Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

de Marin Pana , 11.1.2019

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2, cu observaţia că nu s-a schimbat decât marginal valoarea de creştere comunicată iniţial (de la 4,3% la 4,4% în serie brută şi de la 4,1% la 4,2% serie sezonieră).

De remarcat confirmarea revenirii la ritmuri de creştere mai înalte în T2 şi T3 2018 faţă de trimestrele anterioare, după încetinirea consemnată în T4 2017 şi T1 2018.

Ritmuri temperate la nivel anual tocmai de efectul de bază al rezultatelor anterioare ( T3 2017 a marcat un maxim local de avans economic faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, respectiv 8,3%).

Ajustările la recalcularea PIB trimestrial au fost relative minore pentru T1 şi T2 (şi numai în varianta ajustată sezonier), doar pentru T3 fiind ceva mai consistente (+1,828,2 milioane lei brut şi +1.160,3 ajustat sezonier).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

Faţă de o ţintă de 949,6 miliarde lei pentru finalul anului, situaţia după primele trei trimestre se prezintă după cum urmează:

Astfel, au mai rămas de realizat în T4 circa 286 miliarde de lei pentru a reuşi atingerea prognozei de 949,6 miliarde lei (adică circa 30% din valoarea PIB nominal estimat pentru 2018), ceea ce pare în zona fezabilă din datele consemnate anterior (ponderile PIB nu sunt egale pe cele patru trimestre, fiind uzuală o valoare mai mare pentru finalul anului).

Construcţiile, singurul sector care a tras în jos creşterea economică

După recalcularea datelor în varianta provizorie 2 ( care va rămâne valabilă până la cea semidefinitivă, ce va fi anunţată anul viitor), industria a rămas detaşat prima ca şi contribuţie la avansul PIB, cu 1,1 puncte procentuale (pp). Ea a fost urmată de comerţ şi de agricultură, fiecare cu câte 0,6 pp şi, la mare distanţă, de sectorul IT şi de activităţile profesionale plus serviciile suport cu câte 0,3 pp (vezi tabelul).

Sectorul construcţiilor a înregistrat o scădere de volum (-4,6%) şi a avut un indice de preţ foarte ridicat (+16,9%), combinaţie din care a rezultat singura influenţă negativă asupra creşterii economice (-0,2 puncte procentuale).

Pentru sectorul de intermedieri financiare şi asigurări, contribuţia măsurată la creşterea PIB a fost nulă.

În principal ca urmare a celui mai ridicat indicelui de preţ maxim consemnat pe primele trei trimestre ale lui 2018 (+18,1%) contribuţia sectorului bugetar (administrație publică, învățământ, sănătate etc.) a fost de doar 0,2 pp, la fel cu cea rezultată din tranzacţiile imobiliare.

În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică pe T1 –T3, cu 3,3% din cele 4,2% brut consemnate per total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Prin contrast, consumul final individual al administraţiei publice (-7,2%) şi formarea brută de capital fix (-1,1%) s-au diminuat, de unde au rezultat influenţe negative pe PIB de -0,3pp şi -0,4 pp.

O explicaţie aprofundată ar merita influenţa majoră a stocurilor asupra creşterii PIB pe primele trei trimestre din 2018.

Acestea au adus 3,1 pp din creşterea ajustată de 4,4%. Adică au dat 70% din creşterea PIB, ceea ce este cu totul neobişnuit, pentru a folosi un eufemism. Iar asta în condiţiile unui export net negativ ce a redus PIB-ul cu 1,6 pp.

De altfel, contribuţia exporturilor de doar 1 punct procentual la creşterea economică, la o diminuare de 2,6% venită pe calea importurilor efectuate, explică atât diminuarea ritmului de creştere economică reală sub prognozele iniţiale, cât şi apelurile la temperarea unei cereri interne de care profită în bună măsură alte economii europene şi nu numai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult