vineri

20 mai, 2022

Prima zi de război – amploarea atacurilor rusești – Rezumat

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 februarie, 2022

Rusia a declanșat joi în Europa cel mai mare război de după încheierea Războiului Rece. Deși Vladimir Putin spera într-o victorie lejeră, Ucraina încă face față, cu greu, atacurilor concertate care vin din sud, est și nord. Predicțiile Occidentale sunt că trupele rusești vor ocupa Kiev până în dimineața zilei de vineri.

În fața agresivității Rusiei, NATO a activat joi planul comun de apărare, luînd decizia să își consolideze prezența pe flancul estic. Reacția nu este exagerată în condițiile în care armata rusă a anunțat debutul unor ”exerciții militare” în Transnistria, iar marina rusă blochează tranzitul naval la doar 50 de km de apele României, lângă Insula Șerpilor. Germania și Statele Unite au trimis deja în România noi avioane de luptă Eurofighter și F – 35.

Războiul a generat un previzibil flux de migrație, mii de ucraineni intrând în România, Republica Moldova, Polonia.


În încercarea de a penaliza Rusia, Marea Britanie, Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat joi seara noi sancțiuni. Mai toate capitalele europene au convocat ambasadorii ruși cerându-le să explice acțiunile Kremlin,

*

1- Semnalul de atac, dat la primele ore ale dimineții

Incursiunea Rusiei a fost anunțată, la 6 dimineața, de Vladimir Putin. Am luat decizia unei operațiuni militare” – a anunțat Vladimir Putin, într-o apariție la televiziunea publică din Rusia, declarând că „este teritoriul nostru istoric”. ”Vă cer să depuneți armele” ca să puteți „părăsi câmpul de luptă fără impedimente” – s-a adresat el armatei Ucrainei.

La nici un sfert de oră după anunț, agențiile internaționale relatau deja despre explozii la Odesa, Mariupol, Harkov, Dnipro, Kramatorsk.

DETALII: Live text / A început războiul. Putin anunță intrarea în Ucraina”)

2- Ucraina, atacată din 3 direcții


Pretextul oficial al Rusiei a fost cel al ”nenținerii păcii” în regiunile separatiste recent recunoscute de Moscova: Lugansk și Donețk. Joi dimineața însă, mesajul a fost alterat, obiectivele atacul fiind modificate în ”dezarmare” și ”denazificare” a Ucrainei.

În consecință, trupele ruse au atacat:

  • Din nord, cu sprijin și contribuție suplimentară a Belarus. Atacurile s-au îndreptat spre Cernobîl, cucerit spre seară și Kiev. Aici se luptă la periferia capitalei, în timp ce forțele guvernamentale încearcă să recucerească o bază militară și un aeroport militar din Hostomel, după ce trupele aeriene ruse au preluat controlul asupra acestora.
  • Din est, plecând de pe teritoriul Rusiei. Ținta primordială a atacurilor este orașul Harkov. Tot în est, separatiștii din Donețk sprijiniți de militarii ruși încearcă să își extindă controlul până la granița geografică a regiunii.
  • Din sud. Atacurile au plecat pe două direcții- dinspre separatiștii din Lugansk, care atacă Mariopol, și dinspre Crimeea, unde rusia vizează portul Odessa

Atacuri și sabotaje au fost semnalate însă în multe alte zone din Ucraina. Atacuri cu rachete, unele trase din Transnistria, altele din Belarus, s-au semnalat în Lvov, aproape de granița Poloniei, și Ivano Frankivsk

(Citește și: ”LIVE text / Jurnal de front, Ucraina – operațiunile militare și evoluția lor”)

3- Pierderi de vieți omenești

Amploarea ripostei ucrainene nu este foarte clară, nici bilanțul pierderilor de vieți omenești. Din surse oficiale, ”cel puțin șase avioane inamice, două elicoptere și zeci de vehicule blindate au fost distruse”. Facebook și Twitter au fost inundate de imagini care confirmă faptul că ajutorul militar oferit Ucrainei în ultimele luni a împiedicat Rusia să îngenuncheze Ucraina.

Armata ucraineană a anunțat joi că a ucis 50 de „ocupanți ruși în regiunea Lugansk, în contextul invaziei declanșate de Rusia în Ucraina în cursul dimineții. Termenul de „ocupanți ruși” poate desemna atât soldați ruși, cât și separatiști.

(Citește și :”Peste 50 de morți după atacurile Rusiei – 4 într-un spital bombardat din Donețk”)

Bilanțul preliminar al pierderilor proprii transmis de Armată: 8 morți și în jur de 100 de răniți. Ministerul de Interne estimează la ”sute” numărul celor morți în doar o jumătate de zi de război.

4- A începul exodul populației civile

Zeci de mii de ucraineni fug sau se pregătesc să fugă din țară. Videoclipuri și fotografii postate pe rețelele de socializare arată coloane de mașini care ies din orașe și se îndreaptă spre vest. Crește și numărul de persoane care se deplasează pe jos în apropierea granițelor. Poliția de frontieră română a anunțat că, până după ora prânzului, în România au intrat peste 5.300 de ucraineni. Niciunul nu a cerut azil în țară.

(Citește și: ”Panică în estul Ucrainei – refugiații au început să intre în țările vecine – aglomerări la ieșirile din Kiev – stațiile de metrou folosite ca adăposturi.”)

Mulți alți ucraineni intră în Republica Moldova, Polonia, Lituania.

5- Reacția istorică a NATO – activează planul comun de apărare

În urma consultărilor solicitate, în baza Articolului 4 din Tratatul NATO, de Bulgaria, România, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat joi măsuri suplimentare de întărire a apărării pe flancul de est.

”Ca răspuns al agresiunii Rusiei am decis să activăm planul nostru de apărare comună, întărim capacitățile de apărare terestre, maritime și aviatice”, a anunțat Jens Stoltenberg. Oficialul NATO nu a detaliat măsurile imediate în acest sens, dar a asigurat: ”În următoarele zile și săptămâni ne vom spori prezența militară pe Flancul Est

(Citește și: ”NATO activează planul comun de apărare. Summit extraordinar convocat vineri”)

Întrebat despre valabilitatea Tratatului NATO – Rusia, Jens Stoltenberg a afirmat: ”Adevărul este că ne confruntăm cu o nouă realitate, dar nu aceasta este ziua în care să tragem concluzii”.

În ultima perioadă, în interiorul Alianței crește presiunea pentru a stabili în estul Europei noi baze militare permanente, o acțiune care contravine Tratatului.

Joi, SUA și Germania au trimis aeronave noi în România. Aparate F-35 Lightning II ale Forțelor Aeriene ale Americii din Europa (USAFE) au aterizat în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea. Odată cu atacul Rusiei de joi, SUA a mai trimis în România avioane F-16 de la baza Aviano din Italia.

Contribuția germană: mai multe avioane Eurofighter.

Sancțiunile Occidentului: UE, UK, SUA

Marea Britanie și Statele Unite au anunțat joi noi sancțiuni, similare, împotriva Rusiei.

Noul pachet de sancțiuni pe care Regatul Unit le va aplica Rusiei:

  • Toate marile bănci rusești vor avea activele înghețate și vor fi excluse din sistemul financiar britanic. Acest lucru îi va împiedica să acceseze lire sterline și să compenseze plăți prin Regatul Unit. În listă este inclusă a doua cea mai mare bancă rusească, VTB
  • Legislația va împiedica marile companii rusești și statul rus să strângă finanțare sau să împrumute bani pe piețele din Marea Britanie
  • Înghețarea activelor va fi aplicată pentru 100 de persoane sau entități noi
  • Companiei aeriene Aeroflot i se interzice aterizarea în Marea Britanie
  • Se suspendă licențele de export cu dublă utilizare, civilă și militară
  • În câteva zile, Regatul Unit va opri exporturile de articole de înaltă tehnologie și echipamente de rafinărie de petrol
  • Va exista o limită a depozitelor pe care rușii le pot face în conturile bancare din Marea Britanie

Noul pachet anunțat de președintele Biden nu este foarte clar din cauză că mesajele sale au fost în principal politice, cu referire la atitudinea Rusiei, nu tehnice. Singurele detalii comunicate:

  • Îngheţăm activele a încă 4 bănci ruseşti
  • Adăugăm noi nume de oligarhi ruşi pe lista sancţiunilor
  • Companiile ruse de stat nu vor mai putea să se împrumute pe pieţe globale.

„Noi reglementări şi sancţiuni puternice vor maximiza impactul asupra Rusiei şi vor minimiza impactul asupra SUA şi a aliaţilor” , a asigurat Joe Biden.

(Citește și: ”Noile sancțiuni împotriva Rusiei ar viza domeniile energetic, financiar și transporturi”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Președintele Joe Biden a evitat răspunsuri tranșante când a fost întrebat de ce sancțiunile nu îl vizează direct pe Vladimir Putin și de ce Rusia nu este exclusă din Swift. Premierul Boris Johnson a spus din proprie inițiativă că are intenția de a „colabora cu aliații” pentru a opri accesul Rusiei la sistemul de plăți Swift, dar „este o provocare”.

UE urma să anunțe propriul pachet de sancțiuni după ora 22.00.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: