Gabriel Biriș / Impozitul pe cifra de afaceri – o declarație de război în 9 puncte. Război cu economia

de Gabriel Biris | 3.7.2017 .

Prima tentație a fost să încep acest articol cu sintagma “de mult nu mi-a mai fost dat să văd o inepție atât de mare…” Imediat mi-am adus însă aminte de subiectul editorialului anterior, și anume impozitul pe gospodării, impozit la care se pare că actualul guvern deja a renunțat. Sper ca peste 2 luni să vorbim și despre acest subiect la timpul trecut și mai sper să nu mai avem o altă “invenție” care să ne ocupe timpul degeaba.

O să enumăr câteva din argumentele care fac din acest impozit unul extrem de nociv pentru economia românească, argumente care ar fi trebuit să facă imposibilă includerea acestuia în programul de guvernare și mai apoi votarea lui în Parlament. O să încep mai întâi cu argumentele juridice și, apoi, cu cele de ordin economic.

  1. Impozitul pe cifra de afaceri nu este permis de Directiva 112/2005 privind TVA

După cum știm, România face parte din UE și prin urmare Directivele și Regulamentele UE ne sunt aplicabile, ele având – conform Tratatului de Aderare la UE, prioritate în fața legislației românești. Încălcarea acestor norme duce la infringement, care aduce sancțiuni și obligația de a corecta încălcările. Cum, cel puțin la nivel declarativ, guvernul PSD/ALDE își bazează mare parte din visele de mărire economică pe atragerea fondurilor europene, un infringement pe un subiect fiscal atât de sensibil precum introducerea unui impozit pe cifra de afaceri, altul decât TVA nu cred ca poate fi avut în vedere de acest guvern, oricât de anti-european ar fi el…

Redau mai jos textele din Directiva 112 care ar fi trebuit să oprească orice discuție pe acest subiect:

  1. Alineatul (4) din chiar preambulul Directivei prevede că: “Realizarea obiectivului privind înființarea unei piețe interne presupune aplicarea în statele membre a legislației privind impozitele pe cifra de afaceri care sa nu denatureze condițiile concurenței sau să împiedice libera circulație a bunurilor și serviciilor. Prin urmare, este necesară realizarea acestei armonizări a legislației privind impozitele pe cifra de afaceri prin intermediul unui sistem privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) […]”;
  2. Articolul 401 din Directivă prevede că: “Fără să contravină altor dispoziții ale legislației comunitare, prezenta directivă nu împiedică niciun stat membru să păstreze sau să introducă taxe pe contractele de asigurări, taxe asupra jocurilor de noroc și pe pariurile sportive, accize, taxe de timbru sau, mai general, orice taxe, drepturi sau impozite care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri […].

 

  1. Impozitul pe cifra de afaceri ar face inaplicabile prevederile unor directive, precum Directiva 96/2011(Parent Subsidiary), Directiva 49/2003 (Redevențe și dobânzi), dar și o bună parte din prevederile celor peste 90 de Convenții privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii fiscale pe care Romania le-a încheiat cu statele lumii.

Practic, acest impozit ar scoate România de pe harta investitorilor serioși, România rămânând atractivă exclusiv pentru investitorii speculativi (marje mari, risc mare, activitate de genul “mușcă și fugi”) sau pentru cei care nu prea dau doi bani pe conformare și pentru care evaziunea este cu adevărat un modus operandi.

Motivul pentru care susțin că prevederile enumerate mai sus ar deveni inaplicabile este unul cât se poate de simplu: condiția pentru aplicarea acestor reglementări este ca primitorul/plătitorul veniturilor într-o relație comercială transfrontalieră să fie plătitor de impozit pe profit (!!!) – nicidecum al unui impozit pe cifra de afaceri (?!), impozit nerecunoscut în cadrul sistemelor de evitare a dublei impuneri.

Pentru a exemplifica, o să dau un extras din art. 226 (c) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, articol care implementează Directiva Parent Subsidiary:

“(1) Sunt scutite de impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți următoarele venituri:

  1. c) dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:
  2. persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

[…]

(iii) plătește, în conformitate cu legislația fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat la titlul II;

[…]

  1. persoana juridică română care plătește dividendul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

[…]

(ii) plătește impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări. […]”

Fără impozit pe profit, companiile înregistrate în România – indiferent că sunt companii cu capital românesc sau străin, sunt pur și simplu scoase din UE!

Să ne înțelegem: SCOASE din UE!

Pur și simplu: fără a fi nevoie de un referendum gen Brexit, fără a fi nevoie de negocieri pentru exit-ul din UE!

Părăsirea (economică) a UE de către România se poate face prin eliminarea impozitului pe profit și introducerea impozitului pe cifra de afaceri!

Vrem asta?

Nu numai că economia româneasca va fi scoasă din UE, dar ea va deveni o pată neagră și pe harta investitorilor din afara UE…

Acest lucru apare evident dacă ne uităm la textul (standard, pe model OECD) al Convenției de Evitare a Dublei Impuneri. Nu mai departe de alin. 3 al Art. 2 – Impozite vizate, citim că:

Impozitele existente asupra cărora se aplică Acordul sunt, în special:

  1. a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit.”

Scoatem impozitul pe profit și toate convențiile încheiate în zeci de ani de România – unul din factorii de competitivitate pe care îl blamam atunci când discutam atragerea unor investiții directe în economie, vor râmâne aplicabile doar în ceea ce privește veniturile obținute de persoane fizice!

Să continuăm, deci…

  1. Impozitul pe cifra de afaceri ar duce la dispariția a zeci de mii de locuri de muncă în industrie

Orice om care înțelege cât de cât economia știe că sunt industrii care operează cu marje de profit minuscule, ele fiind interesante pentru investitori datorită faptului că profitul vine din rulaje mari. Nu este deloc neobișnuit ca un producător de succes să aibă marje de profit de 1-2% din cifra de afaceri, mai ales atunci când vorbim de cifre de afaceri de sute de milioane sau poate chiar miliarde de euro (mai puține, din păcate, în România).

Pentru aceste companii, un impozit pe cifra de afaceri de 1%, 2% sau poate chiar 3% ar fi echivalent cu confiscarea de către stat a întregului profit. Impozitul pe cifra de afaceri ar fi un element de cost suplimentar, care ar putea chiar pune firma pe pierdere, pentru că, spre deosebire de hipermarketuri, care nu au concurenți globali, producătorii din industrie nu pot include în preț acest cost suplimentar. De ce crede cineva că aceste companii vor continua să facă business în România? Unele (cele care nu se pot reloca, în special românești) vor dispărea din piață iar celelalte se vor reloca în alte state mai sănătoase la cap…

Poate cel mai bun exemplu aici este industria auto, producătorii de autovehicule, dar – în special în România, producătorii de componente auto. Acest sector este cel mai dinamic în România și este responsabil pentru o bună parte a exporturilor industriale ale României.

Știm cu toții că cea mai mare parte a acestor fabrici (multe din ele greenfield) aparțin unor mari grupuri industrial străine precum Renault sau Ford (producție auto) sau Mercedes, Sumitomo, Takata, Magna, Autoliv, Continental, Bosch, Pirelli și mulți alții (producție componente).

Fabricile din România ale acestor grupuri industriale sunt “captive”: ele cumpără materia primă și componentele de la grup și vând produsele lor tot către grup. În general primesc și finanțare de la grup sau primesc garanții care să le permită finanțarea bancară.

Practic – toate tranzacțiile acestor companii (cu excepția utilităților cumpărate local) se fac cu afiliați din grup. Cei care înțelegem regulile privind prețurile de transfer (despre care mulți tot vorbesc în ultima perioadă pe la TV, fără însă să priceapă ceva…), știm că aceste reguli permit marje de profit extrem de reduse, de multe ori sub 1%. O marjă mai mare ar face ca fiscul din țara de origine a investitorului (în general mult mai priceput decât fiscul nostru) să îl sancționeze pentru mutarea profitului în România, deci nu se poate…

De ce crede cineva că aceste fabrici vor rămâne în România??? Oricum – trebuie să înțelegem că suntem pe un ciclu de creștere al salariilor care va duce oricum, inevitabil la relocarea acestor fabrici.

Să nu uităm de ce s-au deschis în primă fază: forța de muncă (cât de cât) calificată și ieftină. Forța de muncă (calificată) este din ce în ce mai greu de găsit (pentru că mulți au emigrat iar sistemul de educație produce prea mulți analfabeți funcționali) și devine din ce în ce mai scumpă.

Să nu uităm cum a apărut și dispărut lohn-ul în industria textilă…

Din păcate, prea puțin din industria românească – indiferent de naționalitatea capitalului ce o deține, va putea rezista în România unui impozit pe cifra de afaceri. Vor dispărea sau vor pleca.

  1. Impozitul pe cifra de afaceri nu stimulează investițiile

Motivul este cât se poate de clar: echipamentele de calitate costă.

În momentul în care investițiile nu vor mai putea fi recuperate din profit prin amortizare fiscală, ce cred deștepții care au gândit eliminarea impozitului pe profit și înlocuirea lui cu impozitul pe cifra de afaceri că se va întâmpla???

Nu cumva oamenii vor amâna la maxim posibil înlocuirea echipamentelor iar atunci când vor fi nevoiți să o facă vor alege ce este mai ieftin, eventual SH-uri la care alții au renunțat?

  1. Impozitul pe cifra de afaceri agravează orice criză prin care ar trece o companie și ar face imposibilă redresarea

Să nu uităm ca impozitul pe cifra de afaceri se plătește și atunci când compania înregistrează pierderi… Dacă într-o astfel de perioadă, inerentă ciclului de viață al oricărei companii, aceasta va avea de plătit și impozitul pe cifra de afaceri atunci nu cred că este greu să ne imaginăm ce se va întâmpla: faliment, oprire activitate, lichidare.

  1. Impozitul pe cifra de afaceri îngreunează intrarea în piață a unor investitori noi

Orice companie la început de drum are o perioadă de pierderi, asumate de investitor. Pe lângă investiția inițială, pe lângă pierderile inițiale, acum în sarcina investitorului mai este pus un cost (pe care nu îl avea): impozitul pe cifra de afaceri, impozit pe care trebuie să îl achite indiferent dacă are sau nu profit.

  1. Impozitul pe cifra de afaceri bazarizează economia chiar mai mult decât “forfetarul” plătit de hoteluri și restaurante

În mod evident, atunci când o bună parte din profitul oricărei tranzacții se va topi în impozitul pe cifra de afaceri oamenii vor face tot ce pot pentru a face cifra de afaceri cât mai mică. Unii vor putea, alții nu. Unii își vor asuma riscurile, alții nu. Stabilitatea și predictibilitatea va dispărea însă în mod cert.

  1. IMM-urile vor fi înghițite de cei mari

Motivul este, din nou, evident: pentru a putea supraviețui, lanțurile economice vor trebui scurtate, companiile specializate vor fi înghițite și vor deveni secții în “combinate”, pentru a elimina cifra de afaceri din amonte și multipla taxare pe lanț, în amonte…

  1. Verigile cu valoare adăugată mare vor fi delocalizate

Hai să ne închipuim că sunteți unul din puținii industriași români, aveți o afacere mare în care credeți, aveți clienți, aveți relații bune cu băncile, aveți furnizori. Aveți piață deci. În plus, sunteți legat mental și sufletește de țara dvs. (adică România) și nici nu va trece prin minte să vă mutați viața (familia, afacerea) în alta țară. Veniți și mă întrebați ce e de făcut, cum puteți să minimizați răul pe care guvernul/parlamentul țării în care dumneavoastră plătiți impozite, taxe, ați creat și mențineți locuri de muncă, vrea să vi-l facă.

O să vă spun așa:

  • Trebuie să păstram în România cât mai puțin din cifra de afaceri pe care o aveți;
  • Pentru asta, faceți o companie într-o țară vecină. Bulgaria poate fi un bun exemplu de soluție, pentru că e aproape și e ieftină;
  • Compania din Bulgaria va face toate achizițiile de materii prime, materiale, componente pe care azi fabrica dumneavoastră le cumpără direct;
  • Fabrica din România va face doar lohn, adică va procesa materia primă pusă la dispoziție de către compania din Bulgaria;
  • Fabrica din România nu își mai vinde produsul finit, ci doar prestează un serviciu de manufactură pentru compania din Bulgaria, la cost plus (plus puțin, că așa sunt regulile de transfer pricing despre care unii vorbesc fără să le înțeleagă);
  • Produsul finit va fi vândut de firma din Bulgaria, care evident că va face și cea mai mare parte din profit (pentru că preia tot riscul pieței).

