Liderii celei mai puternice alianțe militare din lume se reunesc la Vilnius, Lituania, pentru un summit NATO de două zile, care începe marți, unde își vor asuma angajamente pe termen lung față de securitatea Ucrainei, dar nu vor lansa Kiev și invitația de aderare la alianță.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a configurat întreaga agendă a summit-ului, care va decide și noile planuri de apărare ale Alianței, noi reguli de finanțare a cheltuielilor militare, consolidarea apărării pe Flancul de Est al NATO.
(Citește și: ”Cele trei planuri regionale de Apărare pregătite pentru summit-ul NATO de la Vilnius – detalii”)
Cu mai puțin de o zi înainte de debutul summit-ului, surpriza a produs-o președintele Recep Tayyip Erdogan, care a precizat că acceptă aderarea Suediei la Alianță, cu condiția ca UE să deblocheze negocierie de aderare a Turciei la UE.
Anunțul nu asigură accesul Suediei în NATO la summit-ul de la Vilnius- condiția pusă de Erdogan nu poate fi îndeplinită de UE, care cere Turciei să facă reforme în direcția instituirii statului de drept înainte de deblocarea negocierilor de aderare cu Ankara.
Garanții de securitate ”pe model israelian” – ce înseamnă
În lipsa aderării la NATO, statele membre consideră că modelul israelian ar putea ajuta de fapt Kiev. Doi oficiali NATO au declarat pentru Politico că S.U.A., Regatul Unit, Germania și Franța sunt statele care pledează pentru oferirea de garanții „în stil israelian”.
(Citește și: ”Aliații NATO dezbat spinoasa problemă a garanțiilor de securitate pentru Ucraina”)
Asta ar însemna, în principiu, ca statele membre să ofere Ucrainei armament modern, de ultimă generație, informații și instruire militară și după ce se va încheia și conflictul actual, pentru a transforma armata ucraineană într-un factor de descurajare suficient de puternic împotriva unor ipotetice viitoare atacuri ale Rusiei.
Președintele Joe Biden a cehiculat ideea într-un interviu acordat CNN, duminică. „Statele Unite ar fi pregătite… să ofere securitate similar cu cea pe care o oferim Israel, oferind armamentul și capacitatea de a se apăra… dacă există o încetare a focului, dacă există un acord de pace”.
Ucraina a mai beneficiat în trecut de garanții de securitate
Vestea nu este de natură să creeze entuziasm la Kiev în contextul în care SUA, Marea Britanie și Rusia au mai garantat în trecut securitatea Ucrainei prin Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994.
(Citește și: ”Pace negociată? La ce i-au folosit Ucrainei garanțiile de securitate asumate în trecut de Occident”)
În respectivul document, în schimbul predării armamentului nuclear către Moscova, cele trei state se angajau „să respecte independența și suveranitatea” Ucrainei și „să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței” împotriva țării.
Aderarea la NATO a Ucrainei rămâne la orizont
Liderii NATO au asigurat în 2008 că Ucraina „va deveni membră a alianței la un moment dat”; în această săptămână, la Vilnius se așteaptă să apară o declarație ceva mai concretă în această chestiune. Cel mai probabil, se va decide ca Ucraina să poată adera rapid, cândva, adică fără să fie nevoită să parcurgă așa-numitul MAP, dacă la momentul lansării invitației statele membre vor considera că Kiev a îndeplinit toate condițiile specifice aderării.
Oficialii spun că există două mari obstacole în calea aderării Ucrainei la NATO acum.
În primul rând, e vorba de războiul în curs. Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord prevede că orice atac asupra unei țări NATO trebuie considerat un atac asupra tuturor membrilor săi, deci, dacă Ucraina s-ar alătura acum, întreaga alianță ar fi în război cu Rusia.
În al doilea rând, Ucraina încă trebuie să facă implementeze o serie de reforme, deoarece controlul civil al armatei și trecerea la o armată profesionistă sunt condiții prealabile pentru aderare.
Joe Biden a făcut aluzie la aceste lucruri duminică, spunând că „aderarea NATO este un proces care necesită ceva timp pentru a îndeplini toate criteriile, de la democratizare la o serie întreagă de alte probleme”.
În interviul de duminică, Joe Biden a precizat că Alianța va ajuta la pregătirea Ucrainei pentru aderarea viitoare, asupra căreia Aliații vor decide odată ce războiul se va termina. „Cred că trebuie să stabilim o cale rațională pentru ca Ucraina să se poată califica pentru a putea intra în NATO”, a spus președintele Biden. El a menționat că a refuzat cererile președintelui rus Vladimir Putin înainte de război pentru se angaja că nu va admite Kiev, deoarece alianța are „o politică a ușilor deschise”.
Scrisori deschise înainte de Vilnius
„Ucraina și-a arătat capacitatea și disponibilitatea de a-și asuma angajamentele de securitate necesare pentru a-și păstra propria independență și securitatea altor țări europene… NATO ar trebui acum să întâmpine Ucraina cu brațele deschise și să o ajute ca pe un membru deplin al NATO”, arată o scrisoare deschisă semnată de un grup de șefi și generali de armată pensionați din SUA, Letonia, Estonia, Lituania și Polonia.
Germania ar trebui să conducă o „coaliție pro-Ucraina” în NATO pentru a deschide calea pentru aderarea țării în 2024, scriu separat foști ambasadori ai SUA în Germania John Kornblum, J. D. Bindenagel.
„Situația neclară de securitate din trecut a contribuit la invazia rusă a Ucrainei. Acum avem șansa să o eliminăm printr-un angajament clar al Occidentului față de aderarea Ucrainei la NATO și să contribuim astfel la stabilitatea și securitatea viitoare a întregii Europe”, susțin cei doi. Scrisoarea solicită, de asemenea, NATO „să ia în considerare desfășurarea de formațiuni de apărare aeriană pur defensivă ale aliaților naționali în vestul Ucrainei, în special pentru a proteja regiunile Lvov și Odesa”.
Turcia condiționează aderarea Suediei la NATO de aderarea Turciei la UE
Summit-ul NATO de la Vilnius ar fi trebuit să marcheze extinderea Alianței cu doi noi aliați: Finlanda și Suedia.
Suedia însă rămâne încă la porțile Alianței din cauza Turciei, în special, și a Ungariei.
Au fost numeroase tentative de a rezolva acest blocaj în ceasul al 12-lea- o întâlnire miercuri la Bruxeleles la sediul NATO, discuții ale premierului Suediei și ale secretarului general Jens Stoltenberg cu președintele Erdogan- dar Turcia nu și-a schimbat opinia decât prea târziu pentru ca la Vilnius să se sărbători intrarea celui de-al 32 -lea membru al alianței.
Recep Tayyip Erdogan a anunțat, potrivit Reuters, că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea pentru aderarea Ankarei la bloc înainte ca parlamentul Turciei să aprobe cererea Suediei de a adera la alianța militară NATO.
Până acum, președintele Turciei cerea SUa să-i deblocheze accesul la programele de înzestrare.
Noile stategii de apărare, pe masa summit-ului NATO
Liderii NATO urmează să aprobe noi planuri de descurajare și apărare care remodelează răspunsul aliaților la potențiale atacuri.
Membrii sunt așteptați să „aprobe trei planuri regionale, care explică ce trebuie să facă fiecare națiune – în funcție de geografia acelor regiuni – pentru a descuraja și a se apăra în toate domeniile – spațiu, cibernetic, terestre, maritime, aeriene”, afirma săptămâna trecută amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar al NATO (CMC), la Bruxelles.
(Citește și: ”Cele trei planuri regionale de Apărare pregătite pentru summit-ul NATO de la Vilnius – detalii”)
Noile planuri ale NATO sunt în lucru din 2018, după ce Rusia a anexat Crimeea, iar Occidentul a conștientizat că măsurile în vigoare la acel moment sunt insuficiente pentru a face față amenințărilor de securitate în evoluție.
Alianța a conceput 3 planuri regionale:
- Un plan acoperă Nordul Înalt și Atlanticul, condus de Comandamentul Forțelor Comune din Norfolk, în SUA.
- Un plan regional central, condus de Comandamentul Forțelor Aliate din Brunsunn, Țările de Jos, va acoperi Țările Baltice și Alpii.
- Al treilea plan acoperă sud-estul alianței militare, inclusiv Marea Mediterană și Marea Neagră, cu o comandă la Napoli, Italia.
Ce așteaptă România de la Vilnius
Reuniunea NATO de la Vilnius a făcut, săptămâna trecută, obiectul analizei CSAT. România va cere la NATO un sprijin mai puternic din partea aliaților pentru securizarea țării noastre în fața amenințării ruse.
”În cadrul CSAT, a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”, se arata în comunicatul de presă emis după reuniune.
***
