Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

La obiect

Salariul minim brut: în România și în statele UE

România se plasează pe antepenultimul loc între statele ca nivel al salariului minim brut, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu un nivel de 446 de… Mai mult

04.02.2019

Interviu

Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor

( Textul de mai jos este un fragment din interviul publicat în numărul 99 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare. Călin Hințea – decanul Facultății… Mai mult

03.02.2019

Cronicile
Banca Transilvania campanie aniversara 25 ani

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

de Adrian N Ionescu , 4.2.2019

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor la rangul de soluţii fundamentale.

Emisiunile de titluri de stat pentru populație şi programul “gROwth – Contul de economii Junior” sunt metode pentru stimularea educației financiare, mai degrabă decât unele de finanțare a deficitului bugetar.

MFP a trimis la guvern un proiect de buget consolidat cu un deficit de 2,57% (metodologia europeană ESA), întemeiat pe prognoze considerate nerealiste de toţi analiştii neguvernamentali:

creştere economică de 5,5 %, inflație de 2,88% și pe un curs de 4,67 lei / euro.

Necesarul de finanţare a Guvernului se ridică la circa 50 de miliarde de lei în 2019 (deficitul, plus emisiuni de titluri de stat scadente).

Pe hârtie, bugetul se închide graţie unei așteptări de venituri record de 33,4% din PIB, dar şi pe câteva programe de atragere a disponibilităţilor populaţiei, programe considerate atractive de oficiali.

Realitatea va demonstra cât sunt de realiste și unele și altele.

În prezent, România se împrumută la costurile cele mai ridicate (și în creștere) din Europa Centrală și de Est.

Randamentul oferit investitorilor în titlurile sale românești este de 4,76% la scadența de referință de 10 ani, mult peste al doilea cel mai mare randament, de 2,63%, al Ungariei.

Astfel, diferența de cost (spread) față de titlurile de referință ale Germaniei (DE10Y) este cea mai mare, de 460 de puncte de bază (bps, sutimi de procent).

 

Populația – finanțator principal în locul băncilor

MFP a ridicat la un nivel superior programul Tezaur de emisiuni de titluri de stat de un leu – valoare nominală, destinate exclusiv populației, în ciuda semieșecului de anul trecut, prin care a atras doar puțin peste jumătate din cele 4 miliarde de lei cerute.

Emisiunile sunt acum pe trei scadențe, de 2, 3, și 5 ani, la randamente de 4%, 4,5%, respectiv 5%.

Deși randamentele promise sunt – teoretic – atractive, mai ales în condițiile neimpozitării câștigurilor, titlurile nu sunt tranzacționabile, banii fiind blocați până la scadență. De asemenea, modalitatea de subscriere prin conturi la Trezorerie a fost descurajantă, la emisiunea anterioară.

Lupta guvernului cu Piața

Emisiunile au loc în condițiile în care MFP s-ar fi putut împrumuta avantajos pe piața financiară, după ce, săptămâna trecută, randamentele la 5 ani au scăzut cu 40 de puncte de bază (sutimi de procent).

Scăderea randamentelor a fost generală în Europa Centrală și de Est, ca urmare a relaxării mediului internațional consecutivă declarațiilor „mai pașnice” ale marilor bănci centrale ale SUA și Zonei Euro.

MFP se lansase, însă, deja într-o retorică acuzatoare la adresa băncilor, după ce nu a reușit să le convingă să îi cumpere ieftin titlurile, pe fondul amenințării cu taxa pe activele bancare conținută în „ordonanța lăcomiei”:

„Am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă. (…) Nu putem să cumpărăm la un preţ pe care cineva în piaţă încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie”, a declarat ministrul Finanțelor, săptămâna trecută.

Altfel spus: populația nu prea are de ales decât între a accepta dobânzile sub inflație ale băncilor și blocarea banilor la MFP.

MFP nu spus cât dorește să atragă prin emisiuni nici în prospectul de emisiune sumar al emisiunilor pe baza căruia perioada de subscriere a început de luni.

Copiii împrumută, prin plasamentele părinților, Trezoreria

În decembrie anul trecut MFP a lansat și programul “gROwth – Contul de economii Junior”, prin care intenţionează să-i atragă pe părinții care vor să economisească pentru copii cu o rețetă de depozit plus primă:

  • Părinții ar trebui să acumuleze cel puțin 1.200 de lei pe an, pentru ca statul să adauge în cont o primă anuală de 600 de lei.
  • Contul va fi remunerat cu o dobândă de 3% pe an, iar textul documentului nu precizează dacă aceasta mai poate fi schimbată.
  • Economiile acumulate nu vor putea fi retrase decât atunci când copilul va împlini 18 ani, dată la care se va calcula și dobânda.

Atractivitatea programului este însă serios afectată de faptul că banii nu pot fi scoși din conturile copiilor (din nou) de la Trezorerie decât după împlinirea vârstei de 18 ani.

În 18 ani ar putea încăpea două cicluri economice, cu perioade de creştere şi recesiune în care fluctuaţia dobânzilor este suficient de greu de estimat ca să se evalueze o dobândă medie de piață mai mare de 3%.

Acesta este încă o metodă care este bună pentru stimularea educației financiare, mai degrabă decât una de finanțare a deficitului.

De altfel, în prezentarea Bugetului de stat pe 2019, MFP recunoaște că programul „gROwth ” și alte două programe ar asigura resurse de doar „995 milioane lei credite de angajament și 162 milioane lei credite bugetare”.

Alte surse

Bugetul pe 2019 se mai bazează și anul acesta pe resursele companiilor la care este acționar majoritar, din dividendele cărora speră să mai primească 6,83 miliarde de lei, cu peste 4% mai puțin ca anul trecut.

Explicația este simplă, guvernul s-a alimentat deja și cu rezervele companiilor, constituite din profiturile anilor trecuți.

Alte surse bugetare suplimentare  mai sunt:

  • Taxarea jocurilor de noroc — 500 mil. lei
  • Accizele la tutun — 600 mil. lei
  • Licenţele 5G — 2,1 mld. lei.

Secretele „bufferului” MFP

Ministrul Finanţelor a mai invocat, ca asigurare că Bugetul are finanţare, şi rezerva financiară în valută a MFP (buffer):

„Ştiţi foarte bine – avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (…) pentru foarte mult timp, minim şase luni de zile”, a mai spus Eugen Orlando Teodorovici, săptămâna trecută.

La sfârșitul anului 2017 bufferul a fost de 5,2 miliarde de euro, sau de2,8% din PIB, și acoperea circa 3,9 luni din necesarul brut de finanțare aferent anului 2018, potrivit Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe anii 2018 -2020, publicată astă toamnă.

Păstrând proporţiile, ar însemna că bufferul să se ridice la cel puțin 9,5 miliarde de euro, ca să acopere nevoile de finanțare pe șase luni.

Bufferul ar urma aproape să se dubleze și numai dacă nevoile de finanțare ar crește cu același coeficient cu care PIB-ul crește în 2019 până la 1.022 mld. lei, la un curs de 4,67 lei / euro, conform construcţiei bugetare.

De altfel, „bufferele pe care România le-a construit în criza financiară, cu îmbunătățri pe balanța fiscală, (…) acestea s-au deteriorat. România va fi mai puțin pregătită dacă economia este lovită de un șoc negativ. Va fi mai puțin spațiu fiscal să reacționeze”, avertiza FMI încă din toamna anului trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Tudorel Toader vrea să stabilească prin OUG procedura de selecţie a candidatului României pentru Parchetul UE

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiţiei vrea să stabilească prin ordonanţă de urgenţă procedura de desemnare a procurorului european din partea României, aşa că a transmis un proiect la… Mai mult

Stiri

Planul de adoptare a monedei euro – obiectivele strategice și operaționale

Razvan Diaconu

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul naţional de adoptare a monedei euro”. Acest plan a fost realizat de specialiștii BNR… Mai mult

Stiri

Și Mircea Drăghici își retrage candidatura pentru Ministerul Transporturilor

Razvan Diaconu

Trezorierul PSD Mircea Drăghici a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că își va retrage candidatura pentru funcția de ministru al Transporturilor. Anunțul vine la 4 zile… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare. Articolele din CRONICI, reluate de cursdeguvernare.ro,… Mai mult

Stiri

Unul dintre cei mai importanți investitori americani în Rusia a fost reținut la Moscova

Razvan Diaconu

Michael Calvey (foto), unul dintre cei mai importanţi investitori americani în Rusia, a fost reţinut la Moscova într-o anchetă cu privire la o „fraudă la… Mai mult

Stiri

Președintele Trump decretează ”urgență națională” pentru a finanța zidul de la granița cu Mexic

Iulian Soare

Președintele Donald Trump a anunţat vineri că declară „urgenţă naţională”, o procedură excepţională pentru a finanţa construcția zidului pe care l-a promis la frontiera cu… Mai mult

Stiri

Oficial – Alegerile europarlamentare se organizează în România pe 26 mai

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, vineri, o hotărâre prin care a stabilit oficial ziua de 26 mai pentru alegerile europarlamentare. Potrivit calendarului aprobat, listele cu candidaturi trebuie… Mai mult