Am încercat să îmi explic ce anume a putut aduce această neghiobie (impozitul pe cifra de afaceri) în programul de guvernare aprobat deja de Parlamentul României…

O posibilă explicație ar fi sentimentul adânc înrădăcinat în mintea unora că “multinaționalele exporta profitul”. Pe cale de consecință, acești domni își declară impotența de a impune respectul unei legi (prevederile cu privire la transfer pricing) și gândesc că dacă renunță la impozitul pe profit, hoții ăștia de investitori (multinaționale și români) nu își vor mai putea “ascunde” profiturile și vor trebui să plătească impozit direct pe cifra de afaceri…

O altă posibilă explicație ce trebuie însă luată în calcul – mai ales în contextul în care s-a mai încercat asta și cu impozitul pe gospodării, este că propunerea este parte a unei  acțiuni hotărâte a unui grup politic pentru a destabiliza financiar/economic România prin crearea unei crize de proporții într-un moment cât se poate de prielnic țării noastre. Cine ar fi beneficiarul unei astfel de crize? Hmm…

Publicat la data de 3.7.2017 .

5 comentarii

  1. Valentin Cernea
    3.7.2017, 5:02 pm

    Analiza este clara si fara echivoc. Am simtit mai de mult ca PSD-ALDE doresc distrugerea Romaniei ca tara si vinderea ei pe bucati la mezat.

  2. ramon
    3.7.2017, 7:12 pm

    PSD își permite orice, nu are ce pierde. Dacă ar pierde 5 % care le-ar lua PNL, tot nu s-ar schimbat majoritatea, așa că de la începutul anului PSD forțează sau lansează în discuție, după care explodează posturile TV cu specialiștii în gargară. Marea lege a salarizării unitare se aplică parlamentarilor la care se dublează salariile, iar ceilalți mai așteaptă câteva procente la anul (și la mulți ani). Și dacă iese lumea în stradă, ce dacă ? Electoratul PSD este stabil, cei care așteaptă de la stat fie joburi bine plătite, fie ajutoare sociale și pensii. Ceilalți sunt puțini pentru o opoziție, care nici măcar declarativ nu oferă nimic. Să ferească sfântul să vină altă criză în 2020 și să lase PSD puterea pe mâna PNL!

  3. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    3.7.2017, 11:04 pm

    D-le Biris,
    1.Lucrurile sint mai simple decit par si nu-i vorba decit de un soi de disperare a P.S.Democrat, care a dat-o in bara cu “proiectul de dezvoltare (economica) salariala”!De aceea avanseaza diverse modalitati de crestere a impozitelor, sperind sa nimereasca unul care sa aduca bani cu ghiotura la Buget, fara sa incalce tratatele cu UE sau sa alunge investitorii.
    (Credeti dvs. ca PSD are in activul sau persoane care sa cunoasca cit de cit regulile si normativele UE in domeniu?)
    2.Din pacate, unicul (astfel de) “proiect de tara”, este cel de reindustrializare, pe care l-am propus dupa investirea guvernului Grindeanu.In marea lor intelepciune, atit P.M. Grindeanu cit si d-l Dragnea/P.S.D.- persoane la care m-am adresat direct cu oferta acestui proiect, mi-au baiguit ceva (ca raspuns) printr-o doamna SECRETAR DE STAT, dar PREZENTAREA, evaluarea si promovarea proiectului n-a fost acceptata.
    3.Iata ca in disperare de cauza, guvernarea Dragnea da din colt in colt sa gaseasca bani, deoarece P.S.Democrat n-a reusit sa aduca fonduri UE si nici investitorii industriali promisi din 2012 incoace pentru o crestere economic sanatoasa, industriala.Totul s-a stricat de la guvernarea Ponta incoace, iar fabrica de bani pentru Buget a intarcat pentru vreo 10 ani.Fericitii alegatori ai “marilor cresteri salariale” asteapta banii promisi, iar nefericitii politicieni stau pe ghimpi (politici), incapabili sa-i dea.Urmeaza ca alegatorii sa priceapa ca in loc de miere si unt , “painea tatucului” este manjita cu margarina rinceda…

  4. ??????
    4.7.2017, 8:55 am

    Domnul Biriș o fi vreunul dintre cei ce doresc să facă afaceri “socializând” neperformanțele afacerii dar capitalizând profiturile acționarilor afacerii ?

  5. ??????
    5.7.2017, 9:16 pm

    În alte vremuri “impozitul pe cifra de afaceri” o fi fost denumit “bir” ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României (I)

Contul curent al balanței de plăți este un indicator sintetic care exprimă diferența dintre exportul şi importul de mărfuri, bunuri şi servicii, corectată cu...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Problemele UE și problemele ”Nucleului dur”: Cu calm, despre “Cartea albă privind viitorul Europei”

Aşa cum era de aşteptat, apariţia, la data de 1 martie 2017, a “Cărţii albe privind viitorul Europei“ sub semnătura Preşedintelui Comisiei Europene, Jean...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română