Analiză / Vizita în China: „Cartea chinezească” şi problemele ei

de Mariana Bechir , Victor Bratu | 4.9.2014 .

Premierul Victor Ponta a anunţat joi că o serie de companii chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro. Teoretic, suma anunţată de premier trebuie adăugată altor proiecte, de miliarde de euro, aflate în derulare- Cernavodă (6 miliarde) sau Tarniţa (1 miliard).

Practica a demonstrat însă că majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-a lovit de bariera standardelor europene şi a legislaţiei UE. Conştienţi de acest obstacol, partenerii chinezi au avansat și soluţia: proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

O atare soluție ar complica însă situația României, prin presiunea pe care garanțiile ar pune-o pe deficitul bugetar.  Şi ar justifica şi întrebarea: chiar nu putem atrage fonduri europene?

Bilanţul vizitei în China prezentat de premierul Ponta

Firmele chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro, bani ce vor urma să susţină creşterea economică din viitorii ani, a anunţat premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern de joi.

“Proiectele pe care le avem în derulare sunt proiecte de investiţii în energie şi infrastructură, cumulate, de peste 6 miliarde de euro, care înseamnă locuri de muncă, înseamnă independenţă energetică pentru România şi înseamnă posibilitatea de a completa ceea ce primim din fonduri europene şi din fonduri bugetare pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au parteneriat strategic cu China. Dacă noi reuşim să avem investiţii, să creăm locuri de muncă, să fim independenţi energetic, este un lucru important şi mi-aş dori ca relaţiile noastre economice cu alte ţări din afara Uniunii Europene să ne ajute în egală măsură în dezvoltarea economică, cu atât mai mult cu cât România susţine şi crede că sunt necesare noi sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse pentru încălcarea dreptului internaţional şi implicarea în criza din estul Ucrainei”, a explicat Victor Ponta.

Premierul român s-a aflat, în perioada 30 august – 3 septembrie, într-o vizită oficială în China, la invitaţia omologului chinez Li Keqiang.

Delegaţia condusă de prim-ministru a analizat împreună cu oficialii chinezi stadiul proiectelor stabilite şi cuprinse în memorandumurile semnate anul trecut, cu ocazia Forumului China – Statele Central și Est Europene (CEE) desfăşurat la Bucureşti.

Este a doua vizită pe care Victor Ponta o face în China în numai un an, după ce a anunţat că intenţionează stabilirea unui parteneriat strategic pe această relaţie, declaraţie ce a iscat unele controverse şi i-a atras mai multe critici din partea preşedintelui Traian Băsescu, legat de formularea ”strategic”.

Prima vizită a avut locîn luna iulie 2013, iar şeful statului l-a acuzat că a plecat fără mandat, ignorând decizia Curţii Constituţionale ce menţiona că reprezentarea externă este atributul preşedintelui.

Soluţiile finanțărilor chineze la constrângerile fondurilor europene

Majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-au lovit de standardele europene şi, mai ales, de legislaţia achizițiilor în UE. Problema a fost discutată şi pe parcursul acestei vizite în China.

Directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd., una din cele mai mari firme de infrastructură de transport din China, a declarat presei că, deşi compania sa cunoaşte standardele impuse în Uniunea Europeană privind infrastructura şi lucrează deja în Europa, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a infrastructurii în România e nevoie de proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

“În România, dacă vreţi să acceleraţi infrastructura de transport, este mai bine să folsiţi relaţia directă, de la un guvern la celălat guvern, va fi mai rapid, altfel trebuie să aşteptăm nu ştiu câţi ani”, a declarat directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd, citat de Mediafax.

