Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

de Victor Bratu | 15.5.2017 .

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele capitalului autohton.

Solicitatea investitorilor se referă, în esență, la obligativitatea companiilor mici afiliate să-și întocmească dosare de prețuri de transfer, în condițiile în care nu există o lege a holdingului.

Printre măsurile concrete pe care PIAROM le-a solicitat în mod ”imperativ” luni, într-o conferință de presă, se numără:

  • adoptarea cu prioritate a unei legi a holdingurilor, care să transpună în mod corect pricipiile OECD privind guvernanța corporativă și care să fie axată pe elementele tehnice și funcționale de constituire, organizare și funcționare a unui grup de firme
  • anularea ordinului ANAF nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer

Problema dosarului prețurilor de transfer impus companiilor române

La finalul anului 2016, Agenția Națională de Administare Fiscală a redefinit criteriile de includere a contribuabililor în categoriile ”mari” și ”mijlocii”, oficial ”pentru a se încadra în tendinţele economico-financiare actuale”.

Potrivit criteriilor specifice, în categoria ”marilor contribuabili” vor fi incluse toate societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil, indiferent dacă acestea sunt intreprinderi micro, mici sau mijlocii.

În aceste condiții, din 2017, toți primesc calitatea de mari contribuabili, ca și ”societatea-mamă”, și vor fi obligați să întocmească începând cu 2018 un dosar al prețurilor de transfer.

Dosarul prețurilor de transfer este lucrat de companii specializate, iar costul unui asemenea dosar variază între câteva mii de euro și câteva sute de mii de euro, în cazul companiilor foarte mari, cu activități complexe.

Or, sumele de ordinul a mii de euro sunt prohibitive intreprinderilor mici sau micro.

În aceste condiții PIAROM solicită ca obligativitatea să rămână numai la ”societatea-mamă”, evident cea mai puternică și care își permite costurile aferente.

Întocmirea dosarelor de prețuri de transfer este eficientă îndeosebi pentru companiile multinaționale – acolo unde calculul prețurilor în dosare are rostul de-a atenua mecanismele prin care poate fi exportat abuziv capitalul înainte de-a fi impozitat.

Ideea impunerii dosarului prețurilor de transfer și pentru companii autohtone care au afiliați autohtoni și care nu au legătură cu acționari străini, a fost promovată în 2015, de către fostul președinte ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

La momentul respectiv, voci din piața consultanței fiscale, care au solicitat anonimatul, au fost unanim de acord că includerea companiilor mici și foarte mici sub incidența acestui ordin este lipsită de rost pentru Fisc, și este o afacere doar pentru companiile de consultanță care se ocupă cu întocmirea dosarelor de prețuri de transfer.

(Citiți și: ANAF pregătește o nouă cheltuială pentru companiile mici: întocmirea anuală a dosarului prețurilor de trasfer )

O veche problemă a investitorilor supuși dosarului prețurilor de transfer: inexistența unei legi a holdingului

Cultura economică europeană relevă faptul că existența și proliferarea holdingurilor constituie în esență un element aducător de valoare adăugată și de forță competitivă, în special pe piețele emergente, unde colaborarea și transferul de cunoștințe și know-how în mod liber consolidează pozițiile competitive ale marilor grupuri de companii și le furnizează sursele de avantaj competitiv necesare pentru a ataca piețe internaționale.

Alături de alte organizații ale oamenilor de afaceri, PIAROM atrage atenția factorilor decizionali la nivel politic și economic asupra faptului că tergiversarea adoptării unor măsuri concrete de reglementare a regimului holdingurilor în România nu face altceva decât să adâncească și mai mult decalajul de competitivitate existent între celelalte state europene și țara noastră.

Un proiect al Legii holdingului a fost pus în dezbatere publică în anul 2015, dar inițiativa nu a fost legiferată până în prezent.

PIAROM apreciază faptul că inexistența unui cadru legislativ transparent, coerent, aliniat la tendințele europene în domeniu, precum și barierele de ordin fiscal, constituie principalele cauze pentru care companiile rezidente nu optează pentru încorporare în cadrul unor holdinguri și pentru consolidarea activităților.

Grupuri de firme, o privire comparativă: peste 92% sunt multinaționale

Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, în România, în anul 2015 au fost identificate 68.194 de grupuri de întreprinderi, dintre care 92,58% grupuri de întreprinderi multinaționale, controlate într-o proporție de peste 99,7% de entități din afara României.

(Citiți și: ”7%. Grupurile de firme rezidente în România și controlul extern/intern al economiei”)

Dinamica grupurilor de firme în ultimii 5 ani a înregistrat în România următoarea evoluție :

Grupurile de firme rezidente sau controlate din interior: de 20 de ori mai mic decât în Slovenia

În plan european, dacă analizăm situația internă, în comparație cu situația unor state altor state membre UE, constatăm faptul că România se situează pe ultimul loc, atât în ceea ce privește procentul grupurilor de întreprinderi rezidente în total grupuri de întreprinderi, cât și în ceea ce privește procentul grupurilor de întreprinderi multinaționale controlate din interior în totalul grupurilor de întreprinderi multinaționale.

În cazul primului indicator, decalajul semnificativ este reprezentat în figura de mai jos:

Referitor la procentul grupurilor de întreprinderi multinaționale controlate din interior în totalul grupurilor de întreprinderi multinaționale, se constată că nivelul de 0,22% îregistrat de România este de aproximativ 20 de ori mai mic decât în Slovenia și de aproximativ 170 de ori mai mic decât în Polonia.

Publicat la data de 15.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română