Cu două zile înainte de plecarea delegaţiei guvernamentale conduse de premierul Ponta în China, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanţa prin care se acordă o serie de facilităţi fiscale proiectelor energetice de tip acumulare prin pompaj. După cum se știe, construcția unei hidrocentrale de acest gen la Tarnița a figurat pe agendele discuțiilor româno-chineze din ultimii ani.
Însumate, scutirile de taxe se ridică la zeci de milioane de euro anual şi constituie premisa unei noi afaceri controversate a statului român.
Guvernul a demarat recent procedurile preliminare de selecţie a investitorilor interesaţi de proiectul hidrocentralei de la Tarniţa în condiţiile în care compania chineză Shinohydro Corporation a semnat deja o scrisoare de confort cu reprezentanţii companiei de proiect, Hidro Tarniţa.
Există însă voci avizate cu perspective diferite asupra pieței ( expertul Jean Constantinescu, administratul Hidroelectrica – Remus Borza și președintele Consiliului Concurenței – Bogdan Chirițoiu) care contestă fie utilitatea proiectului și viabilitatea sa economică, fie ușurința cu care statul acordă facilități într-un asmenea caz.
În cele prezentate mai jos, încercăm să înțelegem decizia guvernului.
Cum au apărut înlesnirile financiare pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompaj
Proiectul de ordonanţă de urgenţă elaborat de departamentul pentru Energie a fost pus în dezbatere publică în luna august, pe fondul paşilor concreţi făcuţi de autorităţile române pentru demararea lucrărilor la centrala hidroelectrică de la Tarniţa.
Potrivit textului, centralele de tipul celei de la Tarniţa vor fi clasificate drept obiective de interes naţional.
Utilitatea proiectului Tarniţa, a cărui geneză trebuie căutată în perioada 1979-1980, este susţinută în Nota de Fundamentare a proiectului de ordonanţă prin „nevoia acută de dezvoltare a infrastructurii de bază pentru stocarea energiei electrice şi pentru echilibrarea stabilă a Sistemului Electroenergetic Naţional, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj”.
Opinia lui Jean Constantinescu despre ordonanţă şi despre proiectul Tarniţa
Una din cele mai autorizate voci în domeniul energiei, Jean Constantinescu (consultant și cercetător în energie, fost președinte al ANRE și coordonator din partea International Resources Group al Programului USAID de asistenţă a României în domeniul energiei), a declarat pentru cursdeguvernare.ro:
„Nu cred ca putem vorbi despre clasificarea proiectului de la Tarniţa drept proiect de interes naţional în lipsa unei strategii naţionale în domeniu. Din păcate, despre o asemenea strategie discutăm de 15 ani, dar ea nu există. Avem doar discuţii generale, fără socoteli precise- nu avem nimic fundamentat. Dacă am deţine o astfel de strategie, în care să se prevadă o creştere a sistemelor aer/vânt, atunci o centrală cu pompaj ar fi indispensabilă. Dacă România vrea să continue însă cu centralele pe combustibili fosili, atunci nu se justifică acest proiect.”
Lipsa unei strategii energetice naţionale (în acest moment, Departamentul pentru Energie deţine un set de 10 principii- generale- pe baza căruia promite să elaboreze, în 2014, strategia) este compensată de voinţa guvernului de a demara lucrările la hidrocentrala Tarniţa.
Pe 7 august, compania de proiect Hidro Tarniţa (înfinţată în noiembrie 2013) a lansat anunţul de atragere a investitorilor în proiect. O acţiune pripită, consideră Jean Constantinescu.
„Cunosc majoritatea proiectelor şi a studiilor care s-au realizat în ultimii 30 de ani pentru Tarniţa şi toate au imperfecţiuni, toate trebuie actualizate. Ultimul studiu pe care îl cunosc, realizat de o prestigioasă companie japoneză, de reputaţie mondială, recomandă ca proiectul să fie revizuit. De la data primelor studii s-au schimbat datele tehnice şi economice.”, spune Jean Constantinescu.
O întrebare esenţială: Ar trebui acordate facilităţi unui asemenea proiect?
Răspunsul lui Jean Constantinescu: „Este greşit să faci aşa ceva. Proiectul trebuie dimensionat în aşa fel încât să se autosusţină. Nicăieri în lume nu sunt acordate facilităţi acestui tip de proiecte. Sunt costuri care trebuie suportate de companie, nu de guvern. Este evident că un asemenea proiect trebuie să aducă profit, daca se acordă facilităţi asta înseamnă că va produce pierderi.”
Remus Borza: Un experiment derulat de Hidroelectrica
Viziunea lui Jean Constantinescu este susţinută de realitatea din teren: în luna mai 2014, Hidroelectrica a derulat un experiment- hidrocentrala de la Frunzaru, judeţul Olt, prima centrală hidroelectrică prin pompaj din România, a fost pornită timp de o lună pentru a demonstra eficienţa economică a hidrocentralelor cu cumulare prin pompaj.
„Ne costă 450 de lei să producem 1 MWh, iar în piaţă îl putem vinde cu cel mult 180 de lei, adică avem 270 de lei pierdere la fiecare MWh. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj nu sunt eficiente în România. Poate vor înţelege şi reprezentanţii statului că nici Tarniţa- Lăpuşteşti nu este o soluţie viabilă”, declara Remus Borza (foto), administratorul judiciar de la Hidroelectrica, la câteva zile de la pornirea unităţii de la Frunzaru.
Foarte important: experimentul s-a derulat după retehnologizarea unităţii de la Frunzaru (şi a altor patru unităţi similare de pe Oltul inferior), proces care a costat statul român 400 milioane de euro.
Lista facilităților și înlesnirilor fiscale acordate de guvern proiectului de la Tarnița și hidrocentralelor prin pompaj
Potrivit ordonanţei de urgenţă aprobate de guvern pe data de 28 august, în baza unui proiect elaborat de Departamentul pentru energie, pus în dezbatere pe data de 20 august, guvernul declară o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) drept obiectiv de interes naţional şi de utilitate publică.
Pentru stimularea acestui tip de investiţii, guvernul aprobă următoarele facilităţi:
- Art.5- (2). Scoaterea, definitivă ori temporară, a terenurilor necesare pentru realizarea CHEAP, din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 255/2010.
- Art. 6- (2). Consumul propriu tehnologic de energie electrică al CHEAP nu se include în cantitatea de energie electrică pentru care se stabileşte obligaţia de achiziţie de certificate verzi potrivit din Legea nr. 220/2008.
- Art.6- (3). Consumul propriu tehnologic de energie electrică al CHEAP nu se include în cantitatea de energie electrică pentru care se stabileşte obligaţia de plată a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1215/2009
- Art.7- (1). Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul detransport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale
- Art.7- (2). La reintroducerea energiei electrice în SEN, ca efect al funcţionării în regim de turbinare, cu transferul apei în rezervorul inferior, operatorul unei CHEAP se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv a componentei de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale
- Art.8- (3). Operatorul CHEAP este exceptat de la obligaţiile de plată specifice de gospodărire a resurselor de apă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”
(Descărcaţi AICI proiectul de Ordonanţa de Urgenţă)
Opinia Consiliului Concurenţei
„Măsurile de încurajare a investiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă, care conţin elemente de ajutor de stat pentru investiţii, respectiv pentru operare, vor fi puse în aplicare după notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia.”, menţionează guvernul în finalul ordonanţei de urgenţă.
Până la eventuala decizie a Comisiei Europene, o opinie legată de acest proiect a fost emisă de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Bogdan Chiriţoiu afirma pe data de 26 august (citat de agenția Agerpres): „Ordonanţa iniţiată de Departamentul pentru Energie pentru a sprijini proiectul hidrocentralei Tarniţa conţine prea multe elemente care ar putea constitui ajutor de stat. Punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că această ordonanţă conţine prea multe exceptări legislative, astfel că ridică multe semne de întrebare cu privire la posibila acordare a unui ajutor de stat”.
Tarniţa: date generale, costurile de până acum
Investiţia de la Tarniţa-Lăpuşeşti este estimată între 1 şi 1,6 miliarde de euro.
Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1.000 MW şi va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 MW.
Acumularea Tarniţa constituie pentru acest proiect lacul inferior, în vreme ce lacul superior se va realiza pe platoul Lăpuşteşti, la o diferenţă de nivel de 550 de metri.
Lacul de acumulare va avea un volum de 10 milioane mc şi o suprafaţă de 40 ha.
Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată separat la 135 de milioane de euro, urmând să intre în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.
Potrivit informaţiilor obţinute de cursdeguvernare.ro, pentru proiectul Tarniţa s-au plătit diverse studii şi rapoarte în anii 1993, 1999, 2007, 2008, 2010, 2011 şi 2014.
Departamentul pentru Energie constata, în luna mai 2014, că ultimul studiu de fezabilitate pentru proiectul construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti nu conţine toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii.
Din datele disponibile (doar din anul 2008 încoace) rezultă că ultimele documentaţii plătite de Hidroelectrica au fost:
- Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice i s-a atribuit, în octombrie 2008, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Valoare contract: aproximativ 407.000 euro.
- Deloitte Consultanţă SRL (în consorţiu cu HydroChina ZhongNan şi Banca Comercială Română) a încheiat, în august 2010, un contract pentru servicii de consultanţă în vederea selectării de investitori şi a înfiinţării societăţii comerciale de proiect. Valoarea contractului: aproximativ 3,5 milioane euro. În calitate de lider al consorţiului, Deloitte a subcontractat companiile: Muşat &Asociaţii, Herbert Smith, Knight Piesold şi Tempo Advertising.
- Unitatea de Suport pentru Integrare srl a primit, în februarie 2014, un contract pentru realizarea unui studiu de impact asupra mediului. Valoare aproximativă: 4.500 euro.
- Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice câştigă, tot în februarie 2014, un contract pentru actualizarea studiului de fezabilitate. Valoare contract: aproximativ 45.000 de euro
