Interviu – Bogdan Aurescu / Un aliat puternic ca România, într-o zonă de risc, merită un gest de solidariate al SUA

de Anne-Marie Blajan | 16.4.2014 .

Cel mai mare risc pentru România în contextul crizei din Ucraina este instabilitatea care ar putea scăpa de sub controlul autorităţilor de la Kiev. În acelaşi timp, Bucureştiul este preocupat şi de protecţia comunităţii româneşti din ţara vecină.

În vizita sa la Washington, Bogdan Aurescu – secretarul de stat pentru afaceri strategice din Ministerul de Externe – a cerut garanţii de securitate de la Statele Unite, pentru care România reprezintă un aliat strategic puternic și un addevărat avanpost în regiune. Un aliat care ar putea fi recompensat, în astfel de vremuri de maxim risc, cu ridicarea vizelor pentru călătoriile în Statele Unite.

Bogdan Aurescu a fost “avocatul pledant” al cauzei României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în disputa teritorială cu Ucraina, privind delimitarea platoului Mării Negre.

***

cursdeguvenare.ro: Aţi prezentat, în vizita de săptămâna trecută la Washington, evaluarea MAE român privind situaţia din Ucraina. Care este această evaluare, pe care aţi prezentat-o partenerilor americani?

Bogdan Aurescu: Evident că nu am să pot să prezint toate elementele evaluării, unele nu sunt publice, dar ceea ce este cel mai important de subliniat este riscul pe care situaţia de securitate din Ucraina şi potenţialele evoluţii din perioada următoare le pot reprezenta pentru securitatea naţională a României ca stat membru al NATO şi al UE.

România este statul NATO şi UE cel mai apropiat de aceste focare de criză din Ucraina: Crimeea este, spuneam în Statele Unite, la mai puţin de 100 de mile de ţărmul românesc, de portul Constanţa, este foarte aproape de conflictul din Transnistria – la mai puţin de 100 de km, 60 de mile. Prim urmare toate aceste evoluţii au un impact asupra securităţii României, chiar dacă nu direct în acest moment.

cursdeguvernare.ro: Vorbiţi despre riscurile pentru România. Care sunt ele?

Bogdan Aurescu: Cel mai important risc pentru România este în acest moment o stare de instabilitate în Ucraina, care să nu poată fi controlată în mod corespunzător de autorităţile de la Kiev.

În altă ordine de idei, nu trebuie să uităm că în Ucraina este o minoritate românească foarte importantă, între 400.000 şi 500.000 de români, care se află atât în zona Cernăuţi şi Transcarpatia, cât şi în regiunea Odessa, deci aproape de zonele care sunt acum fierbinţi în Ucraina.

Preocuparea noastră este ca soluţiile care se pot aplica de către autorităţile din Ucraina, cu sprijinul comunităţii internaţionale, să asigure un climat stabil, care să permită Ucrainei să ducă la final programul de reforme – instituţionale, adoptarea unor acte normative importante, dar şi economice, de care are foarte mare nevoie.

cursdeguvernare.ro: Vorbeaţi şi despre evoluţiile din perioada următoare. Care sunt scenariile după care lucrează MAE?

Bogdan Aurescu: Nu este oportun, din punct de vedere politico-diplomatic, să facem predicţii. Însă vedem că în estul Ucrainei există o stare de instabilitate. Observăm că există eforturi ale autorităţilor ucrainene, destul de bine dozate până în momentul de faţă, de a restabili ordinea pe teritoriul naţional şi, în acelaşi timp, există un potenţial de destabilizare şi în alte zone.

Şi cred că cel mai imoportant lucru este să preîntâmpinăm destabilizarea în continuare a Ucrainei şi să se instaleze un climat care să permită derularea în bune condiţii a alegerilor programate pentru 25 mai, pe tot teritoriul Ucrainei, şi să poată fi implementate măsuri de reformă economică în Ucraina.

cursdeguvernare.ro: Cât de pregătită este România pentru pasul extrem al Rusiei: invazia Ucrainei şi ce ar însemna o avansare a Rusiei pe teritoriul Ucrainei?

Bogdan Aurescu: România are o atitudine care decurge din apartenenţa ei la UE şi la NATO. Noi participam în mod activ la fluxurile de informaţii livrate Alianţei Nord-Atlantice, participăm în mod activ la formarea poziţiilor UE şi NATO, prin urmare România este parte activă la deciziile şi măsurile care sunt adoptate de UE şi NATO.

Nu pot decât să reamintesc apelurile repetate zilele acestea, atât de la nivelul UE, cât şi de la nivelul NATO, ca situaţia să nu escaladeze în continuare. Şi ca scenariul din Crimeea să nu se repete.

cursdeguvernare.ro: Există acest risc, al repetării scenariului din Crimeea şi în estul Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Repet, apelurile pe care le fac Uniunea Europeană şi NATO sunt tocmai pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu.

cursdeguvernare.ro: În întâlnirea cu Victoria Nuland aţi cerut o sporire a prezenţei NATO şi SUA în regiune. Ce anume are România în vedere?

Bogdan Aurescu: Am discutat aceste solicitări ale României în toate întâlnirile pe care le-am avut în Statele Unite. Am discutat despre situaţia din regiune şi despre importanţa strategică a României pentru Statele Unite şi pentru NATO, atât în discuţiile cu cei 6 congresmeni, cât şi în cele de la Departamentul de State, (…) Pentagon şi Casa Albă.

Este clar că pentru NATO, cât şi pentru SUA, România prezintă un interes strategic în regiune şi nu este doar interesul României, pentru securitatea sa naţională, să existe acţiuni concrete de asigurare şi reasigurare, cum se foloseşte acest termen. Trebuie să existe aceste măsuri de reasigurare pentru România, care să creeze o descurajare credibilă pentru orice fel de alte potenţiale acţiuni de destabilizare.

cursdeguvernare.ro: Concret, în ce ar consta ele?

Bogdan Aurescu: Nu pot să detaliez lista concretă de solicitări, pentru că ele sunt în curs de analiză comună, atât la nivelul NATO, cât şi în relaţia bilaterală cu SUA.

Dar ceea ce este foarte important este ca România, ca aliat strategic al SUA şi aliat al NATO care se găseşte cel mai aproape de aceste zone de risc să fie deplin acoperită din punctul de vedere al garanţiilor de securitate.

cursdeguvernare.ro: Aici vorbim despre o cooperare preponderent militară…

Bogdan Aurescu: Da, vedem deja unele manifestări concrete ale acesteia, este vorba despre zborurile de avioane cu sisteme AWACS care se derulează deasupra nteritoriului României, exerciţiile militare comune atât navale, cât şi aeriene, care au loc în această perioadă, o prezenţă continuă navală, atât a SUA, cât şi a Franţei în Marea Neagră, suplimentarea numărului de puşcaşi marini localizaţi la aeroportul Kogălniceanu. Sunt măsuri concrete care s-au luat deja în această perioadă. Mai sunt şi alte elemente în curs de evaluare.

 Eliminarea vizelor de intrare in SUA pentru români: Un aliat puternic, într-o zonă de risc, merită un gest de solidaritate

cursdeguvernare.ro: O cooperare preponderent militară atrage după ea şi o colaborare pe alte domenii, în baza unor înţelegeri sau implicite? Concret, o colaborare economică, tehnică, în cercetare?

Bogdan Aurescu: Sigur că au fost discutate toate componentele parteneriatului strategic la Washington. Am pus accent, de pildă, pe admiterea României în programul Visa Waiver. Mai ales în contextul în care regiunea în care este România se află într-o zonă de risc. Cu atât mai mult, un aliat atât de solid precum România, merită un gest de solidaritate cum este cel al admiterii în programul Visa Waiver.

Ceea ce am constata mai ales la nivelul Congresului american a fost că există o susţinere bipartizană pentru intrarea României în acest program. Am încercat, împreună cu partenerii de discuţie din Congres, să identificăm o soluţie concretă pentru a vedea cum modificările care reglementează legislaţia referitoare la acest subiect să fie modificată în Congres.

În momentul de faţă, ele sunt incluse într-un pachet mai larg, care se referă la imigraţie, care este blocat în camera Reprezentanţilor, nu din motivul Visa Waiver, ci din alte motive care ţin de politica internă americană. Am constatat disponibilitate în acest sens şi, sigur că în perioada următoare, o să vedem cum putem să decuplăm partea care se referă la Visa Waiver din acest parchet mai larg, în aşa fel încât modificările să fie adoptate.

cursdeguvernare.ro: Chiar dacă mai trebuie să lucrăm la acei parametri de care depinde includerea în program, precum rata de refuz?

Bogdan Aurescu: Suntem foarte aproape de plafonul de 10 procente referitor la rata de refuz pentru cererile de viză. În momentul de faţă, în anul fiscal tocmai încheiat, rata este de 11,5% şi am înregistrat practic, faţă de anul fiscal anterior, o scădere de la 17%, practic cea mai mare scădere de păână în prezent.

Există toate şansele ca în anul fiscal următor să intrăm sub acest plafon, care, dacă ar fi adoptată legislaţia respectivă, ne-ar permite să fim sub acest plafon de 10%.

cursdeguvernare.ro: Aş rămâne puţin tot în zona colaborării cu SUA – în mod cert aţi vorbit despre absenţa unui ambasador american la Bucureşti, de ceva vreme deja.

Bogdan Aurescu: Am semnalat părţii americane că pentru România este important ca în Bucureşti să fie un ambasador numit de SUA, având în vedere că s-a scurs o perioadă de timp destul de îndelungată de la vacantarea acestei poziţii.

cursdeguvernare.ro: Au deja în vedere nişte nume?

Bogdan Aurescu: Am fost asigurat că pentru SUA prezenţa unui ambasador la Bucureşti este prioritară şi că se fac eforturi pentru găsirea celei mai bune persoane pentru această poziţie. Lucrurile ţin şi de o procedură care este ceva mai îndelungată şi mai complicată decât cea prin care România trimite un ambasador în străinătate.

Convingerea mea este că partenerii americani au înţeles foarte bine care este şi necesitatea, şi simbolistica pe care o reprezintă numirea unui ambasador.

 Criticile la adresa reacţiei oficialilor României la criza din Ucraina şi soluţionarea ei nu sunt justificate

cursdeguvernare.ro: M-aş întoarce la situaţia din regiune şi spuneaţi că, evident, România a adoptat poziţiile NATO şi UE…

Bogdan Aurescu: Şi am participat la elaborarea acestor poziţii.

cursdeguvernare.ro: La nivelul discursului public, reacţiile SUA au fost mai ferme, mai accelerate, în timp ce UE fost mai moderată. România unde se situează, mai aproape de SUA sau de UE?

Bogdan Aurescu: Impresia mea este că, dacă există diferenţe, ele sunt doar la modalitatea de adoptare a deciziilor, care în plan european este mai complexă, care implică la nivelul UE 28 de state membre. Dar din punct de vedere al fondului problemei, chiar dacă ne uităm pe listele cu persoanele supuse sancţiunilor, vom găsi o similitudine foarte mare. Nu cred că există o diferenţă foarte mare.

cursdeguvernare.ro: Au existat critici faţă de reacţia României la criza ucraineană: s-a spus că România s-a agăţat de anularea legii privind limbile minorităţilor, neaplicată, în fond, au vorbit despre elementele extremiste de pe Euromaidan. În schimb, România a ratat oportunitatea de a participa la troica Germania, Franţa, Polonia care a media dialogul dintre preşedintele Ianukovici şi protestatari.

Bogdan Aurescu: Sigur că pot să existe critici, pentru că pot exista diverse evaluări exterioare şi fiecare are aşteptări diferite. Pe de altă parte, constat că partea rusă este nemulţumită de unele reacţii ale României, considerate la Moscova prea dure. Am fost acuzaţi că am folosit termenul de „agresiune militară rusă” în Crimeea.

Eu cred că poziţia României, aşa cum a fost ea formulată de la bun început a fost una potrivită şi adecvată. Nu trebuie să uităm că România are această graniţă directă cu Ucraina, are o evaluare ceva mai sofisticată legată de situaţia din Ucraina pentru că suntem mai aproape şi ştim mai bine situaţia decât alte state şi, în acelaşi timp, avem o comunitate românească foarte importantă în Ucraina, care este, nu aş spune în responsabilitate directă, dar fără îndoială că în cursul unor astfel de evoluţii care duc spre o situaţie tensionată, care poate crea riscuri, trebuie să avem în vedere cu precădere necesitatea ca această comunitate să nu fie afectată.

Ceea ce constat este că nu a existat şi sperăm că nu vor exista în continuare probleme legate de riscuri la adresa comunităţii româneşti din Ucraina. Comunitatea românească nu a fost până în prezentţinta unor acţiuni ostile din partea unora sau altora dintre facţiunile care se înfruntă în Ucraina.

Repet, am participat la toate deciziile pe care le-a luat şi UE şi NATO, am participat pe fond cu tot felul de contribuţii, în diverse registre, nu ştiu dacă aceste critici sunt întemeiate.

cursdeguvernare.ro: Tocmai graţie acestei analize sofisticate a României şi a know how-ului în regiune a apărut întrebarea de ce România nu a fost implicată mai mult în soluţioanrea acestei crize.

Bogdan Aurescu: A fost o reacţie bine dozată şi care considerăm noi, ţinând cont de evoluţia evenimentelor, care de multe ori a fost foarte dinamică şi impredictibilă, cred că s-a adecvat acestor evoluţii.

cursdeguvernare.ro: Ce aşteptări are România de la o repoziţionare a forţelor NATO în estul Europei?

Bogdan Aurescu: Discuţiile sunt în curs, discutăm cu aliaţii noştri din NATO care sunt măsurile de întărire a securităţii aliate de pe flancul estic, iar atunci când vor deveni publice ele vor fi anunţate.

cursdeguvernare.ro: Când anticipăm că vor fi finalizate şi făcute publice.

Bogdan Aurescu: Procesul de evaluare este în curs.

„Am constatat un interes din ce în ce mai mare al SUA pentru R. Moldova”

cursdeguvernare.ro: Care sunt riscurile pentru Republica Moldova în actualul context, există o serie de avertismente privind Găgăuzia şi Transnistria ? (n.red: interviul a avut loc cu cateva ore inainte de anunţarea solicitării Tiraspolului de anexare la Rusia)

Bogdan Aurescu: Pentru România, Republica Moldova rămâne în atenţie în cel mai înalt grad, pentru că ceea ce dorim în acest moment pentru republica Moldova este avansul pe calea europeană pe care a ales-o şi fructificarea avantajelor pe care le prezintă această cale europeană. (…)

În perioada următoare cel mai bun răspuns pentru a evita o eventuală încercare de destabilizare în Republica Moldova este tocmai parcurgerea acestor pasi deja stabiliţi: liberalizarea vizelor, semnarea Acordului de Asociere şi a celui de liber schimb, aplicarea provizorie acestora, ratificarea lor rapidă de parlamentul de la Chişinău şi de cele europene şi practic continuarea proceselor de reformă iniţiate.

Agenda de asociere trebuie urmată, ea reprezintă un plan de reforme pentru republica Moldova şi am folosit prilejul vizitei la Washington pentru a vorbi despre republica Moldova.

M-am bucurat să contat interesul din ce în ce mai mare al părţii americane pentru Republica Moldova, materializat prin vizite recente, (…) crearea unui dialog americano-moldovenesc pe teme de energie, sau un sprijin financiar acordat acestei ţări.

În SUA este conştientizată importanţa pe care Republica Moldova o are în parteneriatul estic şi al unui exemplu de succes care trebuie să fie în parteneriatul estic.

 Nu există niciun pericol pentru linia de demarcaţie în Marea Neagră, după anexarea Crimeei la Federaţia Rusă

cursdeguvernare.ro: Aţi avut rolul principal în soluţionarea unei dispute teritoriale cu Ucraina, delimitarea platoului Mării Negre. În această situaţie în care vecinul de la Marea Neagră este altul, Crimeea a fost anexată Federaţiei Ruse, se schimbă cumva situaţia sau este pur şi simplu o chestiune de drept internaţional soluţionată de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga?

Bogdan Aurescu: Este o chestiune soluţionată deja de Curte. În orice caz, din punct de vedere juridic situaţia este neschimbată, statul ucrainean este în continuare cel care are drepturi suverane de explorare şi exploatare asupra porţiunii de platou continental care se află de partea cealaltă a liniei de delimitare decisă de Curte în februarie 2009. Linia rămâne neschimbată, este o linie de frontieră cu regimul juridic al unei linii de frontieră, acest regim juridic nu paote fi afectat de eventuale schimbări de partea cealaltă a liniei de frontieră.

Oricum, acest lucru nu se pune concret, pentru că juridic, Ucraina este titularul Crimeei şi al platoului continental care se găseşte n faţa coastelor ucraininene ale Mării Negre. Şi evident că nu este nevoie să discutăm aceste aspecte decât cu Ucraina.

Toată lumea poate fi liniştită, din punct de vedere al dreptului internaţional, nu există niciun fel de pericol cu privire la această linie de delimitare.

Sigur că pot exista în Ucraina, în partea ucrainieană a platoului continental, probleme concrete, factuale, legate de capacitatea efectivă de a exploata sau explora zona respectivă. Dar ele nu afectează România.

cursdeguvernare.ro: Dacă Rusia ar aduce însă în discuţie această chestiune, are România un punct de vedere pregătit sau un scenariu?

Bogdan Aurescu: Nu lucrăm pe bază de predicţii sau ipoteze. Iar poziţia pe care tocmai am subliniat-o este poziţia României şi suntem absolut confortabili în situaţia în care ne aflăm.

Publicat la data de 16.4.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Dacian Cioloș / Nu se așteaptă nimeni ca România să ajungă Germania peste noapte. Dar se așteaptă să țină un azimut. Dacă facem lucrurile bine pentru România o să contăm și pentru nucleul dur

Săptămânile de dinaintea summitului de la Roma, alături de cele 5 scenarii schițate de J.C.Juncker înaintea începerii discuțiilor au pus și România pe jar....Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română