În ultima etapă a turneului său european, Ungaria, președintele chinez Xi Jinping este așteptat miercuri să strângă legăturile cu Budapesta, cel mai apropiat aliat al acesteia în Uniunea Europeană.
După Paris, vizitele lui Xi la Belgrad și acum la Budapesta sunt mult mai puțin sensibile din punct de vedere politic pentru China, ambele țări împărtășind neliniștea Beijing față de o ordine globală dominată de SUA.
Interese aliniate Budapesta – Beijing
Vizita lui Xi în Ungaria va fi, scrie Euractiv, o încercare de a inversa atitudinile din ce în ce mai dure ale țărilor est-europene față de Beijing, după ce impulsul său diplomatic în regiune s-a confruntat cu un obstacole în ultimii ani.
Văzută de la Beijing, Budapesta ar putea juca în următoarele luni un rol de legătură între China și Europa. Ambasadorul Chinei în Ungaria, Gong Tao, a declarat că „Beijingul se așteaptă de la președinția maghiară a UE să urmeze o politică rațională și pragmatică față de China și să încurajeze alte țări UE să facă același lucru”.
Între timp, prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán vrea să folosească vizita de la Beijing ca o contrapondere la presiunea de la Bruxelles. De la intrarea în funcție, el a susținut constant o „deschidere spre est” în politica externă a țării.
În 2015, Ungaria a fost primul membru al UE care s-a alăturat noului proiect al Chinei „Drumul Mătăsii”, devenind o poartă importantă de comerț și transport pentru Beijing în Europa.
În octombrie anul trecut, Orbán a participat la un summit pentru Inițiativa Belt and Road (BRI) la Beijing, în timp ce toți ceilalți omologi europeni au absentat, iar Italia s-a retras din format la scurt timp după. Ca parte a inițiativei BRI, împrumuturile chineze finanțează extinderea unei legături feroviare între Ungaria și Serbia pentru a crea o conexiune cu portul grecesc Pireu, care este deținut în majoritate de compania de transport maritim chineză Cosco.
Automobilele electrice în centrul scenei
Xi va folosi, de asemenea, vizita pentru a anunța noi investiții, care vin la momentul potrivit pentru Ungaria, deoarece economia Budapestei a pierdut fondurile UE blocate din cauza încălcărilor statului de drept.
China a adus cele mai multe investiții străine directe (ISD) în Ungaria în 2020 și 2023, iar companiile chineze continuă să investească în continuare în Ungaria la scară largă.
În ianuarie, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume, BYD, deținută de China, a anunțat că va înființa prima sa unitate de producție europeană în sudul Ungariei, pe lângă unitatea de producție de autobuze electrice, care a fost deschisă în 2016.
Relația dintre BYD și Ungaria va fi probabil determinată de considerente mai degrabă economice decât geopolitice.
Mai mulți producători chinezi și-au exprimat interesul pentru producția în Europa pentru a înțelege mai bine piața europeană și pentru a ocoli tarifele comerciale. Producătorii de mașini japonezi au urmat o strategie similară în Europa în anii 1980.
Comisia Europeană a lansat o anchetă care vizează producătorii chinezi de vehicule electrice. Dacă ancheta concluzionează că aceste companii au primit sprijin nedrept din partea guvernului lor, UE ar putea aplica taxe suplimentare pentru mașinile chinezești importate în bloc.
Este posibil ca astfel de tarife să nu fie suficiente pentru a proteja producătorii de automobile din Europa. Un studiu recent a concluzionat că producătorii din China se bucură de un astfel de avantaj de cost față de rivalii lor europeni, încât ar fi necesar un tarif de 50% pentru a descuraja importurile de mașini din China.
Producători chinezi de automobile electrice vor să construiască fabrici în Spania, Marea Britanie și Polonia, iar guvernele europene ar putea fi receptive la producția chineză de pe teritoriul lor, în lumina slăbiciunii competitive a producătorilor autohtoni.
***
