vineri

29 martie, 2024

4 septembrie, 2014

Premierul Victor Ponta a anunţat joi că o serie de companii chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro. Teoretic, suma anunţată de premier trebuie adăugată altor proiecte, de miliarde de euro, aflate în derulare- Cernavodă (6 miliarde) sau Tarniţa (1 miliard).

Practica a demonstrat însă că majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-a lovit de bariera standardelor europene şi a legislaţiei UE. Conştienţi de acest obstacol, partenerii chinezi au avansat și soluţia: proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

O atare soluție ar complica însă situația României, prin presiunea pe care garanțiile ar pune-o pe deficitul bugetar.  Şi ar justifica şi întrebarea: chiar nu putem atrage fonduri europene?

Bilanţul vizitei în China prezentat de premierul Ponta


Firmele chineze ar urma să investească în România 6 miliarde de euro, bani ce vor urma să susţină creşterea economică din viitorii ani, a anunţat premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern de joi.

“Proiectele pe care le avem în derulare sunt proiecte de investiţii în energie şi infrastructură, cumulate, de peste 6 miliarde de euro, care înseamnă locuri de muncă, înseamnă independenţă energetică pentru România şi înseamnă posibilitatea de a completa ceea ce primim din fonduri europene şi din fonduri bugetare pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au parteneriat strategic cu China. Dacă noi reuşim să avem investiţii, să creăm locuri de muncă, să fim independenţi energetic, este un lucru important şi mi-aş dori ca relaţiile noastre economice cu alte ţări din afara Uniunii Europene să ne ajute în egală măsură în dezvoltarea economică, cu atât mai mult cu cât România susţine şi crede că sunt necesare noi sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse pentru încălcarea dreptului internaţional şi implicarea în criza din estul Ucrainei”, a explicat Victor Ponta.

Premierul român s-a aflat, în perioada 30 august – 3 septembrie, într-o vizită oficială în China, la invitaţia omologului chinez Li Keqiang.

Delegaţia condusă de prim-ministru a analizat împreună cu oficialii chinezi stadiul proiectelor stabilite şi cuprinse în memorandumurile semnate anul trecut, cu ocazia Forumului China – Statele Central și Est Europene (CEE) desfăşurat la Bucureşti.

(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)


Este a doua vizită pe care Victor Ponta o face în China în numai un an, după ce a anunţat că intenţionează stabilirea unui parteneriat strategic pe această relaţie, declaraţie ce a iscat unele controverse şi i-a atras mai multe critici din partea preşedintelui Traian Băsescu, legat de formularea ”strategic”.

Prima vizită a avut locîn luna iulie 2013, iar şeful statului l-a acuzat că a plecat fără mandat, ignorând decizia Curţii Constituţionale ce menţiona că reprezentarea externă este atributul preşedintelui.

Soluţiile finanțărilor chineze la constrângerile fondurilor europene

Majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-au lovit de standardele europene şi, mai ales, de legislaţia achizițiilor în UE. Problema a fost discutată şi pe parcursul acestei vizite în China.

Directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd., una din cele mai mari firme de infrastructură de transport din China, a declarat presei că, deşi compania sa cunoaşte standardele impuse în Uniunea Europeană privind infrastructura şi lucrează deja în Europa, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a infrastructurii în România e nevoie de proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

“În România, dacă vreţi să acceleraţi infrastructura de transport, este mai bine să folsiţi relaţia directă, de la un guvern la celălat guvern, va fi mai rapid, altfel trebuie să aşteptăm nu ştiu câţi ani”, a declarat directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd, citat de Mediafax.

Indiferent de soluţia avansată de directorul chinez, în faţa majorităţii planurilor de investiţii se ridică câteva obstacole:

 

  • Licitaţia. Potrivit legislaţiei naţionale, aliniate la legislația UE, proiectele publice sunt atribuite în urma unor licitaţii deschise, la care pot participa şi alţi competitori.
  • Garanţii de stat. Negocierea contractelor la nivel guvernamental implică acordarea unor garanţii de stat, indiferent dacă proiectul se realizează în concesiune sau prin parteneriat public-privat.
  • Deficitul bugetar. Costurile proiectelor trebuie prevăzute în Bugetul de stat, pentru care există o ţintă de deficit ce nu poate fi depăşită.
    Ministrul Ioan Rus a declarat recent, într-un interviu la Adevărul Live, că are probleme cu Eurostat în legătură cu finanţarea autostrăzii Comarnic Braşov, de aproximativ 2 miliarde euro. Cum s-ar putea debloca lucrurile în cazul proiectului Cernavodă (6 miliarde euro) ?

Analistul Aurelian Dochia: „Nu asta e direcția normală de efort”

Consultantul financiar Aurelian Dochia a comentat pentru cursdeguvernare.ro: „Nu cred că România are în acest moment capacitatea să absoarbă 10-12 miliarde de euro. S-a demonstrat acest lucru şi în perioada 2000-2004. Putem vorbi, eventual, de proiecte finanţate în etape, de sute de milioane, ca să tragem linie peste 10 ani, cel mai devreme, şi să vedem atunci totalul care se vehiculează astăzi”.

Economistul Aurelian Dochia mai afirmă: „Poate fi un semn că guvernul caută soluţii alternative de finanţare, dar asta nu e direcţia normală de efort. Ar trebui să ne canalizăm eforturile către absorbţia fondurilor europene. Dacă putem…”

Lista proiectelor convenite de comun acord

În vizita oficială din China, premierul s-a întâlnit cu oameni de afaceri chinezi, pe care i-a invitat să investească în România, în primul rând în energie şi infrastructură, considerate direcţii strategice de dezvoltare.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Facilităţile financiare acordate de guvern proiectului Tarniţa. Jean Constantinescu: Hidrocentrala va produce pierderi. Experimentul lui Remus Borza şi reţinerile lui Bogdan Chiriţoiu”)

Printre firmele interesate să investească în România se numără:

Energie

  • China Synohidro Group şi China Gezhouba Group care, potrivit declaraţiilor autorităţilor române, sunt interesate de proiecte în infrastructură sau de cel de la Hidrocentrala Tarniţa.
  • China General Nuclear Power Group şi China Huadian Group, ultima avînd ca domenii de interes sectorul hidrocentralelor, eolian sau termocentrala Rovinari.
  • China National Electric Engineering Construction Corporation, care va moderniza termocentrala Mintia-Deva.
  • China Junlun Petroleum Co. Ltd., care potrivit autorităţilor române, ar fi interesată de privatizarea combinatului din Râmnicu Vâlcea sau a Cuprumin.
  • China State Grid Corporation doreşte să preia acţiuni în sistemul de distribuţie de electricitate în România.
  • China Overseas Oil Engineering Company şi-a anunţat intenţia de a coopera în domeniul exploatărilor petroliere din Marea Neagră.
  • China Coal Technology and Engineering Group Corporation ar fi interesată să investească în Valea Jiului, în domeniul mineritului.

Infrastructură

  • China Communications Construction Corporation, interesată de proiectele Piteşti-Craiova, Comarnic-Braşov, modernizarea podului Constanţa sau podul de la Brăila.
  • China Railway Corporation, care iniţial trebuia să asigure realizarea proiectului trenului de mare viteză Bucureşti-Constanţa (proiect respins de Comisia Europeană), i s-a propus o alternativă: linia de mare viteză Bucureşti- Iaşi, cu posibilitatea continuării spre Chişinău.

Farma

  • Beijing MingChangSenMu Medical Instruments/ Wonder Investment Management (Shenzen) este interesată de privatizarea Sanevit S.A.

Suplimentar, s-a discutat despre:

  • implicarea companiilor chineze în cele şase parcuri industriale pe care Guvernul şi-a propus să le înfiinţeze în România
  • construcţia unui cartier de blocuri în Craiova

Acestor proiecte li se adaugă cele cuprinse în diverse memorandumuri semnate, în 2013, cu ocazia Forumului Economic Europa Centrală şi de Est- China de la Bucureşti. Lista principalelor proiecte agreate la acea dată:

  • Acord pentru grupurile 3 și 4 de la Cernavodă
  • Proiectul Tarniţa
  • Sistem strategic dezvoltat de Huawei
  • Export românesc de carne de porc și de vită
  • Institut Cultural românesc la Beijing şi Institut Cultural chinez la Bucureşti

Forumul din luna noiembrie 2013 s-a desfăşurat sub supravegherea oficialilor europeni, deoarece summitul a avut loc în contextul în care Uniunea declanşase negocierile formale privind tratatul dintre cele două şi dorea să prevină o eventuală strategie a Chinei de a discuta cu două Europe, dintre care una uşor de atras, dată fiind lipsa investiţii.

Ce a câştigat Europa după Summitul ECE- China din 2012

În aprilie 2012, fostul premier chinez, Wen Jiabao, le promitea celor 16 lideri din Europa centrală și de est participanți la summitul ECE – China de la Varșovia, 10,5 miliarde de euro. Dar, 18 luni mai târziu, banii încă nu ajunseseră în fostul bloc comunist, spune channelasianews.com.

Nici Polonia și nici Cehia, Slovacia sau statele baltice nu au înregistrat vreo investiție importantă din partea Chinei, în acest interval.

În Bulgaria, Great Wall Motor a deschis în februarie anul trecut o linie de asamblare auto, la Bahovitsa, devenind primul producător auto chinez care produce în Europa.

În Ungaria, care pare să fie partenerul lor preferat în regiune, chinezii au investit, începând din 2010, 2,5 miliarde de dolari. Investițiile au fost impulsionate și de decizia Budapestei de a acorda permise de rezidență pentru străini care cumpără obligațiuni de peste 250.000 de euro.

Planurile chinezilor de a construi autostrăzi au eșuat în mai multe țări, cel mai răsunător eşec fiind înregistrat în Polonia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Putem spune, ca pe masura ce economia a decazut, mai ales in zona energointensiva si IMM, urmare a cresterii masive a preturilor,impozitelor si taxelor, stinga politica aflata sub presiunea electorala si in lipsa de proiecte economice nationale, a „dezvoltat/amplificat” la dimensiuni ciclopice, SUROGATELE economice.
    In locul turismului, ca „motor” de dezvoltare economica, a 40 de mii de Euro, pentru o ferma la tara, gondole si parcuri la tara, 700 de lei pentru angajarea unui somer (cind lipsesc 5 milioane de locuri de munca),100 de mii de Euro pentru IMM-uri, etc.(pentru care nu mai sint bani),etc., stinga politica a inventat ceva care sa lase (economic) lumea cu gura cascata…
    Adica 12 miliarde investitii, 1 milion noi locuri de munca, crestere economica mare in 2013, pe care nu le-a vazut nimeni dupa alegerile parlamentare.
    Acum alte miliarde de Euro, investitii straine ale chinezilor, pe care n-o sa le vedem dupa alegerile prezidentiale.
    Totul se petrece pe fondul unui esec economic general, al cresterii nemaivazute a impozitelor, stagnarii competitivitatii economice la indice 74, recesiune economica, cresterea economica ramasa fiind produsa in proportie de 3/4 de cresterea impozitelor, etc.!
    Mai nou, totul a devenit „elastic” ca indici economici, de la crestere economica, la indicele de competitivitate nationala, adus se pare, cu vreo 20 de puncte, inspre crestere.De fapt, asa-i trebuie, daca refuza sa creasca sub steagul rosu de partid al muncitorilor si taranilor…
    Iar asta se intimpla, in timp ce intreprinderile si populatia au buzunarele tot mai sparte si pantofii mai cu gauri in talpa.
    Intrebarea care se pune, este daca mai sintem o tara in care cineva poate sa investeasca, fara sa piarda banii, fie ei si din aceia… chinezesti.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Putem spune, ca pe masura ce economia a decazut, mai ales in zona energointensiva si IMM, urmare a cresterii masive a preturilor,impozitelor si taxelor, stinga politica aflata sub presiunea electorala si in lipsa de proiecte economice nationale, a „dezvoltat/amplificat” la dimensiuni ciclopice, SUROGATELE economice.
    In locul turismului, ca „motor” de dezvoltare economica, a 40 de mii de Euro, pentru o ferma la tara, gondole si parcuri la tara, 700 de lei pentru angajarea unui somer (cind lipsesc 5 milioane de locuri de munca),100 de mii de Euro pentru IMM-uri, etc.(pentru care nu mai sint bani),etc., stinga politica a inventat ceva care sa lase (economic) lumea cu gura cascata…
    Adica 12 miliarde investitii, 1 milion noi locuri de munca, crestere economica mare in 2013, pe care nu le-a vazut nimeni dupa alegerile parlamentare.
    Acum alte miliarde de Euro, investitii straine ale chinezilor, pe care n-o sa le vedem dupa alegerile prezidentiale.
    Totul se petrece pe fondul unui esec economic general, al cresterii nemaivazute a impozitelor, stagnarii competitivitatii economice la indice 74, recesiune economica, cresterea economica ramasa fiind produsa in proportie de 3/4 de cresterea impozitelor, etc.!
    Mai nou, totul a devenit „elastic” ca indici economici, de la crestere economica, la indicele de competitivitate nationala, adus se pare, cu vreo 20 de puncte, inspre crestere.De fapt, asa-i trebuie, daca refuza sa creasca sub steagul rosu de partid al muncitorilor si taranilor…
    Iar asta se intimpla, in timp ce intreprinderile si populatia au buzunarele tot mai sparte si pantofii mai cu gauri in talpa.
    Intrebarea care se pune, este daca mai sintem o tara in care cineva poate sa investeasca, fara sa piarda banii, fie ei si din aceia… chinezesti.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: