Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

de Victor Bratu | 15.5.2017 .

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele capitalului autohton.

Solicitatea investitorilor se referă, în esență, la obligativitatea companiilor mici afiliate să-și întocmească dosare de prețuri de transfer, în condițiile în care nu există o lege a holdingului.

Printre măsurile concrete pe care PIAROM le-a solicitat în mod ”imperativ” luni, într-o conferință de presă, se numără:

  • adoptarea cu prioritate a unei legi a holdingurilor, care să transpună în mod corect pricipiile OECD privind guvernanța corporativă și care să fie axată pe elementele tehnice și funcționale de constituire, organizare și funcționare a unui grup de firme
  • anularea ordinului ANAF nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer

Problema dosarului prețurilor de transfer impus companiilor române

La finalul anului 2016, Agenția Națională de Administare Fiscală a redefinit criteriile de includere a contribuabililor în categoriile ”mari” și ”mijlocii”, oficial ”pentru a se încadra în tendinţele economico-financiare actuale”.

Potrivit criteriilor specifice, în categoria ”marilor contribuabili” vor fi incluse toate societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil, indiferent dacă acestea sunt intreprinderi micro, mici sau mijlocii.

În aceste condiții, din 2017, toți primesc calitatea de mari contribuabili, ca și ”societatea-mamă”, și vor fi obligați să întocmească începând cu 2018 un dosar al prețurilor de transfer.

Dosarul prețurilor de transfer este lucrat de companii specializate, iar costul unui asemenea dosar variază între câteva mii de euro și câteva sute de mii de euro, în cazul companiilor foarte mari, cu activități complexe.

Or, sumele de ordinul a mii de euro sunt prohibitive intreprinderilor mici sau micro.

În aceste condiții PIAROM solicită ca obligativitatea să rămână numai la ”societatea-mamă”, evident cea mai puternică și care își permite costurile aferente.

Întocmirea dosarelor de prețuri de transfer este eficientă îndeosebi pentru companiile multinaționale – acolo unde calculul prețurilor în dosare are rostul de-a atenua mecanismele prin care poate fi exportat abuziv capitalul înainte de-a fi impozitat.

Ideea impunerii dosarului prețurilor de transfer și pentru companii autohtone care au afiliați autohtoni și care nu au legătură cu acționari străini, a fost promovată în 2015, de către fostul președinte ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

La momentul respectiv, voci din piața consultanței fiscale, care au solicitat anonimatul, au fost unanim de acord că includerea companiilor mici și foarte mici sub incidența acestui ordin este lipsită de rost pentru Fisc, și este o afacere doar pentru companiile de consultanță care se ocupă cu întocmirea dosarelor de prețuri de transfer.

(Citiți și: ANAF pregătește o nouă cheltuială pentru companiile mici: întocmirea anuală a dosarului prețurilor de trasfer )

O veche problemă a investitorilor supuși dosarului prețurilor de transfer: inexistența unei legi a holdingului

Cultura economică europeană relevă faptul că existența și proliferarea holdingurilor constituie în esență un element aducător de valoare adăugată și de forță competitivă, în special pe piețele emergente, unde colaborarea și transferul de cunoștințe și know-how în mod liber consolidează pozițiile competitive ale marilor grupuri de companii și le furnizează sursele de avantaj competitiv necesare pentru a ataca piețe internaționale.

Alături de alte organizații ale oamenilor de afaceri, PIAROM atrage atenția factorilor decizionali la nivel politic și economic asupra faptului că tergiversarea adoptării unor măsuri concrete de reglementare a regimului holdingurilor în România nu face altceva decât să adâncească și mai mult decalajul de competitivitate existent între celelalte state europene și țara noastră.

Un proiect al Legii holdingului a fost pus în dezbatere publică în anul 2015, dar inițiativa nu a fost legiferată până în prezent.

PIAROM apreciază faptul că inexistența unui cadru legislativ transparent, coerent, aliniat la tendințele europene în domeniu, precum și barierele de ordin fiscal, constituie principalele cauze pentru care companiile rezidente nu optează pentru încorporare în cadrul unor holdinguri și pentru consolidarea activităților.

Grupuri de firme, o privire comparativă: peste 92% sunt multinaționale

Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, în România, în anul 2015 au fost identificate 68.194 de grupuri de întreprinderi, dintre care 92,58% grupuri de întreprinderi multinaționale, controlate într-o proporție de peste 99,7% de entități din afara României.

(Citiți și: ”7%. Grupurile de firme rezidente în România și controlul extern/intern al economiei”)

Dinamica grupurilor de firme în ultimii 5 ani a înregistrat în România următoarea evoluție :

Grupurile de firme rezidente sau controlate din interior: de 20 de ori mai mic decât în Slovenia

În plan european, dacă analizăm situația internă, în comparație cu situația unor state altor state membre UE, constatăm faptul că România se situează pe ultimul loc, atât în ceea ce privește procentul grupurilor de întreprinderi rezidente în total grupuri de întreprinderi, cât și în ceea ce privește procentul grupurilor de întreprinderi multinaționale controlate din interior în totalul grupurilor de întreprinderi multinaționale.

În cazul primului indicator, decalajul semnificativ este reprezentat în figura de mai jos:

Referitor la procentul grupurilor de întreprinderi multinaționale controlate din interior în totalul grupurilor de întreprinderi multinaționale, se constată că nivelul de 0,22% îregistrat de România este de aproximativ 20 de ori mai mic decât în Slovenia și de aproximativ 170 de ori mai mic decât în Polonia.

Publicat la data de 15.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română