O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE

de Marin Pana | 26.4.2015 .

pib - pnbRomânia mai deține încă, potrivit celor mai recente date disponibile, una dintre cele mai ridicate rată de conversie a Produsului Intern Brut (PIB) în Produs Național Brut (PNB) dintre fostele state socialiste care au aderat la Uniunea Europeană.

Clasamentul alcătuit de wikipedia.org prin agregarea datelor Băncii Mondiale și FMI ne plasează la un raport de 98,7% între acești doi indicatori, alături de Slovenia.

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile realizate de rezidenții respectivei țări în străinătate și se scad cele scoase din țara în cauză de către non-rezidenți se obține Produsul Național Brut (PNB). Adică ceea ce revine efectiv unui stat din activitatea economică măsurată la nivel național de statistica oficială.

Astfel, PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt semnificative pentru procesele care au loc în distribuția rezultatelor activității economice și în privința poziției ocupate de către o țară în cadrul globalizării tot mai accentuate, prin mișcarea tot mai ușoară a fluxurilor de capital.

Clasamentul PIB ( prezentat mai jos ajustat cu nivelul prețurilor, adică la paritatea puterilor de cumpărare) poate suferi, astfel modificări de poziții relative între țări.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Se observă cum, în pofida unui PIB pe locuitor mai mic, letonii o duc mai bine decât ungurii, grecii decât portughezii sau suedezii decât olandezii.

Dacă Luxemburg rămâne și cu raport PNB/PIB redus în poziție fruntașă, Irlanda, cu o diferență considerabilă între cei doi indicatori ( raport 82,2% și un minus de 7.722 euro/locuitor), coboară de pe locul doi tocmai pe locul zece în clasamentul nivelului de trai european.

Important e nu doar să produci, ci și să încasezi

Interesantă și concentrarea spre vârful valorilor de rezultate economice a raportului de peste 100% între PNB și PIB. concentrare care reflectă o accentuare a decalajelor prin acest mecanism de plasament net al avuției în străinătate și extragerea ( la nivel de fluxuri nete, per total) unei părți din rezultatele obținute acolo (altminteri normală, deoarece reflectă plasamentele anterioare și asumarea unui risc) .

Datele utilizate sunt valabile pentru anul 2012, la care valorile pentru PIB și PNB au rămas definitive. Menționăm că, deocamdată, pentru anul 2013 valorile sunt semidefinitive iar pentru anul 2014 sunt valori provizorii, în conformitate cu metodologia internațională în domeniu.

În această ordine de idei, ar fi interesant să vedem cum a evoluat nu doar PIB dar și PNB pentru România.

Departe de a fi o chestiune pur teoretică, diferențierea între PIB și PNB, dincolo de impactul evident asupra nivelului de trai (mai pe românește, fiecare nație trăiește din banii încasați și nu banii produși), contează și suma cu care contribuim la bugetul Uniunii Europene. Aceasta, în mod firesc altminteri și din ce în ce mai mult firesc în perspectiva integrării economice, este proporțională cu PNB și nu cu PIB.

La nivel micro, chestiunea se referă la cui îi folosește și în ce măsură dezvoltarea economică :
De pildă, dacă la un deficit de 2,5% din PIB se mai adaugă și un minus de 1,3% din PIB către rezidenții altor țări se poate spune că e destul de semnificativ, contează și ne interesează. Cu atât mai mult pentru țări unde ”scurgerile” de PIB ating patru – cinci procente.

Pe noi ne-a ajutat până acum datoria mică, investițiile străine relativ modeste și atractivitatea discutabilă a leului. Deși poate părea bizar, practic, nivelul nostru de trai este ușor mai ridicat decât o arată PIB/locuitor dacă ne raportăm atât la media UE cât și la celelalte țări ce au aderat la Zona Euro. De aici vine, cel mai probabil și o parte din acel scor de 57% – 55% între mediile utilizate pentru poziționare față de media UE ca nivel de trai. Unde 57% este consumul efectiv iar 55% este consumul simplist, rezultat prin împărțirea la nivelul țărilor europene a PIB-ului la numărul de locuitori.

Dar dacă urmăm trendul indicat de evoluția țărilor din regiune s-ar putea să ”derapăm” și să transmitem tot mai puțin din creșterea economică în nivel de trai intern. Este un subiect la care ar merita să luăm aminte, să ne reconsiderăm poziția în regiune, implicarea și plasamentele destul de firave în străinătate, fie și în zonele adiacente mai puțin dezvoltate decât noi.

Nu e o garanție (vezi cazul Ungariei, care are 25% din PIB investit în străinătate dar și unul dintre cele mai slabe niveluri de conversie a PIB în PNB, la nivel regional), dar merită analizat.

Publicat la data de 26.4.2015 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    27.4.2015, 3:07 pm

    Cu siurantanta ca PIB-ul nu se transforma in proportie de 98,6 la suta in PNB, iar statistica si metodologia de calcul, au viciul de a fi altele in Romania, fata de realitatile din tarile dezvoltate.Ceeace realizeaza rezidentii din tarile dezvoltate, se intoarce in tarile respective.In schimb, ceeace realizeaza rezidentii romani in Vest, acolo “ramine” ca PIB, deoarece acestia s-au stabilit acolo si nu mai vin acasa.
    O cuprindere a sumelor trimise de stranieri in tara, evaluate la cca. 4 miliarde de Euro, adica 1oo Euro lunar, reflecta faptul, ca avem o contributie la PNB a acestora minora.Daca avem in vedere ca stranierii reprezinta cca. 4 milioane de lucratori in Vest, comparativ cu cei 4,8 milioane de salariati din Romania(din care 3 milioane cu salariul minim pe economie),plati modice pe profit al intreprinderilor straine si cuprinderea supermarketurilor straine in PIB, probabil ca acesta nu se “transforma” nici in proportie de 70 la suta, in Produs national brut.
    Asa ca, urmare a asaltului comertului strain in Romania, a veniturilor minore de pe urma intreprinderilor straine, PIB-ul real al Romaniei, mai précis cu ce se ramine din munca nationala, adica PNB, este undeva la 70 la suta din cel statistic, oficial.Aceasta situatie este pina la urma explicabila economc, prin lipsa de 8 ani a investitiilor straine, economia si industria nationala, suportind o uzura fizica si morala, care “asigura” doar cresterea saraciei, tot mai ascunsa statistic de guvern…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română