VIDEO – Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății: Testările genetice, prin program CNAS, constituie o urgență

23 septembrie, 2022

Dincolo de investițiile în sistemul de Sănătate – prevăzute în bugete și în proiectele europene – stau politicile de sănătate, astfel încât alocările să fie focusate pe eficiență.

Cum arată marile programe de sănătate ale României, care e randamentul lor și cum ar arăta modelul ideal de investiții? Ce schimbări de perspectivă și măsuri concrete de resetare a adus cu sine experiența pandemiei Covid? Și ce prioritate are prevenția bolilor grave pe agenda celor care construiesc politicile de Sănătate publică în România?

La Conferința CDG ”Finanțarea dezvoltării” organizată marți, 20 septembrie, CursDeGuvernare a încercat să facă un inventar al acestor resurse, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații:

Probabil că au fost întârzieri în foarte multe domenii. Sincer, noi nu am simțit acest lucru pe perioada pandemiei, cel puțin în ceea ce privește accesul la tratament și la îngrijire. Pentru pacienții oncologici, în general, întârzierile cred că au fost doar situații punctuale, excepții și nu regula.
Înțeleg că astăzi se va aproba, în Senat, Planul național de combatere a cancerului, foarte important, cred că va continua sper repede șirul acestor aprobări. Sper că până la aprobarea acestui plan sunt lucruri care se pot demara deja, nu trebuie să stăm după acest document. Registrul de cancer cred că poate fi demarat. Există un program separat al Ministerului Sănătății care are în vedere finanțarea unor astfel de registre de boală, cuplat cu faptul că există deja registre locale de cancer, unele funcționează, altele nu, cred deci că efortul ar trebui să fie unul minim pentru a pune la punct acest Registru național de cancer. Trebuie văzut doar cu ce sistem mergem înainte, cu ce soft de raportare… Și de văzut resursa umană. În rest, lucrurile ar trebui să meargă relativ ușor.
De asemenea, e urgent să avem la testări genetice, gratuit, prin program CNAS, foarte probabil. Se poate introduce în Programul național de oncologie 2.2 prin CNAS. Pot fi introduse aceste testări genetice, măcar parte din ele, cele care pot fi suportate ca impact bugetar. Însă, spre exemplu, pentru cancerul bronho-pulmonar doar anul acesta au fost înregistrate alte 4, 5, chiar 6 indicații noi, care au medicamente țintite molecular care au un driver oncogenic, o modificare genetică ce trebuie identificată pentru ca pacientul să beneficieze de tratament, așa încât e păcat să ratăm șansa acestor oameni de a beneficia de terapii care aduc un plus mare de supraviețuire, o calitate de viață mai bună comparativ cu tratamentele pentru boala acelor pacienți.
Cu destul de mare urgență vedem și nominalizarea unor criterii de calitate pentru anumite instituții implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului. Este obligatoriu să avem un control din acest punct de vedere pentru că sunt destul de multe situații neplăcute din acest punct de vedere. Nu detaliez acum, dar diagnosticul cancerului poate fi mult îmbunătățit. Nu în toate centrele, spre exemplu, se derulează comisii multidisciplinare, trebuie să existe inclusiv o ierarhizare…
În ceea ce privește programele naționale derulate prin Ministerul Sănătății care au legătură cu cancerul, aș zice că se derulează destul de bine, cel puțin programul de screening pentru cancer colo-rectal, unde sunt implicați colegi din medicina de familie și gastroenterologi.
Repet, nu cred că suntem pregătiți să putem face screening pentru cancerul pulmonar. Nu avem infrastructura necesară, nu avem aparate de diagnostic imagistic necesare pentru un screening pentru cancer bronho-pulmonar, nu avem resursa umană în centre de imagistică pentru a evalua un număr atât de mare de oameni pentru a fi depistate cazurile care să facă ca acest program să fie fezabil. Nu cred deci că momentul pentru așa ceva. Poate după o îmbunătățire a numărului de centre de imagistică, o îmbunătățire a numărului resursei umane…
Programul de screening de cancer de col uterin poate fi îmbunătățit, acela nu merge așa cum ar trebui și, decât să deschidem un altul care să fie ratat mai degrabă le întărim pe cele care pot fi făcute să funcționeze bine, cu metodele curente existente inclusiv în țara noastră.
În ceea ce privește programul național curativ derulat prin Casa Națională, eu zic că acela merge chiar foarte bine. Am avut acces la numeroase noi medicamente în ultimele 24 de luni, sunt multe medicamente noi care beneficiază de programe de cost-volum ca modalitate de decontare și ca modalitate de acces al pacienților.
Este oricum un trend pozitiv, sunt molecule noi care au fost înregistrate, ca țară cred că stăm bine comparativ cu alte state europene. Nici în pandemie nu am văzut întârzieri, probleme generale, care să fie cu tendință de regulă.
Foarte important- o să urmeze un nou contract-cadru cu Casa de Asigurări și noi norme anul viitor pe care cred că le-au luat deja în calcul și în discuție. Cred în primul rând că ar trebui actualizat prețul la foarte multe dintre serviciile medicale existente pentru că acelea sunt prețuri de acum 15 ani. Sunt multe servicii care nu pot fi acoperite cu ce se consideră acolo, e absolut derizoriu prețul. De asemenea, e important să fie luată în considerare introducerea în Programul național de oncologie, fie de la Casa Națională mai degrabă, a unor programe noi prin care să acoperim costuri pe care astăzi le acoperă de obicei pacientul.
E vorba de procedee de tratament și diagnostic în oncologie, mă refer, de exemplu la ablația cu ultrasunete, la consumabilele utilizate în procedură, la costurile pentru stenturile necesare în anumite obstrucții maligne mecanice, la tratamentul icterului în cazul cancerului de pancreas sau altor leziuni hepatice. La costurile de puncție pentru biopsie, eco-endoscopia, cu consumabile foarte scumpe… Poate aceste consumabile ar putea să facă parte dintr-un program prin Casa Națională. Important de văzut impactul bugetar, ne oferim să punem la dispoziție estimări.
Accesul la inovație. Aici este un plus în ceea ce privește ștergerea garnițelor între țări, vom putea să ne aliem la acel Regulament european pentru studiile clinice. Sunt în momentul de față în transparență, pe siteul ministerului, câteva norme pentru articole importante din OUG 29/2022 care tocmai asta fac: legătura cu regulamentul european pentru studii clinice. Sunt și acolo câteva lucruri care ar trebui corectate, o să pregătim și noi un punct de vedere. De exemplu, acolo unde sunt amintiți membrii, personalul care poate face parte din echipa de studii clinice, sunt menționați toți membrii specialiști, dar avem nevoie în echipă și de IT-iști, nu se spune nimic acolo, dar e nevoie.
Să sperăm că nu vor mai apărea întârzieri în aprobarea studiilor clinice, că lucrurile vor merge mult mai simplu.