Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

de Marin Pana | 4.10.2017 .

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de la nivelul relativ scăzut din urmă cu o lună până în apropierea dobânzii de politică monetară ( DPM – păstrată la 1,75% pe an), BNR a transmis câteva mesaje cel puţin la fel de importante ca intervenţia prin care a împrumutat ceva mai mult de 9 miliarde de lei băncilor.

În treacăt fie spus, creditele bancare a căror dobândă ( implicit rată lunară) depinde de indicatorul ROBOR au fost luate (pe perioade de 20 – 30 de ani) tocmai pentru a accesa mai uşor banii şi a beneficia de perioadele cu dobândă mai scăzută în raport cu DPM. Dacă ar fi fost luate cu dobândă fixă, rata ar fi fost constantă dar semnificativ mai mare, riscul de variaţie (cu rele dar şi cu bune !) fiind preluat de bancă.

Dincolo de emoţia de moment şi indiferent cine se va ocupa de politica monetară pe parcursul zecilor de ani de plată (să vedem cine va mai fi de vină când vom trece la euro), e de presupus că situaţiile ce pot apare în viitor vor putea fi mai complicate, mai ales dacă estimările de creştere a inflaţiei, inclusiv pe canalul legăturilor cu partenerii europeni, se vor materializa.

Cum obişnuia să spună regretatul bancher Bogdan Baltazar – care a rămas în conducerea BRD şi după privatizare dar a fost şi purtător de cuvânt al Guvernului pe la începutul anilor `90 – situaţia actuală aduce, din perspectiva celor care au apucat să-şi cumpere casa pe credit (cu banii GARANTAŢI plasaţi în vreo 15 milioane de conturi bancare), cu „manque a gagner”.cum s-ar spune în franceză.

Adică, în traducere, neobţinerea beneficiilor sperate în cazul în care ROBOR ar fi rămas la niveluri nefiresc de scăzute în contextul economic naţional. Este şi motivul pentru care a fost indicată DPM drept reper pentru creşterile şi scăderile ROBOR care vor mai veni pe calea pieţei bancare libere, în care intervenţiile nu pot fi făcute decât rar şi bine măsurat.

Revenind însă la oile noastre deja programate (programul şedinţelor CA al BNR era stabilit de mult, nu s-a întrunit nimeni pentru a rezolva vreo situaţie neprevăzută, cum se putea înţelege în mod eronat), trebuie remarcată ( în pofida reducerii reducerea conjuncturală a indicelui de preţuri în luna august) creşterea inflaţiei aflate sub influenţa politicii monetare, aşa-numitul indicator CORE2 ajustat. Care „a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.”

Comunicatul menţionează evoluţiile bune:

-„îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă”

-”revenirea în teritoriul pozitiv a  formării brute de capital fix”.

-„scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor (ceea ce încă bine – n.r.)

-„dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută”

-„ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare”

Dar și semnalele îngrijorătoare:

-„un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor” (contribuţia +1,3% la avansul PIB)

-„aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ”

-„deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului”

-„gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar”.

În ACESTE condiţii, de-abia „spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se  de rata dobânzii de politică monetară,

Sunt mesajele ce ar putea fi decodificate, interpetate şi dezbătute pentru publicul afectat de situaţia reală a economiei româneşti, în ansamblul ei, şi nu doar de propria rată la casă. Care, oricum, va depinde (ghici ciupercă, dacă rata e în moneda naţională) de evoluţia reală a economiei româneşti.

Ori, perspectiva rezultată din analiza acestor factori arată „continuarea creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni” cu incertitudini și riscuri interne şi externe.

-interne, „sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum  şi de perspectiva  preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.”

-externe,„legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED) …care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”.

Aşadar, pe baza datelor disponibile, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an (deci reperul pentru ROBOR, în pofida anticipaţiilor inflaţioniste – n.r.) şi „îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50.

Corespunzător acestora, rata dobânzii pentru plasamentele temporare ale băncilor la BNR a crescut la 0,50%/an ( adică s-a dublat, de la fostul nivel de 0,25%/an  – n.r.) , iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) s-a redus la 3% ( nivel teoretic maxim pentru ROBOR, din moment ce băncile care deţin garanţii pot apela „peste noapte” bani de la BNR – n.r.).

Publicat la data de 4.10.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Giosan

Când investițiile locale ajung dependente de interesele politice centrale. Studiu de caz – impactul PNDL 1 +2

În ultimii au fost în spațiul public multe discuții legate de administrația publică locală, de modul de finanțare a acesteia și de dezvoltarea în...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României (I)

Contul curent al balanței de plăți este un indicator sintetic care exprimă diferența dintre exportul şi importul de mărfuri, bunuri şi servicii, corectată cu...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română