Indiferent de soluţia avansată de directorul chinez, în faţa majorităţii planurilor de investiţii se ridică câteva obstacole:

 

  • Licitaţia. Potrivit legislaţiei naţionale, aliniate la legislația UE, proiectele publice sunt atribuite în urma unor licitaţii deschise, la care pot participa şi alţi competitori.
  • Garanţii de stat. Negocierea contractelor la nivel guvernamental implică acordarea unor garanţii de stat, indiferent dacă proiectul se realizează în concesiune sau prin parteneriat public-privat.
  • Deficitul bugetar. Costurile proiectelor trebuie prevăzute în Bugetul de stat, pentru care există o ţintă de deficit ce nu poate fi depăşită.
    Ministrul Ioan Rus a declarat recent, într-un interviu la Adevărul Live, că are probleme cu Eurostat în legătură cu finanţarea autostrăzii Comarnic Braşov, de aproximativ 2 miliarde euro. Cum s-ar putea debloca lucrurile în cazul proiectului Cernavodă (6 miliarde euro) ?

Analistul Aurelian Dochia: „Nu asta e direcția normală de efort”

Consultantul financiar Aurelian Dochia a comentat pentru cursdeguvernare.ro: „Nu cred că România are în acest moment capacitatea să absoarbă 10-12 miliarde de euro. S-a demonstrat acest lucru şi în perioada 2000-2004. Putem vorbi, eventual, de proiecte finanţate în etape, de sute de milioane, ca să tragem linie peste 10 ani, cel mai devreme, şi să vedem atunci totalul care se vehiculează astăzi”.

Economistul Aurelian Dochia mai afirmă: „Poate fi un semn că guvernul caută soluţii alternative de finanţare, dar asta nu e direcţia normală de efort. Ar trebui să ne canalizăm eforturile către absorbţia fondurilor europene. Dacă putem…”

Lista proiectelor convenite de comun acord

În vizita oficială din China, premierul s-a întâlnit cu oameni de afaceri chinezi, pe care i-a invitat să investească în România, în primul rând în energie şi infrastructură, considerate direcţii strategice de dezvoltare.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Facilităţile financiare acordate de guvern proiectului Tarniţa. Jean Constantinescu: Hidrocentrala va produce pierderi. Experimentul lui Remus Borza şi reţinerile lui Bogdan Chiriţoiu”)

Printre firmele interesate să investească în România se numără:

Energie

  • China Synohidro Group şi China Gezhouba Group care, potrivit declaraţiilor autorităţilor române, sunt interesate de proiecte în infrastructură sau de cel de la Hidrocentrala Tarniţa.
  • China General Nuclear Power Group şi China Huadian Group, ultima avînd ca domenii de interes sectorul hidrocentralelor, eolian sau termocentrala Rovinari.
  • China National Electric Engineering Construction Corporation, care va moderniza termocentrala Mintia-Deva.
  • China Junlun Petroleum Co. Ltd., care potrivit autorităţilor române, ar fi interesată de privatizarea combinatului din Râmnicu Vâlcea sau a Cuprumin.
  • China State Grid Corporation doreşte să preia acţiuni în sistemul de distribuţie de electricitate în România.
  • China Overseas Oil Engineering Company şi-a anunţat intenţia de a coopera în domeniul exploatărilor petroliere din Marea Neagră.
  • China Coal Technology and Engineering Group Corporation ar fi interesată să investească în Valea Jiului, în domeniul mineritului.

Infrastructură

  • China Communications Construction Corporation, interesată de proiectele Piteşti-Craiova, Comarnic-Braşov, modernizarea podului Constanţa sau podul de la Brăila.
  • China Railway Corporation, care iniţial trebuia să asigure realizarea proiectului trenului de mare viteză Bucureşti-Constanţa (proiect respins de Comisia Europeană), i s-a propus o alternativă: linia de mare viteză Bucureşti- Iaşi, cu posibilitatea continuării spre Chişinău.

Farma

  • Beijing MingChangSenMu Medical Instruments/ Wonder Investment Management (Shenzen) este interesată de privatizarea Sanevit S.A.

Suplimentar, s-a discutat despre:

  • implicarea companiilor chineze în cele şase parcuri industriale pe care Guvernul şi-a propus să le înfiinţeze în România
  • construcţia unui cartier de blocuri în Craiova

Acestor proiecte li se adaugă cele cuprinse în diverse memorandumuri semnate, în 2013, cu ocazia Forumului Economic Europa Centrală şi de Est- China de la Bucureşti. Lista principalelor proiecte agreate la acea dată:

  • Acord pentru grupurile 3 și 4 de la Cernavodă
  • Proiectul Tarniţa
  • Sistem strategic dezvoltat de Huawei
  • Export românesc de carne de porc și de vită
  • Institut Cultural românesc la Beijing şi Institut Cultural chinez la Bucureşti

Forumul din luna noiembrie 2013 s-a desfăşurat sub supravegherea oficialilor europeni, deoarece summitul a avut loc în contextul în care Uniunea declanşase negocierile formale privind tratatul dintre cele două şi dorea să prevină o eventuală strategie a Chinei de a discuta cu două Europe, dintre care una uşor de atras, dată fiind lipsa investiţii.

Ce a câştigat Europa după Summitul ECE- China din 2012

În aprilie 2012, fostul premier chinez, Wen Jiabao, le promitea celor 16 lideri din Europa centrală și de est participanți la summitul ECE – China de la Varșovia, 10,5 miliarde de euro. Dar, 18 luni mai târziu, banii încă nu ajunseseră în fostul bloc comunist, spune channelasianews.com.

Nici Polonia și nici Cehia, Slovacia sau statele baltice nu au înregistrat vreo investiție importantă din partea Chinei, în acest interval.

În Bulgaria, Great Wall Motor a deschis în februarie anul trecut o linie de asamblare auto, la Bahovitsa, devenind primul producător auto chinez care produce în Europa.

În Ungaria, care pare să fie partenerul lor preferat în regiune, chinezii au investit, începând din 2010, 2,5 miliarde de dolari. Investițiile au fost impulsionate și de decizia Budapestei de a acorda permise de rezidență pentru străini care cumpără obligațiuni de peste 250.000 de euro.

Planurile chinezilor de a construi autostrăzi au eșuat în mai multe țări, cel mai răsunător eşec fiind înregistrat în Polonia.

Publicat la data de 4.9.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    6.9.2014, 4:52 pm

    Putem spune, ca pe masura ce economia a decazut, mai ales in zona energointensiva si IMM, urmare a cresterii masive a preturilor,impozitelor si taxelor, stinga politica aflata sub presiunea electorala si in lipsa de proiecte economice nationale, a “dezvoltat/amplificat” la dimensiuni ciclopice, SUROGATELE economice.
    In locul turismului, ca “motor” de dezvoltare economica, a 40 de mii de Euro, pentru o ferma la tara, gondole si parcuri la tara, 700 de lei pentru angajarea unui somer (cind lipsesc 5 milioane de locuri de munca),100 de mii de Euro pentru IMM-uri, etc.(pentru care nu mai sint bani),etc., stinga politica a inventat ceva care sa lase (economic) lumea cu gura cascata…
    Adica 12 miliarde investitii, 1 milion noi locuri de munca, crestere economica mare in 2013, pe care nu le-a vazut nimeni dupa alegerile parlamentare.
    Acum alte miliarde de Euro, investitii straine ale chinezilor, pe care n-o sa le vedem dupa alegerile prezidentiale.
    Totul se petrece pe fondul unui esec economic general, al cresterii nemaivazute a impozitelor, stagnarii competitivitatii economice la indice 74, recesiune economica, cresterea economica ramasa fiind produsa in proportie de 3/4 de cresterea impozitelor, etc.!
    Mai nou, totul a devenit “elastic” ca indici economici, de la crestere economica, la indicele de competitivitate nationala, adus se pare, cu vreo 20 de puncte, inspre crestere.De fapt, asa-i trebuie, daca refuza sa creasca sub steagul rosu de partid al muncitorilor si taranilor…
    Iar asta se intimpla, in timp ce intreprinderile si populatia au buzunarele tot mai sparte si pantofii mai cu gauri in talpa.
    Intrebarea care se pune, este daca mai sintem o tara in care cineva poate sa investeasca, fara sa piarda banii, fie ei si din aceia… chinezesti.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Revoluția tehnologică după 21 de ani de sistem educațional K (Cati): Premieră – 35% dintre elevi au luat sub 5 la matematică la evaluarea oficială după gimnaziu

La Evaluarea Națională de anul acesta, 23,1% din elevi au obţinut medii mai mici de 5. Acesta este rezultatul a 20 de ani de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română