Analiză

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Deşi… Mai mult

12.11.2018

La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

După ce a spulberat peste 1,5 miliarde de euro, Complexul Energetic Hunedoara intră în insolvență voluntară. Ministrul Grigorescu este convins că este cea mai bună soluție

de Mariana Bechir 29.12.2015

cehConsiliul de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara a aprobat intrarea în insolvență voluntară a societății, după ce ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a avut luni seara o discuție cu managementul companiei.

Cererea a fost depusă marți la tribunal și urmează ca acționarul majoritar, Ministerul Energiei, să facă propunerea de administrator judiciar.

Înființat în 2012, complexul a ”mâncat”, în numai 3 ani, peste 1,5 miliarde de euro  – dacă se pun la socoteală și datoriile șterse atunci.
În 2012, România a cerut aprobarea FMI și CE pentru ștergerea unor datorii ale CE Hunedoara în vederea restructurării. Acceptul a fost primit, complexului energetic i s-au șters, și în 2012, datorii de 4,8 miliarde lei, dar restructurarea nu s-a produs.

Iar de atunci încoace, ajutoarele de stat și datoriile au trecut bine de jumătatea de miliard de euro.

CA a hotărât marți și revocarea lui Emil Floruț din funcția de director general.

„Decizia de intrare voluntară în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara aparține Consiliului de Administrație al societății și a fost luată după o analiză complexă a situaţiei companiei. Sunt optimist în ceea ce privește situația Complexului Energetic Hunedoara, având în vedere că factorii de conducere au cerut protecția judiciară, în baza legii insolvenței. Această decizie evită pierderea locurilor de muncă, în urma unui posibil faliment, și oferă un răgaz în raport cu creditorii, pentru pregătirea unui plan de redresare. Această protecție este  necesar pentru a repune compania pe drumul corect”, a declarat ministrul Victor Grigorescu  pentru cursdeguevrnare.ro

(Citiți și: ”Cum hrănești cu sute de milioane un mastodont de miliarde: Ajutorul de stat pentru CE Hunedoara – începutul sfârșitului”)

În cazul unui faliment și-ar fi pierdut locurile de muncă nu doar cei 6.257 de angajați ai CEH, ci și alte câteva mii de la societățile afectate de întreruperea activității companiei sau de imposibilitatea de a-și recupera datoriile.

Soluția a fost luată după mai multe luni de amânări determinate de presiunea angajaților speriați că insolvența va duce la falimentul companiei.

În cele din urmă, după o discuție cu ministrul energiei, care a cerut asumarea unei decizii și anunțarea publică a acesteia, CA a ales această variantă din cele trei existente:

  • Insolvența voluntară
  • Așteptarea deciziei instanței în dosarul cu cererile a 18 creditori (care ar fi fost în detrimentul societății, potrivit ministerului)
  • Aprobarea planului de restructurare asumat în fața Comisiei Europene (plan întârziat, care ar fi trebuit finalizat și aprobat înainte de luna decembrie, lucru care nu s-a întâmplat însă; în această variantă, ar mai fi durat foarte mult – până la aprobarea lui, notificarea Comisiei și parcurgerea tuturor celorlalte proceduri, situația s-ar fi agravat și deznodământul cel mai probabil ar fi fost tot falimentul)

Complexul Hunedoara, care are datorii de aproximativ 1,2 miliarde de lei și se așteaptă la pierderi de peste 400 de milioane de lei pe anul în curs, se pune astfel sub protecție, în condițiile în care are poprire pe toate conturile.

date complexul energetic hunedoara

CE Hunedoara livrează în sistem 5% din energia electrică produsă în România.

CEH a făcut, începând cu februarie 2015, diligențe pentru obținerea unui ajutor de stat, iar guvernul a solicitat acordul Comisiei Europene.

Acest acord a fost emis, însă condițiile impuse de Bruxelles au forțat guvernul să recurgă la o ”inginerie financiară” pentru ca ajutorul să fie acordat: Guvernul a împrumutat Complexul Energetic pentru ca acesta să returneze contravaloarea unui alt ajutor de stat acordat în 2011.

După acordarea ajutorului de stat, situația CEH era obligată să prezinte un plan de restructurare care să fie aprobat până la sfârșitul anului, dar care a fost întârziat.

Iar cazul Hunedoara nu este singular: cealaltă jumătate goală a paharului, CE Oltenia, își caută și ea drumul către o restructurare care nu se mai produce :

Guvernul sesizează DNA privind cheltuielile Complexului Energetic Oltenia. Contracte de sute de milioane de lei: sponsorizări, asistență juridică, mașini de lux

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.12.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    30.12.2015, 9:19 pm

    1.Situatia C.E.Oltenia devine tot mai complicata, parind ca i se apropie funia (UE-FMI) de git, fiindca Romania nu are carbunele superior (brun sau huila),care sa faca competitive termocentralele din Gorj.Lignitul este un carbune slab (caloric), exploatarile de suprafata distrug satele, mii de hectare agricole sau silvice, polueaza puternic, iar costurile energiei produse sint ridicate, comparativ cu cele hidro sau nucleara.
    In plus, in lipsa unui “proiect national de reconstructie industriala”, consumul energetic national ramine scazut si lipsesc orice date tehnice privind evolutia viitoare a necesarului de energie electrica si a pretului sau, care sa orienteze C.E.Oltenia, in realizarea de programe fezabile de restructurare economica-financiara pe diverse termene.
    Cu toate acestea, termocentralele au atuurile strategice inexistente in productia energetica hidro sau nuclearelectrica Cernavoda, constind in “independenta” de factori perturbatori,in stabilitata si calitatea energiei electrice produse.La Turceni si Rovinari, productia este realizata in grupuri energetice independente, care nu sint dependenta de seceta din ultimele veri ca hidrocentralele.
    In acelasi timp, baza nationala de energie electrica (formata din mare parte din cele doua mari grupuri de la Cernavoda) ramine vulnerabila in lipsa productiei pe carbune, datorita marimii grupurilor energonucleare si asezarii in aceeasi locatie.Ele pot suferi oricind o intrerupere de durata sau o avarie majora, urmare a unor caracteristici ale domeniului, a unor cutremure, secete prelungite, etc.In oricare din aceste blocaje ale productiei de energie electrica, termocentralele gorjene sint solutia unica si imediata de salvare.Resursele nationale limitate de productie a energiei electrice, fac ca nici macar teoretic sa nu se puna problema inchiderii mineritului si a productiei energetice gorjene.
    2.Pierderile financiare si economice ale termocentralelor, vor ramine multa vreme pretul national pentru siguranta strategica a tarii in domeniu, ele urmind a fi continuu diminuate.
    Una din caile strategice in aceasta directie, o constituie viziunea propusa de noul director, asupra rentabilizarii Companiei urmare a “restructurarii, redimensionarii si reorganizarii, facute cu adoptarea unei alte culturi economice decit cea de pina acum”.
    Aceasta viziune presupune reorganizarea prin redimensionare, in acord cu cerintele pietei nationale, realocarea de resurse proprii spre asumarea de noi activitati, care sa asigure eficientizarea companiei.
    3.Data fiind situatia de incertitudine economica nationala – care sa impuna un anumit raspuns economic din partea C.E.Oltenia, consider ca structura organizatorica si functionala trebuie (re)construita ca pentru orice alta intreprindere mare, care sa-i confere forta si flexibilitate economica-financiara si o minima dependenta de “strategiile energetice nationale” ipotetice si schimbatoare, de la un guvern la altul.
    Transformarea vizata de noul director prin asumarea de noi activitati industriale, va trebui sa se finalizeze intr-o intreprindere in care caracterul social sa se imbine cu cel economic.Aceasta evolutie impune ca noua viziune sa cuprinda transformarea C.E.Oltenia si intr-n centru judetean-regional pro-activ de promovare a dezvoltarii economice, in judetul in care de 25 de ani, nu exista nici un investitor industrial sau agricol, national sau strain.
    Este de neimaginat o evolutie pozitiva a C.E.Oltenia fara un reviriment industrial al judetului, industria disparind in totalitate dupa 1989. In lipsa lui, nu va inceta presiunea sociala determinate de disponibilizari, cit si lipsa cronica de salariati cu buna calificare scolara si profesionala, care sa permita imbunatatirea activitati de conducere si executie sau noi angajari dupa iesirile la pensie.
    4.De mai multa vreme am realizat si propus oficial (in vara)fostei conduceri un “proiect de transformare” a C.E.Oltenia, la care n-am primit insa nici un raspuns.Am propus acum, noii conduceri acelasi proiect, deoarece in lipsa aceluiasi proiect national al Guvernului Ciolos, de “reconstructie industriala a tarii”, C.E.Oltenia ramine ca si pina acum pe cont propriu, in lipsa unei strategii energetice nationale.Compania gorjeana va trebui sa-si materializeze intr-un proiect economic propriu, viziunea de transformare, care sa-i permita de a iesi din ecuatia(si presiunea spre lichidare) a UE-FMI, in care a pasit deja C.E.Hunedoara.Afara de oferta de transformare propusa – existenta si in viziunea noului director – nu exista si nu va fi de asteptat, nici o solutie economica providentiala…

Lăsați un comentariu


Stiri

Adunare festivă a Asociației Facultăților de Economie din România organizată de ASE București

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti organizează o serie de evenimente în perioada 22 – 23 noiembrie, prilejuite de „Ziua economistului” şi „Ziua universitarului economist”.… Mai mult

Europa

Susținere în zona euro pentru moneda unică: 2 din 3 locuitori consideră moneda unică benefică pentru țara lor

Iulian Soare

Aproximativ 64% din locuitorii zonei euro susțin moneda unică, considerând că ea este un lucru bun pentru țara lor. Este un procent similar cu cel… Mai mult

Europa

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un… Mai mult

Stiri

CJ Cluj solicită Comisiei Europene să preia construirea Spitalului Regional de Urgenţă

Razvan Diaconu

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe (foto), a transmis Comisiei Europene precum şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice o adresă oficială prin care solicită… Mai mult

Stiri

CONFERINȚA Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”. Când și cum punem ordine și coerență în Coduri

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, organizează luni, 26 noiembrie, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României, o conferință pe tema imprevizibilei legislații fiscale și așteptările pentru anul 2019, cu… Mai mult

Europa

Semestrul european / Comisia Europeană cere României să-și corecteze cu 1% din PIB deficitul structural pe termen mediu

Adrian N Ionescu

După ce a constatat că guvernul că nu a făcut nimic pentru a ajusta abaterea de la deficitul bugetar structural, Comisia Europeană cere acum  României… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea la DNA. Nu poate respinge următoarea propunere

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a respins miercuri propunerea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru poziția de procuror șef al DNA. “În conformitate cu dispoziţiile art.… Mai mult