Abandonul în universități: Mai mult de unul din trei studenți nu ajunge la licență

de Mariana Bechir | 26.2.2017 .

Aproape unul din doi studenți înregistrați la studii de licență de 4 ani nu reușește să rămână în cursă până la momentul absolvirii

Mai mult de un sfert dintre studenții admiși la programele de studiu de licență și de master nu își finalizează studiile, potrivit ultimei analize realizate de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Pentru studiile de licență cu o durată de patru ani, media abandonului a fost în 2015 de 38,81%, conform studiului care urmează să fie prezentat public, cu un punct procentual sub media națională din studiul realizat anterior, pentru anul 2013. 

Media calculată de ANOSR pentru programele de studii cu o durată de 3 sau 4 ani (programe majoritare în sistemul superior), pe baza răspunsurilor oferite de 28 de universități, arată că 35,68% dintre studenți renunță la facultate. 

Programe de studii de licență cu o durată de 4 ani există în 23 dintre cele 28 de universități care au răspuns la formularul ANOSR.

Niciuna dintre cele 23 de universități nu a înregistrat un abandon sub 10%, iar în 10 dintre aceste instituții aproape unul din doi studenți a abandonat studiile.

De asemenea, 3 universități au avut un abandon de peste 50% – Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB – 60,71%), Universitatea din Craiova (63,4%) și Universitatea Eftimie Murgu din Reșița (73,57%).

Media abandonului în Universități :

 

Sursa: ANOSR

Cea mai mică rată de abandon s-a înregistrat la programele de studii de licență cu o durată de 5 ani:

  • 3 universități cu rate  cuprinse între 1,83% și 9,70%
  • 2 cu rate între 11,25% și 12,38%

Mai puține abandonuri se consemnează și la programele cu durată de șase ani studii, acestea fiind de obicei facultăți unde și concurența de la admitere este mai mare. Chiar și aici, însă, media de abandon în unele cazuri (cum sunt facultățile de medicină si arhiectură) unul din 4 studenți renunță :

Abandonul studiilor de masterat

În cazul programelor de studii de master cu o durată de 1 an, 1 dintre cele 6 universități respondente declară un abandon universitar de sub 10%. Cota cea mai mare o înregistrează UVT, cu 41,17%.

Situația pentru masterate este distribuită pe extreme:

  • la masterul cu o durată de 1 an media abandonul este de 17,95%
  • la programele de master cu o durată de 2 ani înregistrează rate mult mari de abandon, cu 3 universități peste 50% (USV – 51,77%, UTCB – 57,46%, UNATC – 67,65%), potrivit studiului realizat de ANOSR.

Cauzele principale: proasta alegere și problemele materiale

Una dintre principalele cauze ale renunțării la facultate se află în ciclul anterior, la liceu, unde adolescenții nu au acces la consiliere de specialitate pentru a descoperi la ce sunt buni, ce le-ar plăcea să facă în viață, sau ce carieră nu li s-ar potrivi, explică Vlad Cherecheș (foto), președinte ANOSR.

Acesta a asistat la momente cu tineri absolvenți de liceu veniți la înscriere la Universitatea de Vest din Timișoara și a căror primă întrebare era: Unde au mai rămas locuri libere.

Pe parcurs, descoperă că nu le place și renunță sau se chinuie trei ani de zile, pentru ca după absolvire să lucreze în cu totul și cu totul alt domeniu decât cel în care s-au pregătit, explică președintele ANOSR.

Pentru mulți dintre aceștia, spune Vlad Cherecheș, ar fi utile centrele de consiliere din universități, care au însă personal insuficient – ele ar putea să le arate tinerilor alternativele de carieră la terminarea facultății, i-ar putea orienta spre specializări care li s-ar potrivi sau sunt căutate.

Aproximativ jumătate din abandonuri sunt determinate de problema materială, de imposibilitatea unor studenți de a-și acoperi cheltuielile de cazare și masă. În momentul de față, valoarea medie a bursei sociale este de 241 de lei, sumă ce acoperă cazarea, nu și masa ori alte cheltuieli.

După creșterea fondurilor de burse, Vlad Cherecheș se așteaptă ca situația să se reflecte în viitor în rate mai mici de abandon.

O soluție propusă de ANOSR ar fi ca o parte dintre locurile de la buget să fie acordate pe criterii sociale. Această posibilitate este prevăzută în Legea Educației, însă foarte puține universități au apelat la ea:

“Candidaţii proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic sau marginalizate din punct de
vedere social, inclusiv absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de
10.000 de locuitori, pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii”.

“O propunere a noastră este ca o parte din locurile plătite de la buget (10 – 20% din total) să se acorde și pe criterii sociale. Copiii ăia, dacă nu prind un loc bugetat, nu-și permit să facă o facultate”, a explicat Vlad Cherecheș.

 

Publicat la data de 26.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română