Chestiunea

A crăpat: Datele din sistemul informatic al Casei Asigurărilor de Sănătate nu mai pot fi certificate fără dubii. Nimeni nu mai poate garanta nici funcționarea sistemului și nici corectitudinea datelor

Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru care de la bugetul de stat s-au plătit în total peste 180 de milioane… Mai mult

13.05.2018

Analiză

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat… Mai mult

13.05.2018

Evenimentul

Legea ”Ceaușescu – 4 cincinale”: Liviu Dragnea și 2 ”dinozauri” ceaușiști urmează să traseze linia de dezvoltare a României pe următorii 22 de ani

Guvernul Dăncilă a adoptat joi un Proiect de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung „România 2040”. Proiectul de lege adoptat… Mai mult

10.05.2018

La obiect

Deficitul comercial lunar sare din nou peste miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna martie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, după ce valorile din primele două luni fusesră semnificativ… Mai mult

10.05.2018

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

de Marin Pana 4.10.2017

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de la nivelul relativ scăzut din urmă cu o lună până în apropierea dobânzii de politică monetară ( DPM – păstrată la 1,75% pe an), BNR a transmis câteva mesaje cel puţin la fel de importante ca intervenţia prin care a împrumutat ceva mai mult de 9 miliarde de lei băncilor.

În treacăt fie spus, creditele bancare a căror dobândă ( implicit rată lunară) depinde de indicatorul ROBOR au fost luate (pe perioade de 20 – 30 de ani) tocmai pentru a accesa mai uşor banii şi a beneficia de perioadele cu dobândă mai scăzută în raport cu DPM. Dacă ar fi fost luate cu dobândă fixă, rata ar fi fost constantă dar semnificativ mai mare, riscul de variaţie (cu rele dar şi cu bune !) fiind preluat de bancă.

Dincolo de emoţia de moment şi indiferent cine se va ocupa de politica monetară pe parcursul zecilor de ani de plată (să vedem cine va mai fi de vină când vom trece la euro), e de presupus că situaţiile ce pot apare în viitor vor putea fi mai complicate, mai ales dacă estimările de creştere a inflaţiei, inclusiv pe canalul legăturilor cu partenerii europeni, se vor materializa.

Cum obişnuia să spună regretatul bancher Bogdan Baltazar – care a rămas în conducerea BRD şi după privatizare dar a fost şi purtător de cuvânt al Guvernului pe la începutul anilor `90 – situaţia actuală aduce, din perspectiva celor care au apucat să-şi cumpere casa pe credit (cu banii GARANTAŢI plasaţi în vreo 15 milioane de conturi bancare), cu „manque a gagner”.cum s-ar spune în franceză.

Adică, în traducere, neobţinerea beneficiilor sperate în cazul în care ROBOR ar fi rămas la niveluri nefiresc de scăzute în contextul economic naţional. Este şi motivul pentru care a fost indicată DPM drept reper pentru creşterile şi scăderile ROBOR care vor mai veni pe calea pieţei bancare libere, în care intervenţiile nu pot fi făcute decât rar şi bine măsurat.

Revenind însă la oile noastre deja programate (programul şedinţelor CA al BNR era stabilit de mult, nu s-a întrunit nimeni pentru a rezolva vreo situaţie neprevăzută, cum se putea înţelege în mod eronat), trebuie remarcată ( în pofida reducerii reducerea conjuncturală a indicelui de preţuri în luna august) creşterea inflaţiei aflate sub influenţa politicii monetare, aşa-numitul indicator CORE2 ajustat. Care „a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.”

Comunicatul menţionează evoluţiile bune:

-„îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă”

-”revenirea în teritoriul pozitiv a  formării brute de capital fix”.

-„scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor (ceea ce încă bine – n.r.)

-„dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută”

-„ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare”

Dar și semnalele îngrijorătoare:

-„un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor” (contribuţia +1,3% la avansul PIB)

-„aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ”

-„deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului”

-„gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar”.

În ACESTE condiţii, de-abia „spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se  de rata dobânzii de politică monetară,

Sunt mesajele ce ar putea fi decodificate, interpetate şi dezbătute pentru publicul afectat de situaţia reală a economiei româneşti, în ansamblul ei, şi nu doar de propria rată la casă. Care, oricum, va depinde (ghici ciupercă, dacă rata e în moneda naţională) de evoluţia reală a economiei româneşti.

Ori, perspectiva rezultată din analiza acestor factori arată „continuarea creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni” cu incertitudini și riscuri interne şi externe.

-interne, „sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum  şi de perspectiva  preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.”

-externe,„legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED) …care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”.

Aşadar, pe baza datelor disponibile, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an (deci reperul pentru ROBOR, în pofida anticipaţiilor inflaţioniste – n.r.) şi „îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50.

Corespunzător acestora, rata dobânzii pentru plasamentele temporare ale băncilor la BNR a crescut la 0,50%/an ( adică s-a dublat, de la fostul nivel de 0,25%/an  – n.r.) , iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) s-a redus la 3% ( nivel teoretic maxim pentru ROBOR, din moment ce băncile care deţin garanţii pot apela „peste noapte” bani de la BNR – n.r.).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Supremă: Nicio autoritate să nu dea impresia că deciziile judecătorești ar putea fi influențate

Vladimir Ionescu

“Pentru garantarea independenței justiției este esențială păstrarea încrederii populației în sistemul de justiție”, iar pentru conservarea acestei încrederi este necesar “ca nicio altă autoritate să… Mai mult

Stiri

Raport BCR către investitori: „Tigrul” Europei a fost grav rănit

Adrian N Ionescu

Economia României nu mai este „tigrul” Europei Centrale şi de Est (ECE) şi al UE, aşa cum îl descriau rapoartele BCR, până nu demult, potrivit… Mai mult

Stiri

Și Nicolae Bănicioiu și-a dat demisia din PSD

Razvan Diaconu

Fostul ministru al Sănătăţii deputatul Nicolae Bănicioiu a anunţat vineri că demisionează din PSD pentru a se alătura partidului lui Victor Ponta, Pro România. Bănicioiu… Mai mult

Europa

Bloomberg: Noul acord UE – Gazprom ar putea încuraja exporturile colosului rus

Iulian Soare

Acordul dintre Comisia Europeană (CE) și Gazprom va face mai atractive importurile de gaze rusești decât alternativele. Acordul conferă cumpărătorilor europeni o flexibilitate mai mare,  care… Mai mult

Stiri

Prima zi de aplicare a GDPR / Mai multe publicații americane, indisponibile in UE

Iulian Soare

Mai multe site-uri de știri din SUA sunt temporar indisponibile în Europa, după intrarea în vigoare, vineri, a noilor norme ale Uniunii Europene privind protecția… Mai mult

Stiri

”Moldova vrea degeaba autostradă” / Guvernul include în proiecte PPP un tronson din A8- întreagul proiect are finanțare asigurată prin POIM

Victor Bratu

Cinzi zile după protestul motorizat organizat de către ONG ”Împreună pentru A8” și ”Moldova vrea autostradă”, Guvernul a anunțat după ședința de joi că sectorul… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană știe, de la București, că Guvernul ”va inversa reforma sistemului de pensii”. Reacția Finanțelor

Razvan Diaconu

UPDATE. Reacția Ministerului de Finanțe: Raportul DG ECFIN, în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor… Mai mult