La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Viitoarea Lege a Sănătăţii: Soluţii radicale – spargerea monopolului CNAS. Case de asigurări private, spitale-fundaţii, minister reglementator

de Vladimir Ionescu 5.8.2011

Demisia ministrului Cseke, pe fondul disputelor asupra Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, arată că situaţia sistemului de Sănătate s-a cancerizat. Preşedinţia pregăteşte un proiect de lege a Sănătăţii, pe care să o înainteze ministerului, care ar trebui să şi-o asume. Cât de realistă va fi viitoarea lege? Şi ce avantaje va aduce, dincolo de cei care o elaborează şi o susţin?

Ce prevede viitoarea lege

Sistemul românesc de sănătate ar urma să fie finanţat prin case de sănătate private, spitalele de stat să se transforme în fundaţii sau în societăţi private, iar ministerul Sănătăţii să aibă doar rol de reglementator de piaţă şi de administrator doar al programelor naţionale de sănătate, potrivit unui proiect de Lege a Sănătăţii la care lucrează o echipă de la Administraţia Prezidenţială.

Consilierul prezidenţial pe probleme de sănătate, prof. univ. Virgil Păunescu, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că draftul legislativ, care va fi avansat de preşedintele Traian Băsescu Guvernului în această toamnă, propune ”soluţii relativ radicale”.

Prof. univ. Virgil Păunescu - consilier prezidenţial pe probleme de Sănătate

Consilierul prezidenţial Virgil Păunescu (foto) susţine că banii alocaţi sănătăţii – circa 3,7% din produsul intern brut – sunt puţini, dar nici nu au fost utilizaţi în mod eficient, de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.

”Deşi se sune că statul alocă puţin pentru sănătate – anul acesta este 3,7% din PIB – trebuie obţinute rezultate mai bune. Toată lumea este de acord că, deşi banii sunt puţini, nici rezultatele nu sunt grozave. Şi în raport cu banii, rezultatele ar putea fi mult, mult mai bune. (…) Soluţiile propuse de noi, la care făcea referire şi domnul preşedinte, şi care sunt soluţii relativ radicale”, a spus Virgil Păunescu.

Draftul legislativ, elaborat de o echipă condusă de profesorul Cristian Vlădescu, cel care a condus şi Comisia prezidenţială pentru analiza sistemului sanitar românesc, a fost menţionat recent şi de preşedintele Traian Băsescu.

”Sper ca în toamnă Guvernul să înainteze Parlamentului noua lege a sănătaţii, în care spitalul să nu fie numai unitate de stat”, a spus Traian Basescu, marţi, la Radio România Actualităţi.

Taxe mai mari sau regim privat

Consilierul prezidenţial Virgil Păunescu porneşte de la premisa că actualul buget al sănătăţii nu poate f majorat decât prin majorarea contribuţiei plătite de populaţie la asigurările de sănătate, care în prezent este de 5,4% din venit, după ce a fost scăzută de la 7% de către Guvernul Tăriceanu.

”Toată lumea zice că sistemul este subfinanţat, să dea mai mulţi bani atatul. Afirmaţia nu este corectă, pentru că aceşti 3,7% din PIB reprezintă în proprţie de 90% contribuţia noastră la asigurările de sănătate. În momentul în care faci afirmaţia că statul trebuie să dea mai mult, afirmaţia nu este corectă. Corect ar fi să spui: <Românii ar trebui să contribuie cu mai mulţi bani>, dacă cumva constatăm că sunt puţini, pentru că banii ăştia sunt bani privaţi. Deşi statul îi administrează, sunt bani care ar trebui să treacă pe regim privat. Nu dă statul banii ăştia, iar statul este o noţiune abstractă, statul suntem noi. Deci, dacă vrem mai mulţi bani în sănătate, trebuie să fim impozitaţi mai mult şi să crească această contribuţie. Măcar să se întoarcă la cele 7%, acum este 5,4% pentru că au scăzut-o liberalii”, a spus Păunescu.

