Aproape unul din doi studenți înregistrați la studii de licență de 4 ani nu reușește să rămână în cursă până la momentul absolvirii

Mai mult de un sfert dintre studenții admiși la programele de studiu de licență și de master nu își finalizează studiile, potrivit ultimei analize realizate de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Pentru studiile de licență cu o durată de patru ani, media abandonului a fost în 2015 de 38,81%, conform studiului care urmează să fie prezentat public, cu un punct procentual sub media națională din studiul realizat anterior, pentru anul 2013. 

Media calculată de ANOSR pentru programele de studii cu o durată de 3 sau 4 ani (programe majoritare în sistemul superior), pe baza răspunsurilor oferite de 28 de universități, arată că 35,68% dintre studenți renunță la facultate. 

Programe de studii de licență cu o durată de 4 ani există în 23 dintre cele 28 de universități care au răspuns la formularul ANOSR.

Niciuna dintre cele 23 de universități nu a înregistrat un abandon sub 10%, iar în 10 dintre aceste instituții aproape unul din doi studenți a abandonat studiile.

De asemenea, 3 universități au avut un abandon de peste 50% – Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB – 60,71%), Universitatea din Craiova (63,4%) și Universitatea Eftimie Murgu din Reșița (73,57%).

Media abandonului în Universități :

Sursa: ANOSR

Cea mai mică rată de abandon s-a înregistrat la programele de studii de licență cu o durată de 5 ani:

• 3 universități cu rate  cuprinse între 1,83% și 9,70%
• 2 cu rate între 11,25% și 12,38%

Mai puține abandonuri se consemnează și la programele cu durată de șase ani studii, acestea fiind de obicei facultăți unde și concurența de la admitere este mai mare. Chiar și aici, însă, media de abandon în unele cazuri (cum sunt facultățile de medicină si arhiectură) unul din 4 studenți renunță :

Abandonul studiilor de masterat

În cazul programelor de studii de master cu o durată de 1 an, 1 dintre cele 6 universități respondente declară un abandon universitar de sub 10%. Cota cea mai mare o înregistrează UVT, cu 41,17%.

Situația pentru masterate este distribuită pe extreme:

• la masterul cu o durată de 1 an media abandonul este de 17,95%
• la programele de master cu o durată de 2 ani înregistrează rate mult mari de abandon, cu 3 universități peste 50% (USV – 51,77%, UTCB – 57,46%, UNATC – 67,65%), potrivit studiului realizat de ANOSR.

Cauzele principale: proasta alegere și problemele materiale

Una dintre principalele cauze ale renunțării la facultate se află în ciclul anterior, la liceu, unde adolescenții nu au acces la consiliere de specialitate pentru a descoperi la ce sunt buni, ce le-ar plăcea să facă în viață, sau ce carieră nu li s-ar potrivi, explică Vlad Cherecheș (foto), președinte ANOSR.

Acesta a asistat la momente cu tineri absolvenți de liceu veniți la înscriere la Universitatea de Vest din Timișoara și a căror primă întrebare era: Unde au mai rămas locuri libere.

Pe parcurs, descoperă că nu le place și renunță sau se chinuie trei ani de zile, pentru ca după absolvire să lucreze în cu totul și cu totul alt domeniu decât cel în care s-au pregătit, explică președintele ANOSR.

Pentru mulți dintre aceștia, spune Vlad Cherecheș, ar fi utile centrele de consiliere din universități, care au însă personal insuficient – ele ar putea să le arate tinerilor alternativele de carieră la terminarea facultății, i-ar putea orienta spre specializări care li s-ar potrivi sau sunt căutate.

Aproximativ jumătate din abandonuri sunt determinate de problema materială, de imposibilitatea unor studenți de a-și acoperi cheltuielile de cazare și masă. În momentul de față, valoarea medie a bursei sociale este de 241 de lei, sumă ce acoperă cazarea, nu și masa ori alte cheltuieli.

După creșterea fondurilor de burse, Vlad Cherecheș se așteaptă ca situația să se reflecte în viitor în rate mai mici de abandon.

O soluție propusă de ANOSR ar fi ca o parte dintre locurile de la buget să fie acordate pe criterii sociale. Această posibilitate este prevăzută în Legea Educației, însă foarte puține universități au apelat la ea:

“Candidaţii proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic sau marginalizate din punct de
vedere social, inclusiv absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de
10.000 de locuitori, pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii”.

“O propunere a noastră este ca o parte din locurile plătite de la buget (10 – 20% din total) să se acorde și pe criterii sociale. Copiii ăia, dacă nu prind un loc bugetat, nu-și permit să facă o facultate”, a explicat Vlad Cherecheș.