Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

”Too big to be saved”: Implicațiile „rebeliunii” Romei față de Bruxelles

de Adrian N Ionescu , 8.10.2018

Retorica populistă și antieuropeană cu care guvernul italian își negociază deficitul bugetar cu Comisia Europeană (CE) riscă să pună moneda unică, ca și stabilitatea politică a UE la o mai grea încercare decât cea a incapacitatea de plată a Greciei, anii trecuți.

Premierul italian, Giuseppe Conte, a promis miercuri că deficitul bugetar se va reduce la 2,1% din PIB în 2020 și va ajunge chiar la 1,8% în 2021, cam cât ceruse CE. Pragul pentru 2019 ar rămâne la 2,4%.

Propunerea sună a concesie, după ce pragul de 2,4% părea bătut în cuie, luni, pentru următorii trei ani, dar Comisia Europeană nu s-a lăsat înduplecată de acest fel de negociere şi a răspuns, printr-un purtător de cuvânt, că va reacţiona doar după ce va vedea presentarea oficială a proiectului de buget, potrivit Reuters.

Deficitul bugetului de 2,4% din PIB ar fi sub limita permisă de UE, dar deficitul structural ar creşte peste limitele acceptabile.

Giuseppe Conte (foto) a mai estimat că datoria Italiei (de 2,3 trilioane de euro, acum) ar urma să scadă sub 130% din PIB în 2019 (în ciuda păstrării deficitului la nivelul iniţial) şi chiar la 126,5% în 2021, de la 133% în prezent, cel mai mare nivel din Europa după cel al Greciei, cu greu salvată de la faliment în anii trecuţi.

Reacţiile creditorilor

După corecţiile premieruilui italian şi pieţele financiare şi-au mai corectat din reacţia negativă pe care au avut-o iniţial faţă de titlurile de stat italiene, al căror randament pentru scadența de 10 ani ajunsese la maximul ultimilor patru ani şi jumătate.

Ecartul față de reperul general acceptat al randamentului obligațiunilor germane depășise 300 de puncte de bază. Nivelul era aproape dublu faţă de cât era la instalarea guvernului populist şi „antisistem” de la Roma şi cu 17% mai mare decât era înaintea anunţului planurilor iniţiale privind deficitul, potrivit Politico.

Analiștii băncii de investiții Natixis au exprimat îngrijorararea că ar putea ajunge la 400 de puncte de bază, dacă neîncrederea investitorilor ar continua, iar ratingul Italiei ar fi redus de Moody și S & P.

Scăderea severă a randamentelor italiene este un semn de neîncredere în capacitatea de plată a guvernului de la Roma.

Randamentele la titlurile de stat variază invers proporţional cu preţul acestora, care scade în situaţii dificile pentru guvernul emitent, din cauza tendinţei marilorinvestitori de a scăpa de activele respective.

Moneda unică de asemenea s-a depreciat până la 1,148 dolari în 3 octombrie de la 1,177 în 25 septembrie, după care şi-a revenit până la 1,15 dolari / euro.

Prea mare pentru a putea fi salvată

„Planurile bugetare (italiene) pentru următorii trei ani înseamnă că Italia, și Zona Euro odată cu ea se îndreaptă somnambulic spre o nouă criză”, a declarat un lider al Zonei Euro, citat de Reuters.

Fondurile la dispoziția Mecanismului European de Stabilitate (EMS), înființat pentru împrumuturi de urgență a membrilor Zonei Euro, nu ar putea face față.

EMS a pompat 250 de miliarde de euro în conturuile naționale ale Greciei pentru a o salva de la un faliment care ar fi ruinat moneda unică, dar nevoile de refinanțare ale Greciei sunt de 277 miliarde în 2019 și de alte 371 de miliarde în următorii doi ani.

Consensul general este că Italia este prea mare pentru a fi salvată prin ESM. Și nu este vorba doar de probleme tehnice, ci în primul rând politice: nordicii și alții de asemenea nu vor nici măcar să încerce să folosească ESM pentru Italia”, potrivit unui alt oficial citat de Reuters.

Retorica şi efectele populismului

Guvernul de la Roma are nevoie de deficite mari pentru a repspecta măcar o parte din promisiunile cu care partidele care l-au propulsat, Mişcarea 5 Stele (populist) şi Liga Nord (extremă dreapta) – ambele eurosceptice, au câştigat alegerile.

Retorica populistă şi beligerantă faţă de Bruxelles a mers până la invocarea de către un parlamentar italian a oportunităţii ieşirii Italiei din Zona Euro, scenariu care, deşi puţin plauzibil, a alimenta şi mai mult grijile pieţelor dar şi pe mediile politice europene.

Declaraţia parlamentarului Carlo Borghi, responsabil al Ligii Nord pentru problemele economice, nu ar fi atras prea mult atenţia dacă nu ar fi venit după cea a vicepremierului Luigi Di Maio, care a spus: „Nu vom da înapoi de la nivelul de 2,4%. Să fie clar. Nu dăm înapoi nici măcar cu un milimetru“.

Celălalt vicepremier italian, Matteo Salvini (foto) , liderul Ligii, declarase, de asemenea, că nimeni în Italia nu se teme de „ameninţările” Comisiei Europene.

 

„O criză a fost suficientă, o criză (provocată de Grecia, n.r.) a fost destul şi trebuie să împiedicăm ca Italia să poată primi aici un tratament special care, dacă este acordat tuturor, ar însemna sfârşitul euro“, avertizase preşedintele CE Jean-Claude Juncker (foto).

Cea mai mare amințare nu este, însă, cea a Comisiei, ci cea a piețelor, care ar sancționa drastic băncile italiene și așa împovărate, ca şi guvernul italian prin scumpirea finanţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult