Textul de mai jos e un fragment din articolul apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.
Investițiile chinezești în Europa cresc în progresie geometrică, statele cad în capcana achizițiilor strategice și ”parteneriatelor” cu giganții chinezi – mai toți având statul asiatic în acționariat.
Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”.
Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI.
Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI
(Redacția)
***
Flux spectaculos de bani! Totalul investițiilor chineze în Uniunea Europeană a crescut de 10 ori în patru ani. De la 16 miliarde de dolari în 2012, la 160 de miliarde în 2016.
Valoarea totală a investițiilor directe chineze realizate din 2000 și până în al treilea trimestru din 2018 a fost de 181 de miliarde de dolari, conform unui raport realizat la cererea Comisiei Europene.
Lucru foarte important: din investițiile totale, mai mult de 60% au fost făcute de companii în care statul chinez deține cel puțin 20% din pachetul de acțiuni și care au fost ajutate financiar de Beijing să achiziționeze firme europene din industrii strategice.
Suspiciuni de acest gen există față CNRC, subsidiara ChemChina, care a cumpărat în 2015, cu 7,7 miliarde de dolari, producătorul de anvelope Pirelli, iar în 2016 a plătit 46,3 miliarde de dolari pentru Syngenta AG, producătorul elvețian de pesticide.
Spre deosebire de partenerii tradiționali (SUA, Canada, Japonia etc), care au portofolii diverse de afaceri în UE, noii investitori – China, Hong Kong și Macao – sunt tentați de achizițiile din IT, auto și aeronautică.
(………….)
UE – mecanism de alertă: Monitorizarea investițiilor chinezești în domeniile strategice
Parlamentul European a votat în februarie primul instrument creat pentru verificarea Investițiile Străine Directe (ISD) din state terțe, pentru a se asigura că nu sunt puse în pericol interesele strategice ale UE.
Mecanismul a fost solicitat de Germania și Franța, care au luat deja o serie de măsuri pe acest plan.
Noile reguli protejează infrastructura din energie, transporturi, comunicații și IT, apărare, biotehnologie, precum și tehnologii precum semiconductorii, inteligența artificială și robotica.
Comisia Europeană poate cere informații și emite o opinie pentru țara vizată de investiție, însă decizia finală aparține statului respectiv.
Doar 14 state membre au acum mecanisme de verificare, iar noul regulament nu impune introducerea unui astfel de mecanism.
Infrastructura strategică, în mâinile Chinei – Italia, ultimul caz
Italia a devenit în martie prima țară din grupul celor mai dezvoltate șapte țări ale lumii (G7) parteneră în giganticul program guvernamental chinez Belt and Road Initiative (BRI, Noul drum al mătăsii). Beijingul ar urma să investească aproximativ șapte miliarde de euro în porturile strategice Genova şi Trieste.
Acordul a iritat Bruxelles-ul, care acuză că proiectele de construcţii chineze utilizează practici neadecvate și că majoritatea firmelor implicate sunt susţinute de Beijing, catalogat drept un “rival sistemic” al UE.
(…………………..)
„Extinderea legăturilor de transport dintre Europa şi Asia este, în sine, un lucru bun”, dar Italia trebuie să ţină cont şi de interesele UE, a avertizat comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, care a cerut Bruxelles-ului să îşi utilizeze dreptul de veto în cazul BRI.
Cum au intrat Balcanii de Vest, în capcana “creditelor ieftine”
“UE este îngrijorată din cauza efectelor socioeconomice și financiare pe care unele investiții chineze le pot avea. Există riscul dezechilibrelor macroeconomice și al dependenței de îndatorare,” declara Johannes Hahn, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, la sfârșitul lunii martie.
Atenționarea venea după anunțul unei noi investiții chineze majore în Balcanii de Vest – modernizarea centralei electrice pe bază de cărbune de la Tuzla, Bosnia-Herțegovina, pentru care statul garantează împrumutul de 614 milioane de dolari acordat de Export-Import Bank of China (EXIM).
(…………)
Conform unui studiu al FMI, China finanța în 2017 proiecte de peste 6,2 miliarde de euro în Balcanii de Vest (căi ferate, energie și autostrăzi). Investiții făcute prin “credite ieftine” luate de la instituții financiare chineze și despre care Beijingul susține că sprijină aderarea/integrarea mai rapidă în UE.
Oficialii europeni privesc îngrijorați cum țările din Balcani cad în capcana împrumuturilor chineze ce generează dezechilibre macoreconomice.
Datoria publică a Muntenegrului a depășit 70% din PIB după ce a împrumutat de la banca chineză de stat Export-Import Bank suma necesară construirii unei autostrăzi ce ar trebui să lege Italia de Serbia. Segmentul din Muntenegru costă 929 de milioane de dolari, pentru 165 de kilometri (cu viaducte şi tuneluri tăiate prin munţi), construiți de Chinese Road and Bridge Corporation (CRBC), cu muncitori și materiale aduse din China.
Creditul (cu o dobândă de 2%, returnare în 20 de ani și o perioadă de grație de șase ani) ar fi trebuit să asigure 85% din costuri, însă acestea cresc vertiginos. Pentru a face față împrumutului, guvernul de la Podgorița a fost nevoit să crească taxele și să înghețe salariile bugetarilor.
(…………..)
***
Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”.
Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI.
Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI
(Redacția)
Urmărește-ne pe Google News
