Analiză / Vizita în China: „Cartea chinezească” şi problemele ei

De Mariana Bechir , Victor Bratu | 4.9.2014 .

Premierul Victor Ponta a anunţat joi că o serie de companii chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro. Teoretic, suma anunţată de premier trebuie adăugată altor proiecte, de miliarde de euro, aflate în derulare- Cernavodă (6 miliarde) sau Tarniţa (1 miliard).

Practica a demonstrat însă că majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-a lovit de bariera standardelor europene şi a legislaţiei UE. Conştienţi de acest obstacol, partenerii chinezi au avansat și soluţia: proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

O atare soluție ar complica însă situația României, prin presiunea pe care garanțiile ar pune-o pe deficitul bugetar.  Şi ar justifica şi întrebarea: chiar nu putem atrage fonduri europene?

Bilanţul vizitei în China prezentat de premierul Ponta

Firmele chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro, bani ce vor urma să susţină creşterea economică din viitorii ani, a anunţat premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern de joi.

“Proiectele pe care le avem în derulare sunt proiecte de investiţii în energie şi infrastructură, cumulate, de peste 6 miliarde de euro, care înseamnă locuri de muncă, înseamnă independenţă energetică pentru România şi înseamnă posibilitatea de a completa ceea ce primim din fonduri europene şi din fonduri bugetare pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au parteneriat strategic cu China. Dacă noi reuşim să avem investiţii, să creăm locuri de muncă, să fim independenţi energetic, este un lucru important şi mi-aş dori ca relaţiile noastre economice cu alte ţări din afara Uniunii Europene să ne ajute în egală măsură în dezvoltarea economică, cu atât mai mult cu cât România susţine şi crede că sunt necesare noi sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse pentru încălcarea dreptului internaţional şi implicarea în criza din estul Ucrainei”, a explicat Victor Ponta.

Premierul român s-a aflat, în perioada 30 august – 3 septembrie, într-o vizită oficială în China, la invitaţia omologului chinez Li Keqiang.

Delegaţia condusă de prim-ministru a analizat împreună cu oficialii chinezi stadiul proiectelor stabilite şi cuprinse în memorandumurile semnate anul trecut, cu ocazia Forumului China – Statele Central și Est Europene (CEE) desfăşurat la Bucureşti.

Este a doua vizită pe care Victor Ponta o face în China în numai un an, după ce a anunţat că intenţionează stabilirea unui parteneriat strategic pe această relaţie, declaraţie ce a iscat unele controverse şi i-a atras mai multe critici din partea preşedintelui Traian Băsescu, legat de formularea ”strategic”.

Prima vizită a avut locîn luna iulie 2013, iar şeful statului l-a acuzat că a plecat fără mandat, ignorând decizia Curţii Constituţionale ce menţiona că reprezentarea externă este atributul preşedintelui.

Soluţiile finanțărilor chineze la constrângerile fondurilor europene

Majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-au lovit de standardele europene şi, mai ales, de legislaţia achizițiilor în UE. Problema a fost discutată şi pe parcursul acestei vizite în China.

Directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd., una din cele mai mari firme de infrastructură de transport din China, a declarat presei că, deşi compania sa cunoaşte standardele impuse în Uniunea Europeană privind infrastructura şi lucrează deja în Europa, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a infrastructurii în România e nevoie de proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

“În România, dacă vreţi să acceleraţi infrastructura de transport, este mai bine să folsiţi relaţia directă, de la un guvern la celălat guvern, va fi mai rapid, altfel trebuie să aşteptăm nu ştiu câţi ani”, a declarat directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd, citat de Mediafax.

Indiferent de soluţia avansată de directorul chinez, în faţa majorităţii planurilor de investiţii se ridică câteva obstacole:

 

  • Licitaţia. Potrivit legislaţiei naţionale, aliniate la legislația UE, proiectele publice sunt atribuite în urma unor licitaţii deschise, la care pot participa şi alţi competitori.
  • Garanţii de stat. Negocierea contractelor la nivel guvernamental implică acordarea unor garanţii de stat, indiferent dacă proiectul se realizează în concesiune sau prin parteneriat public-privat.
  • Deficitul bugetar. Costurile proiectelor trebuie prevăzute în Bugetul de stat, pentru care există o ţintă de deficit ce nu poate fi depăşită.
    Ministrul Ioan Rus a declarat recent, într-un interviu la Adevărul Live, că are probleme cu Eurostat în legătură cu finanţarea autostrăzii Comarnic Braşov, de aproximativ 2 miliarde euro. Cum s-ar putea debloca lucrurile în cazul proiectului Cernavodă (6 miliarde euro) ?

Analistul Aurelian Dochia: „Nu asta e direcția normală de efort”

Consultantul financiar Aurelian Dochia a comentat pentru cursdeguvernare.ro: „Nu cred că România are în acest moment capacitatea să absoarbă 10-12 miliarde de euro. S-a demonstrat acest lucru şi în perioada 2000-2004. Putem vorbi, eventual, de proiecte finanţate în etape, de sute de milioane, ca să tragem linie peste 10 ani, cel mai devreme, şi să vedem atunci totalul care se vehiculează astăzi”.

Economistul Aurelian Dochia mai afirmă: „Poate fi un semn că guvernul caută soluţii alternative de finanţare, dar asta nu e direcţia normală de efort. Ar trebui să ne canalizăm eforturile către absorbţia fondurilor europene. Dacă putem…”

Lista proiectelor convenite de comun acord

În vizita oficială din China, premierul s-a întâlnit cu oameni de afaceri chinezi, pe care i-a invitat să investească în România, în primul rând în energie şi infrastructură, considerate direcţii strategice de dezvoltare.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Facilităţile financiare acordate de guvern proiectului Tarniţa. Jean Constantinescu: Hidrocentrala va produce pierderi. Experimentul lui Remus Borza şi reţinerile lui Bogdan Chiriţoiu”)

Printre firmele interesate să investească în România se numără:

Energie

  • China Synohidro Group şi China Gezhouba Group care, potrivit declaraţiilor autorităţilor române, sunt interesate de proiecte în infrastructură sau de cel de la Hidrocentrala Tarniţa.
  • China General Nuclear Power Group şi China Huadian Group, ultima avînd ca domenii de interes sectorul hidrocentralelor, eolian sau termocentrala Rovinari.
  • China National Electric Engineering Construction Corporation, care va moderniza termocentrala Mintia-Deva.
  • China Junlun Petroleum Co. Ltd., care potrivit autorităţilor române, ar fi interesată de privatizarea combinatului din Râmnicu Vâlcea sau a Cuprumin.
  • China State Grid Corporation doreşte să preia acţiuni în sistemul de distribuţie de electricitate în România.
  • China Overseas Oil Engineering Company şi-a anunţat intenţia de a coopera în domeniul exploatărilor petroliere din Marea Neagră.
  • China Coal Technology and Engineering Group Corporation ar fi interesată să investească în Valea Jiului, în domeniul mineritului.

Infrastructură

  • China Communications Construction Corporation, interesată de proiectele Piteşti-Craiova, Comarnic-Braşov, modernizarea podului Constanţa sau podul de la Brăila.
  • China Railway Corporation, care iniţial trebuia să asigure realizarea proiectului trenului de mare viteză Bucureşti-Constanţa (proiect respins de Comisia Europeană), i s-a propus o alternativă: linia de mare viteză Bucureşti- Iaşi, cu posibilitatea continuării spre Chişinău.

Farma

  • Beijing MingChangSenMu Medical Instruments/ Wonder Investment Management (Shenzen) este interesată de privatizarea Sanevit S.A.

Suplimentar, s-a discutat despre:

  • implicarea companiilor chineze în cele şase parcuri industriale pe care Guvernul şi-a propus să le înfiinţeze în România
  • construcţia unui cartier de blocuri în Craiova

Acestor proiecte li se adaugă cele cuprinse în diverse memorandumuri semnate, în 2013, cu ocazia Forumului Economic Europa Centrală şi de Est- China de la Bucureşti. Lista principalelor proiecte agreate la acea dată:

  • Acord pentru grupurile 3 și 4 de la Cernavodă
  • Proiectul Tarniţa
  • Sistem strategic dezvoltat de Huawei
  • Export românesc de carne de porc și de vită
  • Institut Cultural românesc la Beijing şi Institut Cultural chinez la Bucureşti

Forumul din luna noiembrie 2013 s-a desfăşurat sub supravegherea oficialilor europeni, deoarece summitul a avut loc în contextul în care Uniunea declanşase negocierile formale privind tratatul dintre cele două şi dorea să prevină o eventuală strategie a Chinei de a discuta cu două Europe, dintre care una uşor de atras, dată fiind lipsa investiţii.

Ce a câştigat Europa după Summitul ECE- China din 2012

În aprilie 2012, fostul premier chinez, Wen Jiabao, le promitea celor 16 lideri din Europa centrală și de est participanți la summitul ECE – China de la Varșovia, 10,5 miliarde de euro. Dar, 18 luni mai târziu, banii încă nu ajunseseră în fostul bloc comunist, spune channelasianews.com.

Nici Polonia și nici Cehia, Slovacia sau statele baltice nu au înregistrat vreo investiție importantă din partea Chinei, în acest interval.

În Bulgaria, Great Wall Motor a deschis în februarie anul trecut o linie de asamblare auto, la Bahovitsa, devenind primul producător auto chinez care produce în Europa.

În Ungaria, care pare să fie partenerul lor preferat în regiune, chinezii au investit, începând din 2010, 2,5 miliarde de dolari. Investițiile au fost impulsionate și de decizia Budapestei de a acorda permise de rezidență pentru străini care cumpără obligațiuni de peste 250.000 de euro.

Planurile chinezilor de a construi autostrăzi au eșuat în mai multe țări, cel mai răsunător eşec fiind înregistrat în Polonia.

Publicat la data de 4.9.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    6.9.2014, 4:52 pm

    Putem spune, ca pe masura ce economia a decazut, mai ales in zona energointensiva si IMM, urmare a cresterii masive a preturilor,impozitelor si taxelor, stinga politica aflata sub presiunea electorala si in lipsa de proiecte economice nationale, a “dezvoltat/amplificat” la dimensiuni ciclopice, SUROGATELE economice.
    In locul turismului, ca “motor” de dezvoltare economica, a 40 de mii de Euro, pentru o ferma la tara, gondole si parcuri la tara, 700 de lei pentru angajarea unui somer (cind lipsesc 5 milioane de locuri de munca),100 de mii de Euro pentru IMM-uri, etc.(pentru care nu mai sint bani),etc., stinga politica a inventat ceva care sa lase (economic) lumea cu gura cascata…
    Adica 12 miliarde investitii, 1 milion noi locuri de munca, crestere economica mare in 2013, pe care nu le-a vazut nimeni dupa alegerile parlamentare.
    Acum alte miliarde de Euro, investitii straine ale chinezilor, pe care n-o sa le vedem dupa alegerile prezidentiale.
    Totul se petrece pe fondul unui esec economic general, al cresterii nemaivazute a impozitelor, stagnarii competitivitatii economice la indice 74, recesiune economica, cresterea economica ramasa fiind produsa in proportie de 3/4 de cresterea impozitelor, etc.!
    Mai nou, totul a devenit “elastic” ca indici economici, de la crestere economica, la indicele de competitivitate nationala, adus se pare, cu vreo 20 de puncte, inspre crestere.De fapt, asa-i trebuie, daca refuza sa creasca sub steagul rosu de partid al muncitorilor si taranilor…
    Iar asta se intimpla, in timp ce intreprinderile si populatia au buzunarele tot mai sparte si pantofii mai cu gauri in talpa.
    Intrebarea care se pune, este daca mai sintem o tara in care cineva poate sa investeasca, fara sa piarda banii, fie ei si din aceia… chinezesti.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

O resursă care a ajuns mai scumpă și mai rară decât banii: Capitalul uman

foto conferinta Statisticile și prognozele rostogolesc forța de muncă spre podimul problemelor insolubile care stau în calea economiei. Până și finanțarea afacerilor rămâne undeva în fundal...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitatea energetică: Lunga listă de vulnerabilități, lista scurtă de soluții

offshore petrol-1 Schimbarea de paradigmă în lumea energiei și tranziția energetică rapidă din Uniunea Europeană pot deveni risc extern de securitate dacă România nu se adaptează...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Dosarul care se complică: Prejudiciul estimat de DIICOT la Petromidia – mai mare decât valoarea tranzacției cu chinezii. Procurorii s-ar putea apropia de celebrul Memorandum

petromidia Este posibil ca Memorandumul Rompetrol, prin care statul român și compania KazMunayGas (KMG) stabileau convertirea datoriei de 600 de milioane de dolari în obligațiuni,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse

jean claude junker Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european. Oficiali...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Politizarea infrastructurii distruge și noul Master Plan pe Transporturi

harta masterplan Discuțiile cu mediul politic pe marginea documentului de bază al infrastructurii românești se dovedesc atât de complicate încât determină guvernul să îl transforme în...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română