Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

de Marin Pana 4.10.2017

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de la nivelul relativ scăzut din urmă cu o lună până în apropierea dobânzii de politică monetară ( DPM – păstrată la 1,75% pe an), BNR a transmis câteva mesaje cel puţin la fel de importante ca intervenţia prin care a împrumutat ceva mai mult de 9 miliarde de lei băncilor.

În treacăt fie spus, creditele bancare a căror dobândă ( implicit rată lunară) depinde de indicatorul ROBOR au fost luate (pe perioade de 20 – 30 de ani) tocmai pentru a accesa mai uşor banii şi a beneficia de perioadele cu dobândă mai scăzută în raport cu DPM. Dacă ar fi fost luate cu dobândă fixă, rata ar fi fost constantă dar semnificativ mai mare, riscul de variaţie (cu rele dar şi cu bune !) fiind preluat de bancă.

Dincolo de emoţia de moment şi indiferent cine se va ocupa de politica monetară pe parcursul zecilor de ani de plată (să vedem cine va mai fi de vină când vom trece la euro), e de presupus că situaţiile ce pot apare în viitor vor putea fi mai complicate, mai ales dacă estimările de creştere a inflaţiei, inclusiv pe canalul legăturilor cu partenerii europeni, se vor materializa.

Cum obişnuia să spună regretatul bancher Bogdan Baltazar – care a rămas în conducerea BRD şi după privatizare dar a fost şi purtător de cuvânt al Guvernului pe la începutul anilor `90 – situaţia actuală aduce, din perspectiva celor care au apucat să-şi cumpere casa pe credit (cu banii GARANTAŢI plasaţi în vreo 15 milioane de conturi bancare), cu „manque a gagner”.cum s-ar spune în franceză.

Adică, în traducere, neobţinerea beneficiilor sperate în cazul în care ROBOR ar fi rămas la niveluri nefiresc de scăzute în contextul economic naţional. Este şi motivul pentru care a fost indicată DPM drept reper pentru creşterile şi scăderile ROBOR care vor mai veni pe calea pieţei bancare libere, în care intervenţiile nu pot fi făcute decât rar şi bine măsurat.

Revenind însă la oile noastre deja programate (programul şedinţelor CA al BNR era stabilit de mult, nu s-a întrunit nimeni pentru a rezolva vreo situaţie neprevăzută, cum se putea înţelege în mod eronat), trebuie remarcată ( în pofida reducerii reducerea conjuncturală a indicelui de preţuri în luna august) creşterea inflaţiei aflate sub influenţa politicii monetare, aşa-numitul indicator CORE2 ajustat. Care „a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.”

Comunicatul menţionează evoluţiile bune:

-„îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă”

-”revenirea în teritoriul pozitiv a  formării brute de capital fix”.

-„scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor (ceea ce încă bine – n.r.)

-„dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută”

-„ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare”

Dar și semnalele îngrijorătoare:

-„un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor” (contribuţia +1,3% la avansul PIB)

-„aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ”

-„deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului”

-„gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar”.

În ACESTE condiţii, de-abia „spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se  de rata dobânzii de politică monetară,

Sunt mesajele ce ar putea fi decodificate, interpetate şi dezbătute pentru publicul afectat de situaţia reală a economiei româneşti, în ansamblul ei, şi nu doar de propria rată la casă. Care, oricum, va depinde (ghici ciupercă, dacă rata e în moneda naţională) de evoluţia reală a economiei româneşti.

Ori, perspectiva rezultată din analiza acestor factori arată „continuarea creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni” cu incertitudini și riscuri interne şi externe.

-interne, „sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum  şi de perspectiva  preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.”

-externe,„legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED) …care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”.

Aşadar, pe baza datelor disponibile, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an (deci reperul pentru ROBOR, în pofida anticipaţiilor inflaţioniste – n.r.) şi „îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50.

Corespunzător acestora, rata dobânzii pentru plasamentele temporare ale băncilor la BNR a crescut la 0,50%/an ( adică s-a dublat, de la fostul nivel de 0,25%/an  – n.r.) , iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) s-a redus la 3% ( nivel teoretic maxim pentru ROBOR, din moment ce băncile care deţin garanţii pot apela „peste noapte” bani de la BNR – n.r.).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Efectul deciziei CCR privind completurile de 5 / Condamnarea Alinei Bica este anulată și se rejudecă apelul

Vladimir Ionescu

Contestația în anulare depusă de fostul procuror-șef al DIICOT Alina Bica a fost admisă marți de Înalta Curte de Casație și Justiție – decizia de… Mai mult

Stiri

Senatul a respins două proiecte privind parteneriatul civil

Vladimir Ionescu

Senatul a respins, luni, două proiecte care vizează parteneriatul civil, în pofida deciziilor Curţii Constituţionale ce îndeamnă statutul să ofere protecție legală tuturor cuplurilor. Motivul… Mai mult

Stiri

Caz similar Hexi Pharma: percheziții la companii care ar fi vândut spitalelor dezinfectanți care nu distrug bacterii

Vladimir Ionescu

Marți dimineața au loc percheziții la mai multe companii care produc şi importă dezinfectanți pentru spitale. Poliţiştii au descins la adrese din Bucureşti şi din… Mai mult

Stiri

Rusia amplasează bombardiere strategice în Crimeea și își suplimentează flota de la Marea Neagră

Razvan Diaconu

Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte încărcături nucleare, în peninsula Crimeea. Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat… Mai mult

Stiri

Jandarmii au încercat să-i împiedice pe magistrați să protesteze pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Jandarmii au încercat să împiedice obișnuitul protest al magistraților care are loc luni seara pe treptele Palatului de Justiție, care este sediul Curții de Apel… Mai mult

Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult