Cele mai importante declarații ale lui Sebastian ENACHE:
În lipsa unei strategii practice în privința Cercetării-Inovării – așteptate de analiști de ani de zile – companiile românești al căror succes se bazează pe inovare s-au îndreptat spre universități: ceea ce se face în acest moment în inovare și cercetare pe această colaborare se bazează.
Bani sunt, finanțările europene sunt previzibile pentru câțiva ani, iar optimismul investitorilor privați și al antreprenorilor e debordant: toată lumea simte că economia europeană e în resetare și că e un tren bun pentru România.
La Conferința CDG ”Inovația și cercetarea – ”Made in” sau ”made by România”?” organizată marți, 22 noiembrie, CursDeGuvernare a încercat să identifice ramurile în care inovația a luat locul activităților de simplă manufactură, unde putem stimula și valoriza cercetarea și cum putem accelera creșterea valorii adăugate proprii. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Sebastian ENACHE, Head of Mergers and Acquisitions, MONSSON.
Cele mai importante declarații ale lui Sebastian ENACHE:
- Dl Prisecaru a deschis subiectul și pe zona de educație. Noi la Monsson suntem implicați activi în zona de regenerabile și de peste 15 ani împreună cu specialiștii din grup lucrăm destul de bine atât în zona de dezvoltare proiecte, cît și în zona de cercetare-dezvoltare.
- În România avem o zonă foarte interesantă în care în sfârșit putem să considerăm know-how-ul pe care îl avem ca și un patent.
- Unul dintre avantajele noastre că suntem lenți în implementare de tehnologii, că suntem lenți în implementare de legislație ca țară este faptul că putem pune în practică cea mai nouă tehnologie.
- Am reușit să facem ceva ce în Europa este extrem de greu de făcut, iată că dacă am fost cu 10 ani în urma Europei în a instala primele centrale eoliene și fotovoltaice în 2008, iată că am instalat cea mai nouă generație de eoliene și fotovoltaice, astfel încât de la producător am reușit să formăm oameni pe ultimele tehnologii și în momentul în care acestea au fost implementate în celelalte state din UE sau din lume, angajații noștri au devenit specialiști și s-au dus în alte țări să-i învețe pe alții cum se operează.
- Ca și companie am fost destul de implicați în a dezvolta noi metode și a încerca să optimizăm tehnologiile existente. Chiar dacă nu avem neapărat patente pentru că, așa cum s-a spus anterior, uneori facem mai multe decât spunem sau decât punem pe hârtie, noi la grupul Monsson lucrăm activ la dezvoltarea de noi tehnologii împreună cu companii din România sau din strainătate.
- Un sistem de curățare – uscată a panourilor pe care l-am implementat în Qatar și care este un produs 100% românesc pentru care nu avem patent încă, dar care funcționează cu succes în destule parcuri fotovoltaice atât în străinătate, cât și în România.
- O altă idee interesantă pe care am avut-o și pe care o implementăm este o dronă cu inteligență artificială care scade costul operării și mentenanței parcurilor eoliene și fotovoltaice de peste 100 de ori. Dacă o operațiune de calibrare a nacelei și a verificării curbei de putere costă în momentul de față 300.000-400.000 de euro cu această dronă pe care noi am inventat-o, și pentru care lucrăm la brevet împreună cu partenerii noștri, cu o astfel de tehnologie costă de la 300.000 la 3.000 de euro.
- Chiar am apelat la niște fonduri de cercetare și dezvoltare, chiar acum se semnează contractul.
- Eu vreau să vin cu energie pozitivă, știu că sunt multe lucruri care nu funcționează și sunt multe pe care le putem îmbunătății, însă cel puțin în domeniul meu sunt bucuros să spun că România și angajații noștri și ceilalți care lucrează la alte companii sunt exportatori de know-how. Suntem angajați în diferite țări să oferim know-how.
- Referitor la educație. Cercetarea-dezvoltarea trebuie să fie mai mare și în licee, în universități, nu doar în companii. Angajații nu pot fi întotdeauna cercetători. Angajații pot fi doar pasionați de ceea ce fac și să încerce să facă mai bine, mai eficient. Totuși e nevoie de o echipă, pe care noi nu avem acum cum să o formăm pentru că cercetători adevărați pe care noi să-i atragem din mediul academic, în zona în care noi activăm, sunt foarte greu de găsit.
- Poate că în zona de patente și în zona de cercetare-dezvoltare la nivel practic, cum vorbeau și antevorbitorii mei, da în companii se inovează dar uneori rămâne la nivel de secret de serviciu, e foarte greu să transmiți informațiile pe care le-ai făcut. Dar dacă mai multe companii se unesc și investesc în cercetare-dezvoltare în cadrul academic, acesta poate crea o zonă din care companiile mai apoi pot să beneficieze.
- Se multiplică viteza de inovare, o companie poate aloca un anumit buget de cercetare-dezvoltare, pentru că acesta nu creează profit imediat, însă un grup de companii care investesc în cercetare-dezvoltare pe lângă faptul că pot crește bugetul pot accelara această inovație. E important să existe fonduri.
- Eu personal am căutat, poate nu am căutat foarte bine, singurul apel pe care l-am găsit e și cel la care am aplicat și am câștigat aceste granturi de 200.000 de euro, pe zona de cercetare-dezvoltare pe produse inovative.
- Cu siguranță trebuie mai mulți bani pentru cercetare-dezvoltare, si mai mulți cercetători.
- Centrul nostru de formare din Constanța a fost mai întâi un centru intern și a ajuns acum un centru de formare pentru 4.000 de specialiști în fiecare an pe zona de regenerabile: eoline și fotovoltaice.
- Există o mare problema la nivel de specialiști, pentru că nu avem standarde ocupaționale potrivite zilelor de astăzi.
- Nu avem fonduri pentru a fi investite în cercetare-dezvoltare și nu avem în nomenclatorul de meserii și meseriile respective. Și apoi să fie și zona în care aceste meserii să activeze.
- În România degeaba ai idei, degeaba vrei să investești în cercetare-dezvoltare daca domeniul nu e corect reglementat. Cel puțin pe zona mea, de energie regenerabilă, luptăm de câțiva ani cu Ministerul Muncii să fie recunoscute meseriile respective. Lucrăm de câțiva ani să scriem standare ocupaționale. Suntem mereu întrebați: dar de ce trebuie? Sau de ce nu găsiți și voi ceva acolo, de ce trebuie să afacem altele noi.
- Este și o mică lipsă de pasiune și dorință de a avansa. Odată cu cercetarea-dezvoltarea trebuie să aliniezi și standardele, și legislația. Degeaba un produs iese, dacă nu poate fi folosit și mai așteaptă 5-10 ani să fie reglementat.
- Suntem exportatori de Know-how, exportatori de patente și probabil mulți din România sunt ingineri pasionați care lucrează la diverse servicii și produse care sunt folosite în economia noastră și pot fi exportate, fără a fi inventarietate corect.
- Din păcate este o situație pe care ați sesizat-o și eu am ratat să o spun. Domeniul surselor regenerabilelor din România este dezvoltat și a luat avânt și va lua avânt. Dacă la centrala nucleară avem instalați 1.400 MW și avem cel puțin 5-6 universități în România care au această specializare, mai avem 4.000 MW din surse regenerabile și nu avem nicio școală publică, universitate sau facultate care să predea aceste energii. Da, este un “upskiling”, nu-ți trebuie, bazele sunt predate în aceste universități, dar sunt abia 2-3 mastere la care se pot duce oamenii și educa.
- Toata aceasta zonă de educație poate fi îmbunătățită. Sunt 5.000 de oameni în România care lucrează într-un mediu semireglementat și încă 4-5 mii de români care lucrează peste tot în lume ca specialiști.
Conferința integrală:
Parteneri:
Parteneri de comunicare:
ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie | Ambasada Greciei – Embassy of Greece in Bucharest – Economic & Commercial Affairs | AOAR (Asociația Oamenilor de afaceri din România) | APAR Asociația pentru Antreprenoriat din România | BEROCC (Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce) | BRCC (British Romanian Chamber of Commerce ) | Camera de Comerț și Industrie Israel-România | Camera de Comerț și Industrie Romano Germana | CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) | Confederația Patronala Concordia | CNIPMMR ( Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) | Cowork Timișoara | Euractiv | Innovation Labs | Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM / AOAR | Project-E | Romanian Business Leaders – RBL | RePatriot| Rethink Romania | RFI (Radio France International) | Smart Everything Everywhere | Tech Lounge | Ține de noi | Transilvania IT Cluster (Cluj)