Monopolul CNAS şi al caselor judeţene

Principalul scop al proiectului de lege este spargerea monopolului statului asupra asigurărilor de sănătate, exercitat în prezent prin Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate respectiv prin casele judeţene de asigurări de sănătate.

”De felul lui, orice monopol este toxic, dar un monopol de stat este cel mai toxic dintre toate. Monopolul acesta la ce duce? La o ineficienă a cheltuirii banilor. Nu e competiţie, nu e calitate. Nu ştii dacă ce ţi se oferă e ce trebuie, nu e ce trebuie, nu ai cu ce să compari. Monopolul favorizează ceea ce vedem la ora actuală: politizarea. Toţi au politizat sănătatea, până la ultimul nivel posibil. Nu poţi vorbi de competenţă, când politizezi lucrurile”, a argumentat Păunescu.

Medicul mai arată că actualul monopol a creat şi ”ineficienţă în administrarea fondurilor şi de aici această relativizare a noţiunii de subfinanţare”.

”Dacă ştii că e politizat, că e subfinanţat, doar să ceri bani mai mult pe un sistem care nu funcţionează înseamnă să risipeşti mai mult, de fapt. Monopolul acesta mai are o consecinţă negativă şi aceasta este lipsa pieţei, a competiţiei şi fără piaţă nu ai calitate”, a mai spus el.

Ce vrea Băsescu de la CNAS? Modelul olandez

  • Menţinerea CNAS în forma actuală. Varianta luată în calcul este modelul olandez, în care actuala CNAS ar rămâne în forma actuală, ca autoritate a statului român şi va primi, în continuare bani sub formă de contribuţii la asigurările de sănătate, de la populaţie.
  • Populaţia plăteşte aceeaşi taxă. CNAS, în loc să dea mai departe banii la case judeţene tot de stat, va distribui fondurile către 10-12 case de sănătate private. ”Acesta înseamnă că populaţia plăteşte aceeaşi contribuţie ca şi acum (200 de euro pe an, în medie – n.r.), plata nu se schimbă, banii se strâng la CNAS, dar această casă nu mai distribuie banii caselor judeţene, ca până acum, ci sub CNAS apar şi intră în competiţie un număr de case de asigurări private. În Olanda a fost o condiţie să fie undeva între 10 şi 12 case de asigurări care să concureze pentru aceşti bani, pentru a nu se înţelege între ele şi pentru a exista competiţie”, a explicat Virgil Păunescu.
  • variantă abandonată prevede privatizarea CNAS. ”Puteam să privatizăm CNAS de exemplu, dar ar fi durat foarte mult şi am fi transformat-o dintr-un monopol public într-un monopol privat. Puteam să o spargem în bucăţi şi să o privatizăm şi să nu mai avem monopol şi să avem mai multe case private, dar ar fi durat foarte mult procesul acesta”, a motivat Păunescu.

Ce vor face casele de sănătate private?

  •  Trebuie să se lupte să-şi atragă asiguraţi. ”Ne-am gândit că în momentul de faţă, pacientul fuge după doctori, după reţetă, după materiale sanitare, după adeverinţă de la casă. Pe lângă faptul că eşti bolnav, trebuie să alergi în urma sistemului , ceea ce nu e normal”. Astfel, proiectul caută o formulă în care sistemul” să fugă după pacient”.
  • Competiţia între case. Formula prin care casele de asigurare concurează pentru atragerea pacienţilor este dată de necesitatea ca aceste minimum 10 case private să facă dovada că au semnat contracte cu asiguraţii, pentru a primi bani de la CNAS. ”Ca să semnez contract cu una dintre cele 10-12 case câte vor intra e piaţă – pentru că sunt mulţi jucători pe piaţa internaţională în domeniu – eu mă uit la ce oferte îmi fac ăia. Ei primesc pentru mine un echivalent de 200 de euro pe an – că atât este contribuţia la asigurările de sănătate pe an în România. Ca să primească banii ăştia, trebuie să aibă cât mai mulţi asiguraţi”, a mai explicat consilierul prezidenţial.
  • Pachetul minim de servicii medicale. Un alt pas pe care îl face legea este pachetul minim de servicii medicale – adică serviciile pe care casele private le asigură în schimbul celor 200 de euro pe an cât primesc în medie pentru fiecare pacient. ”Aceşti operatori privaţi intrând în competiţie pe o sumă medie de 200 de euro pe pacient, vor trebui să-ţi ofere pachete de servicii, adică se se întreacă în a-mi oferi de cei 200 de euro, la care eu am dreptul pe an la sănătate, un pachet realist”.
  • Reglementare. De asemenea, casele private vor reglementa totul: pachetul de servicii, procedurile, vor supraveghea şi spitalele.

Ce câştigă pacientul?

  • Raportul calitate/preţ. Pacientul ar urma astfel să primească în schimbul celor 200 de eurompen pe care îi plăteşte direct la CNAS, un pachet de servicii optimizat datorită concurenţei acerbe de pe piaţă, între casele private care primesc bani de la CNAS. ”Ca pacient, mă uit la asigurător ce-mi oferă. Îţi oferă următoarele servicii, pe de-o parte, dar pe de altă parte asigurătorul trebuie să semneze contracte cu spitalele, cu doctorii”.
  • Pachete suplimentare de servicii. ”Asigurările private mai au un avantaj: în afară de o administrare mult mai bună a banului decât o face statul – având în vedere competiţia şi dorinţa lor de a obţine şi un profit, care este reglementat prin lege, în Olanda este 1%, care nu este foarte mult – casele private vor putea să-mi ofere şi poliţie suplimentare. Adică să nu am numai pachetul de bază”.
  • Cresc alocările pentru sănătate, în locul ciubucurilor. ”Noi ştim că în afara banilor oficiali care circulă în sistem sunt o mulţime de bani pe sub masă, pe lângă masă, tratamente în străinătate, sume mari de bani pe care asigurătorii privaţi ar putea să-i capteze sub forma unor asigurări private suplimentare: 2-3 pachete, în sensul că mai dai nite bani, pe lângă asigurarea de bază, dacă vrei, şi obţii şi tratamente stomatologice, care nu sunt acoperite acum, tratamente care se constată că nu pot fi acoperite din pachetul de bază. Deci, scoate şi mai mulţi bani din piaţă din sănătate şi vor rezolva o problemă pe care statul nu o poate rezolva: creşterea alocărilor pentru sănătate, creşterea banilor pentru sănătate, printr-o ofertă suplimentară de servicii”.

Consecințe asupra medicilor și spitalelor

  • Spitale-fundaţii. ”Asigurătorii vor trebui să fugă şi după doctori, iar casele vor fugi după doctorii buni. Pentru ca doctorul să fie plătit civilizat – şi să nu ajungă pe grila de la finanţe, unde un doctor este plătit cu echivalentul a 2,5 salarii de femeie de serviciu sau de şofer. Atunci, trebuie să schimbăm modul de funcţionare a spitalelor. Le dăm posibilitatea să se transforme în fundaţii, fie în societăţi comerciale, cu aceiaşi patroni ca şi acum: consilii locale, primării, minister.
  • Casele private se bat pe medici buni. ”Pacientul vrea doctori celebri, buni, şi atunci asigurătorii fug şi după pacienţi şi după doctori buni. Ca să fugă după doctorii buni, trebuie să-i plătească bine şi pe doctorii buni, şi unităţile sanitare bune, indiferent că sunt private sau de stat şi atunci şi doctorul este într-o situaţie favorabilă”.
  • Doctori buni plătiţi bine. ”În momentul în care fac spitalul fundaţie, pot să negociez cu medicul salariul şi pot să-i dau un salariu bun. Dacă această lege ar ieşi bine, şi dacă am crea o piaţă serioasă şi reală a serviciilor de sănătate, ar trebui să avem şi medici români foarte bine plătiţi, dar şi un aflux de medici străini care vor găsi interesant modul de retribuţie şi nivelul de salarii din România. Am putea întoarce acest flux de medici din România, dar nu statul îl poate întoarce, ci doar privatul”.
  • Management privat la spitale. ”Al doilea element este transformarea spitalelor în altceva decât unităţi publice care funcţionează cu bugete stabilite. În plus de asta, acum ar fi permis managementul privat al spitalelor, în plus transformarea spitalelor în fundaţii sau societăţi ar presupune că aceştia nu mai vin toată ziua la minister cu mâna întinsă să le dea bani să-şi cumpere ecograf. <Ia du-te tu, cum se duce privatul, că dacă e piaţă, statul şi privatul trebuie să fie pe picior de egalitate – du-te tu la bancă, pentru că ai patrimoniu, ai un pan de afaceri şi împrumută bani pentru a cumpăra un ecograf performant, ca să poţi să atragi contracte cu aceste case de asigurări private”.

Ce rol ar mai avea MS în ecuaţia aceasta?

  • Supraveghere. Potrivit profesorului Păunescu, rolul MS ar urma să fie de reglementator şi de supraveghetor al pieţei sănătăţii, pe care joacă spitalele, casele de asigurări de sănătate private şi pacienţii.
  • Programele de sănătate. De asemenea, MS ar urma să gestioneze în continuare programele de sănătate, pentru boli grave sau pentru prevenţie. ”Banii de la CNAS sunt pentru afecţiuni acute. Programele de sănătate, care ar trebui să rămână la MS, înseamnă contribuţia statului pentru bolnavii cu boli foarte grave, care nu-şi pot permite să şi le plătească, pentru că sunt prea scumpe: cancer, SIDA”, a spus Păunescu. Chiar şi în acest caz, însă, ar trebui să se găsească o administrare în parteneriat public-privat. ”Unele înţelesuri ar putea să însemne înţelegeri pe cost-volum cu marile companii farmaceutice, adică un parteneriat public-privat”, a exemplificat consilierul prezidenţial Virgil Păunescu.

Faza avansată – privatizarea CNAS

Potrivit profesorului Virgil Păunescu, legea plănuită la Cotroceni nu presupune privatizarea sistemului de sănătate, ci administrarea privată a banilor publici, însă o privatizare a CNAS ar putea fi luată în calcul într-o fază avansată, după implementarea acestui sistem.

”Sigur că dacă sistemul s-ar dovedi funcţional s-ar putea discuta într-o fază ulterioară de privatizare directă a caselor de asigurări, dar – pentru că nu ştii niciodată în România cum sfârşeşte o privatizare – din precauţie, am rămâne cel puţin cu o etapă intermediară, aşa cum au rămas olandezii”, a explicat consilierul prezidenţial.

Referitor la spitale, el a precizat că şi actualului ministru demisionar al Sănătăţii, Attila Cseke, specialiştii Preşedinţiei i-au propus să dea acestor unităţi de stat posibilitatea să se transforme în fundaţii.

Pentru privatizarea în domeniul sănătăţii, este necesară şi o strategie publică în acest sens, în lipsa căriea, până acum au fost vândute doar centrele profitabile, statului rămânându-i unităţile care consumă resurse, potrivit Strategiei în domeniul sănătăţii elaborate, în anul 2008, de Comisia prezidenţială de resort, condusă de doctorul Cristian Vlădescu.

”În lipsa unei strategii publice de privatizare asumate pentru sectorul sanitar, s-a ajuns la frecvente situaţii în care s-au privatizat centrele profitabile, rămânând în sectorul public zonele puternic consumatoare de resurse, fără a beneficia nici măcar de investiţii private semnificative în sectoarele privatizate sau de o calitate crescută a serviciilor medicale oferite”, se arată în strategie, care stă şi la baza viitorului proiect de lege de la Cotroceni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2011

17 comentarii

  1. DanSu
    5.8.2011, 10:21 am

    Buna ziua!
    Totusi, domnul Paunescu nu stie ce taxe se platesc pentru sanatate?

    – 5.2% (angajator)
    – 5.5% (angajat)
    – 0.85% (angajator) – contributia aferenta concediilor si indemnizatiilor.
    Cand au scazut liberalii contributiile, erau 6.5% si 6.5%

    In rest are dreptate, problema principala nu este suma in sine, ci modul de cheltuire a acestora si mai ales cine beneficiaza de aceste servicii. Aberatia este ca toti au dreptul la prestatii egale, dar de platit platesc doar o fractiune din beneficiari.

  2. Mesaros Maria Angela
    5.8.2011, 12:18 pm

    Totusi reprezentantii organizatiilor de pacienti nu au fost consultate,gresesc cumva? Nu pot sa cred ca o lege ca cea a sanatatii atat de importanta pt.toata lumea se pretinde a fi buna fara discutarea in prealabil cu cel ce da banul si cu beneficiarul sistemului.In 20 de ani nu sa raportat banu incasat de la pers.fizice si juridice ,nu sa raportat folosirea lui cum se intampla in alte state.CINE A FOLOSIT BANUL DIN SANATATE <CARE SUNT GAURILE CARE LE_A ACOPERIT IN DETRIMENTUL CELUI CARE AVEA DREPTUL SA-L FOLOSEASCA?

  3. Ping-pong cu Sănătatea (dar până când se vor juca unii pe banii privați ai contribuabilului, considerându-i publici – adică ai nimănui?) | Sareinochi's Blog
    6.8.2011, 6:38 am

    […] Viitoarea Lege a Sănătăţii: Soluţii radicale – spargerea monopolului CNAS. Case de asigurări… […]

  4. sandu
    6.8.2011, 6:53 am

    Daca platesc, sa zicem, 400 de euro pe an, de ce sa primesc asistenta de 200 de euro ? Si cine plateste 100 de euro de ce sa primeasca tot de 200 de euro ? Ca doar sunt case private de sanatate.

    • Norse
      6.8.2011, 11:46 am

      Poate ar fi bine ca salariatii sa nu mai fie obligati sa plateasca cei 5,5% la CNAS, ci sa fie obligati sa incheie o polita de asigurari de sanatate cu o companie pe care o alege el liber (ca la RCA), iar astfel, in functie de cat plateste sa primeasca servicii. Principiul de asigurare obligatorie sa ramana, dar piata sa fie libera.

      • Dan
        16.8.2011, 9:05 am

        Cam cat ar costa asigurarea pentru un barbat care are 55 de ani, cu probleme vasculare? Acest om a platit toata viata contributia, nu a cheltuit nimic pana acum, dar o firma privata nu l-ar ierta fara 10000 dfe Euro pe an daca l-ar sti candidat la o o operatie pe cord deschis. Chiar asa, nu ne mai gandim la nimeni, sa moara (au muncit destul pentru noi), ca noi suntem sanatosi?

        • Norse
          18.8.2011, 1:12 pm

          Buna remarca. De asta este nevoie de pachetul minimal asigurat pe o suma fixa. E dificil, oricum.

  5. dimitrie adrian
    6.8.2011, 7:53 am

    Initial legea care reglementa functionarea CNAS prevedea ca banii stransi de sanatate sa fie gestionati de CNAS. Minunea a tinut doar un an pentru ca lacomia politicienilor e mare, astfel ca, dupa un an banii de sanatate au ajuns la ministerul de finante iar acesta dadea la CNAS cat avea chef. Evident, aceasta situatie este aberanta si denota nociva implicare a politicului care a dorit doar sa puna mana pe cat mai multi bani si nu le pasa de sanatatea oamenilor.
    O alta realitate care indica interesele politicienilor este si faptul ca desi au existat si alte variante in discutie totusi finalmente s-a renuntat la infiintarea de case de sanatate concurente si au infiintat doar CNAS-ul care, ajuns in situatia de monopol, in primii ani de functionare a tocat fonduri impresionante pentru functionarea proprie, construirea de sedii impresionante deturnand astfel banii de la tratamentele cuvenite contributorilor.

  6. simona a
    24.8.2011, 5:06 pm

    doamne ce timpenie…va amintesc ca in USA chiar Obama A DISCUTAT DESPRE LIPSA DE INEFICIENTA A ASIGURARILOR PRIVATE DE SANATATE…….te duci la spitalul San GEORGE (E O GLUMA)sau cum so fi numind si te trezesti ca ceea ce trebuie sa iti faca (o interventie)mqa rog…. nu se poate face ca nu are acoperire asigurarea…firmele private nu considera necesara interventia….iar daca tu insisti sa o faci….platesti cu banii jos…asa sa ajuns ca 5 milio….de americani sa nu poata sa mai fie asigurati….schimbi o marie cu alta palarie? de ce nu sistemul Canadian ? si de ce nu reforma CNAS ?

  7. Reforma Băsescu în Sănătate: segmentarea consumatorilor | Critic Atac
    27.9.2011, 12:29 am

    […] [2]. https://cursdeguvernare.ro/viitoarea-lege-a-sanatatii-spargerea-monopolului-cnas-case-de-asigurari-pr… […]

  8. seby
    31.10.2011, 7:02 pm

    poate au dreptate ! dar pun si eu cateva intrebari :
    – cum imi fac bugetul ca si casa privata ( nu cumva s-au inteles deja )
    – cum negogiez cu contractele ( cu pacientii sau cu furnizorii de servicii medicale )
    – unde sunt cheltuielile de administrare a caselor private ( salarii + administrare ) sunt ffffff mari
    – de ce nu 1000 de case private ,ca tot spuneau de concurenta ?
    asi propune ca sa se faca un calcul pe pachetul minimal de baza si fiecare sa faca plata pe acesta pe luna iar restul (nu pe contributie fixa la salariu) sa-i lasi posibilitatea asiguratului sa se asigure privat ; si atunci putem vb de case private . PS – eliminati COASIGURATUL si atunci mai vb
    ps 2 ma scuzati dar sunt din sistem si ma doare

    • Medicul
      13.11.2011, 2:38 pm

      Bine ai pus problema. Intrebarile tale sunt legitime pentru ca in momentul in care incepi sa pui banii in mana caselor private se vor bate pe acesti bani si va incepe santajul pentru bani mai multi in fiecare an. Mai bine pastram asigurarile sociale de sanatate in mana statului cum este cazul in toata Europa cu exceptia Olandei care incepe sa se razgandeasca si ea, si permitem asigurarilor private sa apara dupa ce se lanseaza pachetul de baza ca si asigurari complementare. Liberalizarea asigruarilor si a serviciilor va avea un impact devastator asurpa sistemului sanitar!

  9. Laurentiu
    31.10.2011, 7:55 pm

    da…. bun… “aceeasi Marie cu alta palarie”.
    Banii ajung tot la CNAS si de acolo catre case private(nu judetene, nu, nu) in numar de 10/12(nu stim sigur… mai vedem, cam in functie de cate judete vor ungurii pentru a mai sta la guvernare. Cam unde este privatul in toata cestia asta… sau nu ne dam noi seama… cine mai stie? poate s-a schimbat notiunea de privat. Dar nu mai bine o lasati asa…? si faceti ceva sa chestioneze CNAS toti banii… adica sa nu mai mearga toti la caciula mare a bugetului de stat. Atunci va asigur ca vom avea si medici si spitale si cabinete plus sanatate in toata tara. Oricum nu conteaza.(am pierdut 5 min. de tastat)

  10. Zaharia
    13.11.2011, 2:28 pm

    Domnul Paunescu este un “expert” fara experienta. Acelasi lucru se poate spune si despre alalalt “expert” numit Vladescu . Problema lor este ca in viata lor nu au lucrat in domeniul sanatatii sa aiba contact cu pacientii si cu sistemul. Primul este laborant si se ocupa de cercetare iar aldoilea esteun frustrat plin de el care in viata lui nu a realizat nimic vizibil. Problema este modul in care introduci asigurarile private. Daca le introduci ca asigurari complementare la cele publice sau sociale acest lucru este in beneficiul sistemului si al pacientului. Daca dai toti banii sa fie gestionati de comerciantii atunci cu siguranta vom ajunge sa peirdem total controlul asupra sistemului sanitar iar costurile acestuia vor creste semnificativ in urmatorii ani fara un impact pozitiv asupra pacientilor. Cei doi mari ganditori servesc interesele unor firme private. Amandoi predau la Timsioara unde lucrez si eu si pot sa va spun ca interesle pe care le apara sunt cunoscute. Trebuie doar sapat mai mult, verificat cu cine se intalnesc si ce urmaresc intradevar. Surprizele nu se vor opri aici. Am avut ocazia ca medic sa vad un proiect al legii lui Vladescu care umbla prin spitale si cred ca trebuie bine cantarit modul in care se doreste fortarea unei prvatizari si liberalizari in asistenta medicala. Domnii o consdera lieralizare de “piata” si trateaza sanatatea ca “piata”. Haideti sa vedem ce se inatampla la noi in Timisoara cu privatii inaintea inca sa fie liberalizata piata. Neuromed, Cardiolife..etc. toate sunt entitati care au ajuns sa aiba comportament mafiot in asigurarea sanatatii populatiei. Poti sa fi trimis de spital, poti sa ai dreptaul la tratamentul pentru care ai fost trimis, cand pun astia mana pe tine daca nu scuip mii de lei in mana lor nici nu te ating. Este o caracatita creata de Ples, Mut, Dina si multi altii care ii sprijina Paunescu, sl fiind din Timisoara. Poate si ei il sprijina ca sa acopere cheltuielile mari pe care le are cu studiile copiilor in strainatate! Trebuie sa ne trezim, sa ne gandim, reforma este necesara in sectorul acesta dar trebuie facuta cu cap de oameni care se pricep si nu borfasi care vor sa-si umple buzunarele!

  11. delcea
    27.11.2011, 8:20 pm

    Credeti ca cei care vor administra privat banii asiguratilor se gandesc in primul rand la omul bolnav sau cum sa-si faca salarii de zeci de mii de euro ca in occident? de unde promit cei care se ocupa de asigurari cate 35 euru pentru fiecare asgurat de pe liste care au inceput sa fie facute.De unde vor fi bani mai multi in sanatate cand oamenii sunt atat de saraci ? Stiu autoritatile cati pacienti se prezinta la camerele de garda direct fara sa plateasca macar un ron asigurare ?Cheltuielile pentru acest gen de pacienti nu sunt recuperate de spitale nici de la cas nici de la ms ci sunt suportate de spital din banii putini care vin de la casele de asigurari de sanatate .Problema majora in sanatatea romaneasca nu este cine administreaza banul sanatatii ci faptul ca nu sunt bani.De ce nu sunt asigurarile de sanatate obligatorii? Stiti domnilor decidenti in sanatate in ce s-au transformat camerele de garda,upu,cpu? S-au transformat in unitati care trateaza urgente sau afectiuni banale ale persoanelor neasigurate care nu sunt primite de medicii de familie sau in ambulator .Au ajuns medicii sa lucreze sub presiune ,sa fie injurati ,umiliti,de persoane care nu platesc un leu pentru sanatate dar sunt incurajati cu sloganul ca sanatatea in Romania este gratuita lucru total neadevarat

  12. Analiza ARC a schimbarilor legislative din sanatate Costurile renuntarii la masuri anticoruptie in sistemul sanitar | România curată
    12.3.2018, 12:13 am

    […] Schimbările legislative din sănătate din ultimii ani şi noua lege a sănătăţii anunţată de preşedintele Băsescu pregătesc degrevarea statului de problema administrării sistemului sanitar şi a unor eforturi reale anticorupţie. În ultimii ani, statul a transferat responsabilitatea pentru mare parte din sistem autorităţilor locale. Despre noua lege ştim următoarele (din declaraţiile preşedintelui şi ale consilierului Virgil Păunescu, sursa aici): […]

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult