Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

”Too big to be saved”: Implicațiile „rebeliunii” Romei față de Bruxelles

de Adrian N Ionescu , 8.10.2018

Retorica populistă și antieuropeană cu care guvernul italian își negociază deficitul bugetar cu Comisia Europeană (CE) riscă să pună moneda unică, ca și stabilitatea politică a UE la o mai grea încercare decât cea a incapacitatea de plată a Greciei, anii trecuți.

Premierul italian, Giuseppe Conte, a promis miercuri că deficitul bugetar se va reduce la 2,1% din PIB în 2020 și va ajunge chiar la 1,8% în 2021, cam cât ceruse CE. Pragul pentru 2019 ar rămâne la 2,4%.

Propunerea sună a concesie, după ce pragul de 2,4% părea bătut în cuie, luni, pentru următorii trei ani, dar Comisia Europeană nu s-a lăsat înduplecată de acest fel de negociere şi a răspuns, printr-un purtător de cuvânt, că va reacţiona doar după ce va vedea presentarea oficială a proiectului de buget, potrivit Reuters.

Deficitul bugetului de 2,4% din PIB ar fi sub limita permisă de UE, dar deficitul structural ar creşte peste limitele acceptabile.

Giuseppe Conte (foto) a mai estimat că datoria Italiei (de 2,3 trilioane de euro, acum) ar urma să scadă sub 130% din PIB în 2019 (în ciuda păstrării deficitului la nivelul iniţial) şi chiar la 126,5% în 2021, de la 133% în prezent, cel mai mare nivel din Europa după cel al Greciei, cu greu salvată de la faliment în anii trecuţi.

Reacţiile creditorilor

După corecţiile premieruilui italian şi pieţele financiare şi-au mai corectat din reacţia negativă pe care au avut-o iniţial faţă de titlurile de stat italiene, al căror randament pentru scadența de 10 ani ajunsese la maximul ultimilor patru ani şi jumătate.

Ecartul față de reperul general acceptat al randamentului obligațiunilor germane depășise 300 de puncte de bază. Nivelul era aproape dublu faţă de cât era la instalarea guvernului populist şi „antisistem” de la Roma şi cu 17% mai mare decât era înaintea anunţului planurilor iniţiale privind deficitul, potrivit Politico.

Analiștii băncii de investiții Natixis au exprimat îngrijorararea că ar putea ajunge la 400 de puncte de bază, dacă neîncrederea investitorilor ar continua, iar ratingul Italiei ar fi redus de Moody și S & P.

Scăderea severă a randamentelor italiene este un semn de neîncredere în capacitatea de plată a guvernului de la Roma.

Randamentele la titlurile de stat variază invers proporţional cu preţul acestora, care scade în situaţii dificile pentru guvernul emitent, din cauza tendinţei marilorinvestitori de a scăpa de activele respective.

Moneda unică de asemenea s-a depreciat până la 1,148 dolari în 3 octombrie de la 1,177 în 25 septembrie, după care şi-a revenit până la 1,15 dolari / euro.

Prea mare pentru a putea fi salvată

„Planurile bugetare (italiene) pentru următorii trei ani înseamnă că Italia, și Zona Euro odată cu ea se îndreaptă somnambulic spre o nouă criză”, a declarat un lider al Zonei Euro, citat de Reuters.

Fondurile la dispoziția Mecanismului European de Stabilitate (EMS), înființat pentru împrumuturi de urgență a membrilor Zonei Euro, nu ar putea face față.

EMS a pompat 250 de miliarde de euro în conturuile naționale ale Greciei pentru a o salva de la un faliment care ar fi ruinat moneda unică, dar nevoile de refinanțare ale Greciei sunt de 277 miliarde în 2019 și de alte 371 de miliarde în următorii doi ani.

Consensul general este că Italia este prea mare pentru a fi salvată prin ESM. Și nu este vorba doar de probleme tehnice, ci în primul rând politice: nordicii și alții de asemenea nu vor nici măcar să încerce să folosească ESM pentru Italia”, potrivit unui alt oficial citat de Reuters.

Retorica şi efectele populismului

Guvernul de la Roma are nevoie de deficite mari pentru a repspecta măcar o parte din promisiunile cu care partidele care l-au propulsat, Mişcarea 5 Stele (populist) şi Liga Nord (extremă dreapta) – ambele eurosceptice, au câştigat alegerile.

Retorica populistă şi beligerantă faţă de Bruxelles a mers până la invocarea de către un parlamentar italian a oportunităţii ieşirii Italiei din Zona Euro, scenariu care, deşi puţin plauzibil, a alimenta şi mai mult grijile pieţelor dar şi pe mediile politice europene.

Declaraţia parlamentarului Carlo Borghi, responsabil al Ligii Nord pentru problemele economice, nu ar fi atras prea mult atenţia dacă nu ar fi venit după cea a vicepremierului Luigi Di Maio, care a spus: „Nu vom da înapoi de la nivelul de 2,4%. Să fie clar. Nu dăm înapoi nici măcar cu un milimetru“.

Celălalt vicepremier italian, Matteo Salvini (foto) , liderul Ligii, declarase, de asemenea, că nimeni în Italia nu se teme de „ameninţările” Comisiei Europene.

 

„O criză a fost suficientă, o criză (provocată de Grecia, n.r.) a fost destul şi trebuie să împiedicăm ca Italia să poată primi aici un tratament special care, dacă este acordat tuturor, ar însemna sfârşitul euro“, avertizase preşedintele CE Jean-Claude Juncker (foto).

Cea mai mare amințare nu este, însă, cea a Comisiei, ci cea a piețelor, care ar sancționa drastic băncile italiene și așa împovărate, ca şi guvernul italian prin scumpirea finanţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult