni reali, în perioada 2011 – 2017. Astfel reluarea șirului de ani de creștere economică după reculul din 2009-2010 ar urma să se facă cu un avans de 18,9% în termeni reali și 35,5% exprimat în euro.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Această evoluție ar urma să se producă pe fondul transmiterii unei părți din sporul de competitivitate al economiei românești către aprecierea în tereni reali a monedei naționale.

Procesul de convergență către zona euro se va regăsi și la nivelul prețurilor, ceea ce impune o alegere atentă a momentului de adoptare a monedei unice, chiar dacă toate criteriile impuse la Maastricht vor fi îndeplinite și menținute în intervalul permis.

(Citiți și: ”PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european”)

De remarcat, dacă prognoza a reașezat în sus creșterea PIB cu circa 6 -7 miliarde lei pe an, în condițiile păstrării aceleiași estimări a cursului de schimb, valorile prevăzute pentru câștigurile salariale au fost reduse cu circa un procent pe toată perioada de orizont de prognoză. Discrepanța ridică problema echității repartiției eventualelor rezultate suplimentare în raport cu cele vizate.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În ce privește sectoarele economice care ar trebui să aducă sporul de PIB în viziunea CNP, situația se prezintă după cum urmează:

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că CNP mizează pe reluarea unei creșteri importante în sectorul serviciilor, care ar urma să preia de al industrie rolul principal în avansul PIB din 2015 încolo. Construcțiile sunt și ele vizate să contribuie semnificativ la ridicarea PIB, în timp ce agricultura va avea influențe puțin importante pînă în 2017, după cea decisivă din anul 2013.