Vizita președintelui chinez Xi Jinping la Belgrad de marți a stârnit nedumerire la Bruxelles, venind într-un moment în care președintele Serbiei, Aleksander Vučić, continuă să reziste presiunii crescânde de a-și alinia țara la politica externă a Occidentului.
Președintele Serbiei anunță un parteneriat strategic cu China
„China este cel mai bun partener pentru Serbia pentru a-și atinge obiectivele naționale”, și era timpul să ridice relațiile bilaterale la un nou nivel, la un parteneriat strategic, a declarat Vučić postului de televiziune chinez CCTV într-un interviu amplu înainte de vizita lui Xi.
Pentru a exemplifica acest lucru, capitala sârbă a fost efectiv drapată cu steaguri chinezești și panotaj outdoor ce vestește sosirea președintelui chinez.
Vizita lui Xi coincide, de asemenea, cu o dată simbolică: a 25-a comemorare a bombardamentului NATO asupra ambasadei Chinei la Belgrad. Incidentul a avut loc în timpul războiului din Kosovo. Incidentul, despre care SUA au susținut că a fost un accident, „este unul dintre elementele pe care chinezii și-au bazat narațiunea anti-occidentală în ultimii 25 de ani”, a declarat Stefan Vladisavljev, analist la Fondul pentru Excelență Politică din Belgrad ( BFPE), pentru Euractiv.
Strânse legături economice Beijing – Belgrad
Beijing a devenit al doilea partener comercial al Belgradului, iar până în 2021, importurile chineze în Serbia erau în valoare de 3,6 miliarde de euro (cu 26,9% în 2020), chiar dacă UE încă reprezintă 60% din comerțul țării.
Investițiile chineze sunt concentrate în sectoare strategice precum industria auto, minele de cupru și aur din regiunea Bor, cumpărate de gigantul chinez Zijin Mining Group în 2018 și oțelăria Smederevo, care a intrat sub controlul grupului chinez HBIS în 2016, pentru 46 de milioane de euro.
Noi contracte vor fi probabil anunțate în timpul vizitei lui Xi în Serbia privind construcția metroului Belgrad și expoziția internațională din 2027 din capitala sârbă.
Acord de liber schimb valabil până la aderarea Serbiei la UE
Vučić a semnat deja un acord de liber schimb cu omologul său chinez anul trecut – care va intra în vigoare la 1 iulie anul acesta și va expira la data (incertă) la care Serbia va adera la UE – care acoperă mii de produse din ambele țări, inclusiv miere și vin sârbesc.
În 2009, Belgrad semnase un acord-cadru cu Beijing privind infrastructura, scutind companiile chineze de a trece prin licitații restrictive pentru a obține contracte publice. Această prevedere a fost vehement contestată de societatea civilă sârbă.
Sârbii nu sunt convinși de beneficiile UE
Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina continuă și influența Moscovei se simte pe tot continentul, mulți se tem de impactul pe care apropierea de China l-ar putea avea asupra unei regiuni cu o istorie de instabilitate, cum sunt Balcanii de Vest.
La sfârșitul anului 2023, UE a anunțat planul de 6 miliarde euro pentru Balcanii de Vest, pentru a lega fondurile de reforme și pentru a stimula legăturile regiunii cu piața unică europeană.
Cu toate acestea, opinia publică din Serbia rămâne sceptică: doar 33% dintre respondenții unui sondaj recent spun că sunt în favoarea aderării la UE. Este cel mai scăzut procent dintr-o regiune în care țări precum Kosovo și Albania se bucură de rate de aprobare de peste 90%.
Deși Serbia este candidată la aderarea la UE, s-au înregistrat puține progrese, iar la începutul acestui an, Comisia Europeană a făcut modificări în condițiile de negociere ale Serbiei, insistând că nu mai obstrucționează eforturile Kosovo de a adera la organizațiile internaționale, inclusiv Consiliul Europei și UE.
De asemenea, Belgrad a refuzat constant să se alinieze la politica externă a UE în ceea ce privește Rusia și a consolidat legăturile economice și diplomatice cu Moscova printr-o serie de vizite și acorduri la nivel înalt.
***
