luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2012

Cu 180 de voturi „pentru” şi 30 „împotrivă”, Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul privind sistemul de vot uninominal majoritar dintr-un singur tur iniţiat de Crin Antonescu şi Victor Ponta. Au fost respinse, în plen, toate amendamentele PDL şi UDMR.

Forma finală elimină şi pragul electoral, şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca şi la alegerile din 2008.

Deputaţii au respins amendamentele PDL privind reducerea numărului de parlamentari la 300, precum şi cele ale UDMR.


Proiectul prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat cele mai multe voturi dintr-un singur tur în colegiul în care au candidat, iar, suplimentar, în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar.

În timpul dezbaterilor, mai mulţi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale au protestat, de la balcoanele sălii de şedinţă, faţă de adoptarea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Textul legislativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.

Consecinţele votului „uninominal pur” şi scenariile: USL ar putea obţine 70%

Calculele, experianţa şi comportamentul electoratului configurează câteva scenarii care ar putea fi valabile pentru actuala situaţie politică şi pentrzu actualul raport de forţe de pe scenă.


Sociologul Barbu Mateescu explică pe blogul său Sociollogica cum funcţionează, concret sistemul şi care ar fi câteva scenarii pentru alegerile de la toamnă.

Iar Alina Mungiu-Pippidi prezintă, pe romaniacurată.ro, modul în care se aleg sistemele electorale şi exemplifică cu situaţia anului 2003 când, şi pentru care, a făcut studiul.

Barbu Mateescu: Efectele concrete şi nişte scenarii

Într-un sistem proporţional – cum erau cele din perioada 1990-2004 şi cum este de fapt cel folosit în 2008 – numărul de mandate în parlament al fiecărui partid este egal cu procentul de voturi obţinute + încă câteva mandate împărţite în urma distribuirii voturilor partidelor care nu au intrat în parlament – scrie Barbu Mateescu pe Sociollogica.

Exemple:

Cu 10% din voturi, un partid ar obţine aproximativ 11% din mandate.

Cu 20% din voturi, un partid ar obţine aproximativ 22% din mandate.

Etc.

Într-un sistem uninominal FPTP, bătălia naţională se “dizolvă” în sute de bătălii locale. Compoziţia parlamentului nu mai este determinată de scorul naţional al fiecărui partid, ci de rezultatul fiecăreia dintre “bătăliile” electorale locale. Acest lucru avantajează competitorii cu scoruri mari la nivel naţional – în speţă, USL. După cum am arătat aici (am formatat special propoziţiile ca să poată să fie mai uşor de citit),

Partidele care primesc între 11% şi 15% din voturi

obţin în medie 8% din mandate.

Partidele care primesc între 16% şi 20% din voturi

obţin în medie 11% din mandate.

(…)

Partidele care primesc între 51% şi 55% din voturi

obţin în medie 67% (!) din mandate.

Partidele care primesc între 56% şi 60% din voturi

obţin în medie 69% din mandate.

Partidele care primesc între 61% şi 65% din voturi

obţin în medie 80% din mandate.

Hai să ne uităm la alegerile din 2008, şi să analizăm ce s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi fost uninominale, în contextul în care PNL+PSD = USL. Procentele obţinute din totalul de voturi au fost PDL 32%, PSD+PNL 51%.

Premizele analizei favorizează în mod aproape egal atât PDL (care are mici şanse să obţină 32% în toamnă) cât şi USL (cine ştie câţi votanţi ar fi pierdut partidele componente de azi dacă candidau atunci împreună).

Am analizat rezultatele din fiecare colegiu: împotriva unor candidaturi unite PSD+PNL, PDL ar fi câştigat în 77 de colegii, adică ar fi obţinut 16,3% din locurile din parlament. UDMR ar fi câştigat în 32 de colegii, un scor apropiat de cel real (40 de mandate). Dacă scoatem din calcul mandatele acordate minorităţilor altele-decât-cea-maghiară, celelalte 344 de mandate (73% din parlament) ar fi mers la USL.

Recapitulăm:

La voturi: USL 51%, PDL 32%.

La mandate: USL 73%, PDL 16%

Calculul de mai sus arată că, în contextul formării USL, nu măsurile economice din 2010 sunt de vină pentru rezultatul slab pe care PDL l-ar obţine în urma alegerilor parlamentare. În ciuda faptului că 2008 a fost un moment de vârf pentru PDL, acest partid n-a fost niciodată atât de popular încât să învingă într-o luptă electorală o combinaţie PNL+PSD, criză-sau-nu.

Implicaţiile introducerii sistemului uninominal sunt următoarele:

1) Numărul de mandate obţinut de PDL va scădea drastic. PPDD riscă să nu intre în parlament, chiar şi cu 10-15% din numărul de voturi exprimate.

2) UDMR nu va suferi atât de mult pe cât (se) crede: divizarea voturilor românilor în mai multe judeţe din Transilvania va duce la alegerea multor parlamentari de etnie maghiară de pe locul 1 (ex. candidatul UDMR 30%, PDL 26%, USL 22%, PPDD 16%, etc.).

3) scopul PDL în lunile următoare va fi crearea unei forţe comparabile ca impresie de putere cu USL, astfel încât voturile să nu se distribuie decât între aceste două alianţe. În acest context, o alianţă cu PPDD devine strategic necesară în numele unei identităţi noi, care să aibă cât mai puţin de-a face cu PDL.

Dacă te-a surprins menţionarea unei alianţe strategice PDL+PPDD, iată un scenariu: într-un colegiu, candidatul USL ar obţine 47% din voturi, candidatul PPDD 25%, candidatul PDL 23%. Dacă PDL şi PPDD şi-ar numi un candidat comun, acesta ar învinge candidatul USL. Nu vor exista foarte multe situaţii de acest tip, iar PDL riscă să-şi alieneze suporterii prin formarea unei alianţe cu PPDD, dar… atât pentru PPDD cât şi pentru PDL, introducerea votului uninominal reprezintă un pericol grav.

4) Apelurile PDL la spargerea USL vor deveni extrem de zgomotoase.

5) MRU nu va fonda un partid nou sau o mişcare politică nouă, întrucât aceasta ar avea şanse infime să intre în parlament. El va fi folosit într-o “Mişcare Populară” (vezi punctul 3 de mai sus).

6) Este posibil ca Traian Băsescu să ia în calcul o demisie care să genereze o campanie prezidenţială în toamnă. Dacă liderii PDL înţeleg necesitatea de a-l folosi pe MRU, acesta ar putea ridica scorul partidului. Această temă uneşte observaţia de la punctul 3 (forţa politică anti-USL) şi punctul 5 (utilizarea lui MRU).

7) Dacă USL nu comite greşeli grave în următoarele luni, poate obţine 70-80% din mandatele din următorul parlament. Pare un procent mare? După cum am arătat mai sus, cam atât ar fi obţinut şi în 2008. Şi asta în condiţiile în care PDL a opus mai multă rezistenţă (atunci a obţinut 32% din voturile valide).

8)Constituţia nu vorbeşte de 50% +1 din voturi, ci de 50% +1 din mandate (“Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament (…) “).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. este o marsavie ! eu inteleg uninominal candidatul care castiga alegerile intr-un colegiu cu 50% + 1 vot ! pai asa se poate castiga un colegiu cu 35% ceea ce e in detrimentul democratiei si optiunilor electoratului! asa usl poate castiga chiar 100% din mandate si atunci ne intoarcem inainte de 1990 stimati tovarasi ! rusine in primul rand pnl care s-a transformat intr-o maneca scurta a pcr !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. este o marsavie ! eu inteleg uninominal candidatul care castiga alegerile intr-un colegiu cu 50% + 1 vot ! pai asa se poate castiga un colegiu cu 35% ceea ce e in detrimentul democratiei si optiunilor electoratului! asa usl poate castiga chiar 100% din mandate si atunci ne intoarcem inainte de 1990 stimati tovarasi ! rusine in primul rand pnl care s-a transformat intr-o maneca scurta a pcr !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: