Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

de Adrian N Ionescu , 10.1.2019

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro.

Deprecierea leului din ultimele zile este efectul incertitudinilor privind soliditatea bugetului de stat pe 2019, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în ultima perioadă, potrivit analiştilor marilor bănci din România.

De asemeni, noile restricţii fiscale prevăzute de „ordonanţa Teodorovici” au înrăutăţit perspectiva deficitelor comercial şi de cont curent, aflate deja în creştere accentuată, ca şi a celui al bugetului consolidat al statului.

Efectul dezechilibrelor

Mai mult, sunt inevitabile şi alte măsuri fiscale severe în 2019, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT), emis joi, semnat de Andrei Rădulescu, economistul senior al băncii.

„Pentru 2019 sunt semnale de consolidare fiscal bugetară, după relaxarea din ultimii ani, care a determinat intensificarea deficitului (cu riscul depășirii pragului de 3% din PIB, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere)”, spune raportul BT.

Evoluția leului a fost „determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale”, a mai explicat Andrei Rădulescu, într-o declaraţie dată pentru Agerpres.

România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent (4,8% din PIB) dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE şi la deficitul bugetar (3% din PIB), remarcă raportul BT.

În plus, absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 a contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, mai spune Andrei Rădulescu.

Ritmurile deprecierii

Raportul BT estimează cursul la un maxim de 4,73 de lei/euro și o medie de 4,71 a cursului în 2019, respectiv la maxime de 4,78 în 2020 și 4,84 lei / euro în 2020.

Estimările au fost ajustate în sus faţă de scenariul macroeconomic central anterior care vedeau o medie de 4,70 în 2019 şi de 4,74 lei / euro în 2020.

La rândul său, Banca Comercială Română estima deja la 4,77 lei / euro cursul la sfârșitul anului 2019, încă dinainte de comentariile de marți ale guvernatorului BNR, cu privire la impactul ordonanței, calificată de acesta în termeni duri, după ședința de politică monetară a băncii centrale.

(Citiți și: Mugur Isărescu: „Trăsnaia ordonanţei” reduce eficiența politicii monetare, ceea ce nu va ajuta Guvernul)

Cu cîteva zile înainte, economiştii BCR se aşteptau ca leul să aibă, în 2019, „o tendinţă de depreciere modestă faţă de euro (2-3%), explicată de deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi de afectarea capacităţii BNR de a urma o politică monetară independentă”.

„Bineînţeles, multe depind de voinţa BNR de a permite variaţii mai mari ale leului în piaţă”, scriau Horia Braun Erdei, economistul şef şi Eugen Şinca, economist senior la BCR într-un raport din 7 ianuarie .

La rândul său , BRD se aşteaptă că deprecierea leului „ar putea testa nivelul de 4,70 (lei/euro), iar pentru 2019, plafonul se poate muta la 4,75 pe fondul problemelor din economie (o creștere economică mai lentă, creșterea deficitelor gemene)”, potrivit unui raport al departamentului de cercetare al băncii.

După ce remarcă faptul că „raportul EUR/RON s-a consolidat peste 4,67”, o notă ING emisă joi adaugă:

„Pentru că acesta este mai degrabă un teritoriu necartografiat, ne-am aştepta ca banca centrală să amelioreze volatilitatea şi să intre în piaţă la un monment dat pentru a sugera care sunt limitele toleranţei sale”.

Reacţia BNR

„Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe – valutară şi monetară interbancară – care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvînd al BNR, citat de Agerpres.

Mai departe, oficialul BNR a confirmat implicit eventualitatea enunțată mai sus de nota ING și care este permisă de regimul de flotare controlată al monedei României.

„În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe”, a mai spus Dan Suciu.

Oficialul BNR a evocat, în context, stabilitatea relativă a cursului valutar de anul trecut, „urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult