Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Economia reală: Profiturile marilor companii pe 2016 ascund tensiunile creşterii pe consum. Topul dividendelor

de Adrian N Ionescu 23.2.2017

Tensiunile ascunse de creșterea economică a României pe 2016 (4,8%) sunt reflectate de rezultatele pe 2016 ale celor mai mari 20 de companii româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), potrivit rapoartelor preliminare trimise la Bursă.

Rezultatele pe 2016 ale companiilor din Top 20 BVB „sugerează o creștere economică care s-a bazat în principal pe consum și cu investiții fără accelerare”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Mihai Purcărea, CEO la BRD Asset Management.

Companiile industriale au avut de câştigat dacă au avut legătură directă cu consumatorul final, ca OMV Petrom (SNP) prin reţeaua de benzinării, ceea ce nu a fost valabil pentru companiile energetice precum Electrica (EL).  SNP a beneficiat de preţurile în creştere ale produselor sale, dar Electrica – nu.

Băncile au avut rezultate bune, dar creditarea companiilor pentru investiţii i-a dezamăgit pe analiști.

BRD a înregistrat cea mai mare creștere de profit față de 2015. La Banca Transilvania (TLV), însă, profitul a fost mai mic decât în 2015, ca urmare a costurilor absorbției unei alte bănci.

Situația TLV este efectul unei tendinţe importante a sectorului bancar: consolidarea sistemului prin reducerea numărului de jucători, cu costul de oportunitate al scăderii profitului.

 

Companiile energetice au prins, la rândul lor, un trimestru IV din 2016 bun pentru conturile lor, pentru că a fost friguros. Altfel, cererea din partea industriei nu le-a ajutat.

Toate cele 20 de companii au avut profit în 2016. Profitul pe 2016 a fost mai mare decât în 2015 la unele, sau mai mic la altele, dar toate profiturile au fost obţinute în condiţii de stres ale mediului de afaceri.

Sistemul bancar: creștere pe credite de consum, mai puțin pe finanțarea economiei

La Bursă sunt două dintre cele mai mari trei bănci din România, după mărimea activelor, fapt care le conferă un anume grad de reprezentativitate pentru sector.

Probabil cea mai bună reflectare a activității economice este oferită de rezultatele băncilor. Astfel, acestea au raportat îmbunătățiri ale rezultatelor, provizioane mai mici și o creștere a creditelor, dar în special pe seama creditelor persoanelor fizice”, spune Mihai Purcărea.

Semnele date de rezultatele băncilor exprimă principalele tendințe ale sectorului.

Pe de o parte, băncile au înregistrat rezultate foarte bune, dar mai ales ca urmare a externalizării creditelor neperformante și ca urmare a creșterii creditelor pentru populație și nu a celor pentru companii.

BRD – SocGen (simbol bursier BRD) a înregistrat cea mai mare creștere de profit net din topul celor mai valoroase 20 de companii de la Bursă: peste 63% în 2016, până la mai mult de 728 de milioane de lei.

La rândul său, Banca Transilvania (TLV) a absorbit cu succes Volksbank România și ar fi înregistrat o performanță comparabilă cu cea a BRD, fără costurile de integrare a creditelor neperformante ale băncii absorbite. Profitul net al Băncii Transilvania (TLV) a scăzut cu 49% în 2016, până la mai mult de 1,23 miliarde de lei.

Din fenomenul consolidării sistemului bancar prin fuziuni face parte și preluarea celei de-a treia bănci cotate la BVB, Banca Comercială Carpatica (BCC), de  către Patria Bank, o bancă aparent mai mică, dar fără problemele celei absorbite.

„Pe de altă parte creditele către companii (acordate de bănci, n.r.) au în continuare o evoluție dezamăgitoare”, spune directorul BRD AM.

Nivelul scăzut al creditării companiilor nu spune lucruri bune despre economia românească şi nici despre companiile acesteia, fie că băncile se tem să le dea credite din cauza riscurilor, fie că firmele se tem să se îndatoreze, fiind neîncrezătoare în profiturile viitoare.

Circa 57% dintre firmele din România nu ar lua un credit în lei, în timp ce 62% dintre companii nu ar lua un împrumut în euro indiferent de cost, potrivit unui sondaj al BNR de anul trecut.

BRD și TLV sunt cele mai mari bănci din România după BCR, în funcție de marimea activelor.

Energie: profitul a venit din frig, nu din consumul industrial

Pe de o parte, două companii industriale au revenit pe profit în 2016: OMV Petrom (SNP) și producătoarea de aluminiu primar Alro Slatina (ALR).

Au mai înregistrat creşteri de profit de două cifre în 2016 față de 2015: producătoarea de medicamente Zentiva București (SCD) – un profit cu aproape 57% mai mare, până la mai mult de 72 de milioane de lei și Transgaz (TGN) –  22%, până la aproape 596 milioane de lei.

Pe de altă parte, însă, profiturile companiilor energetice și de servicii energetice au fost mai mici în 2016 decât în 2015, cu excepția Transgaz.

Performanțele companiilor energetice au fost influenţate în bine de frigul din ultimul trimestru din 2016, nu însă şi de creşterea cererii industriale. Volumele de transport pe magistralele naţionale au rămas „relativ stabile” în 2016, chiar dacă a crescut consumul casnic.

„Evoluția OMV Petrom (SNP) rămâne mai degrabă o funcție a prețului petrolului, momentan stabilizat la peste 50 USD/baril. La acesta s-a adăugat iarna mai grea decât așteptările, care a împins prețurile la energie în sus. Astfel, Petrom reușește să profite în 2016 de revenirea hidrocarburilor și raportează (preliminar) un rezultat net neajustat de 1,04 miliarde RON, față de pierderea de 0,67 miliarde RON în 2015”, scrie Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al casei de brokeraj Tradeville, în răspunsul la solicitarea Cursdeguvernare.ro.

Totodată, „cererea mai mare de retail din România a ameliorat performanţa segmentului downstream” al Petrom, deşi indicatorul marjă de rafinare, care a scăzut (la nivel regional), ar fi sugerat o performanţă mult mai slabă”, spune Mihai Purcărea, directorul BRD Asset Management.

De altfel, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, a avertizat că „în 2016, mediul de piaţă a rămas volatil şi dificil, fapt concretizat în scaderea valorii EBIT (profit operaţional, n.r.), anulând, astfel, beneficiile obţinute prin continuarea managementului strict al costurilor”.

La rândul lor, „Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN) au beneficiat de vremea friguroasă care a crescut substanțial consumul de gaze naturale și energie electrică” pe final de an, spune Ovidiu Dumitrescu.

„Ultimul trimestru din 2016 a adus o revenire puternică (a profitului la Romgaz, n.r), profitul net crescând cu 42% față de aceeași perioadă din 2015, iar tendința pozitivă are șanse să continue în T1/2017”, remarcă directorul de la Tradeville.

Totuși, beneficiile de pe urma frigului nu au fost suficiente pentru ca profitul net al Romgaz (SNG) să nu scadă cu 14,2% până la 1,025 miliarde de lei în 2016.

La fel, nici la Nuclearelectrica (SNN) frigul nu a fost decisiv. SNN „a raportat scăderea veniturilor din exploatare cu 5,7% față de 2015, cantitatea de energie vândută scăzând din cauza lucrărilor prelungite la reactorul 1. Profitul operațional a scăzut ușor, cu 1,2%, dar pierderea financiară cauzată de deprecierea leului a condus la o scădere de peste 27% a profitului net”, explică Ovidiu Dumitrescu.

Și Transgaz (TGN), operatorul magistralelor naționale de transport de gaze,  a profitat de amenințarea frigului, înregistrând în ultimul trimestru din 2016 un profit net de 237 milioane de lei, din cele 596 de milioane pe întreg anul. Nu volumul transportat a crescut, cât valoarea facturilor pentru rezervarea de capacitate de transport, ca urmare a perspectivelor unei ierni mai grele, observă un raport al BT capital Partners.

„Profiturile mai mari la TGN vin în principal din rezervarea de capacitate, cel mai probabil tot importatori, care vor să evite importurile pe termen scurt, care sunt mai scumpe”, spune Mihai Purcărea de la BRD Asset Management.

Transelectrica (TEL), o altă companie care operează un monopol de stat (al transportului de electricitate pe magistralele naționale), și-a văzut profitul diminuat cu aproape 21%, până la aproape 286 milioane de lei, „sub impactul diminuării de către ANRE a tarifelor medii pentru transport (…), în condiţiile unui volum de energie electrică transportat relativ stabil (cca 43.7 TWh, -0.2% an/an). În plus, şi veniturile din alocarea capacităţii de interconexiune au scăzut (-19,5% an/an), determinate de reducerea volumelor exportate / importate şi returnarea către traderi a încasărilor din revânzarea capacităţii neutilizate plătite”, explică un alt raport al BT capital Partners.

„Rezultatele mai slabe ale companiilor de utilități arată și o reducere a tarifelor de către ANRE, conform reglementărilor. La unele companii, precum Romgaz, arată şi un management slab, supus presiunilor externe ale companiei. Astfel, Romgaz a pierdut cotă de piaţă faţă de importuri. La altele, precum Electrica, cauza trebuie căutată şi într-un management mai slab al riscului”, consideră Mihai Purcărea de la VRD Asset Management.

Electrica (EL), cel mai mare furnizor și distribuitor de energie electrică din România, a raportat un profit net preliminar de 239 milioane de lei, mai mic cu 20% față de cel din 2015 (300 mil. lei). Ca și în 2015, însă, profitul net a fost asigurat de veniturile financiare nete de aproape 388 de milioane de lei și nu de cele din exploatare, care au fost pe minus. Printre veniturile financiare se numără şi cele din operaţiunile de management al riscului.

Sezonul dividendelor: Statul își încasează aproape tot profitul din companiile sale

Odată cu publicare rezultatelor preliminare pe 2016, începe oficial sezonul dividendelor la Bursa de Valori București (BVB), unde activitatea investitorilor este în primul rând condusă de interesul pentru dividende. Altfel, acțiunile sunt în mare parte tezaurizate și sunt puține ocazii de speculație.

Şi în acest an, sezonul dividendelor va fi animat mai ales de alocările din profiturile companiilor de stat, care tocmai au fost majorate până la 90% din profit.

 

Cel puțin pe termen scurt, investitorii au lăsat deoparte îngrijorările legate de lipsa investițiilor (la companiile de utilităţi, n.r.) și cadrul de reglementare nefavorabil, atrași de posibilitatea unor distribuții generoase”, consideră Georgiana Androne, analist de investiții la Tradeville

Pe parcursul sezonului dividendelor, investitorii estimează gradul de alocare a profitului în dividende, ajung la o valoarea probabilă a dividendului brut și calculează randamentul dividendului brut, raportându-l la prețul de piață. Cu cât randamentul dividendului este mai mare decât rata dobânzii, cu atât acțiunea respectivă este mai atractivă.

Societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea au fost păstrate în TOP 20 BVB, pentru că sunt căutate de investitori şi chiar dacă relevanţa rezultatelor lor este redusă doar la dimensiunea dividendelor pe care companiile din portofoliile lor le-au dat în 2016. Dividendele au fost alocate din profiturile realizate în 2015.

SIF-urile și FP au multe companii care nu sunt cotate la Bursă (BCR, Hidroelectrica, Loteria Română, Salrom).

 TOP 20 BVB

11 dintre companiile din Top 20 BVB au înregistrat creșteri ale profitului net din anul trecut față de cel din 2015. Mai mult, trei dintre dintre cele 11 performere au revenit pe profit în 2016: OMV Petrom (simbol bursier SNP), Alro Slatina (ALR) şi Fondul Proprietatea (FP).

Unele dintre cele 11 performere nu au o legătură directă cu retailul sau cu consumatorul final, semn că economia românească a crescut și din alte motive decât creşterea salariilor la bugetari sau cu scăderea TVA.

Dintre companiile ale cărui profit a fost mai mic în 2016 decât în 2015, se remarcă grupul Băncii Transilvania (TLV). Dacă se exclude câştigul din achiziţii din 2015, variaţia rezultatului net în 2016 faţă de anul precedent devine una pozitivă, de 61%.

Semnele date de rezultatele pe 2016 ale companiilor de la bursă sunt valabile în condițiile în care „principalii indici bursieri sunt dominați de companii din domeniul energetic sau de utilitate publică, iar acestea nu reflectă decat parțial evoluția economică”, precizează directorul BRD Asset Management.

Este drept, de la Bursă lipsesc câteva companii reprezentative pentru economia românească (Automobile Dacia, Hidroelectrica, Arcelor Mittal România, BCR). Totodată, nu sunt la BVB nici marile lanțuri de retail străine, care sunt la vârful clasamentului celor mai mari companii din România după cifra de afaceri, și care au profitat cel mai mult de creșterile de salarii și de relaxarea fiscală de anul trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.2.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE

Adrian N Ionescu

Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia… Mai mult

Stiri

Procuroarea care investighează dosarul Tel Drum – anchetată de Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Inspecţia Judiciară (IJ) s-a sesizat din oficiu şi efectuează cercetări prealabile faţă de procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan (foto), care instrumentează dosarul Tel Drum, potrivit unei… Mai mult

Europa

Rusia pune noi condiții pentru a dezgheța relațiile cu Republica Moldova

Iulian Soare

Șeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a pus două condiții omologului său de la Chișinău, Tudor Ulianovski, „ca un prim pas pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia… Mai mult

Stiri

Transgaz – credit de 60 de milioane de euro de la BERD pentru gazoductul BRUA

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 278 de milioane de lei (60 de milioane de euro) pentru construcţia unui gazoductului… Mai mult

Stiri

Proiect: Terenurile de pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără acordul proprietarilor

Vladimir Ionescu

Peste 17.000 de terenuri aflate pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol, fără  să se ceară acordul proprietarilor, dacă Guvernul va aproba proiectul… Mai mult

Europa

Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

Iulian Soare

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către… Mai mult

Stiri

135 de procurori din DNA acuză: Cererea de revocare a șefei DNA, bazată pe neadevăruri și pe supoziții

Vladimir Ionescu

Un număr de 135 de procurori anticorupție cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor, după afirmațiile făcute în ultima… Mai mult