VIDEO – Iulian STANCIU, Președinte executiv, eMAG: O companie internaționalizată e un asset, un bun al României peste hotare

9 iunie, 2022

Trecerea economiei românești la nivelul următor, într-unul din cele mai propice momente din economia europeană, are nevoie de mobilizarea tuturor resurselor financiare de care poate dispune România. Nu sunt puține soluțiile de atragere și mobilizare a capitalurilor.

La Conferința CDG ”Finanțarea dezvoltării” organizată marți, 7 iunie, CursDeGuvernare a încercat să facă un inventar al acestor resurse, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Iulian STANCIU, Președinte executiv, eMAG, reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații:

Voi aborda factori necesari procesului de internaționalizare și despre necesitatea unei prioritizări la nivelul economiei naționale.
Internaționalizarea nu este un proces simplu. Companiile românești sunt, în primul rând.mult mai tinere față de cele externe și învață și capătă experiență pe zi ce trece.
Ca să fii capabil să crești internațional ai nevoie de o dimensiune considerabilă acasă, de o bază solidă de la care să pleci. Noi, spre exemplu, când am început acest proces în Bulgaria, în Ungaria, depășisem deja în România un miliard de lei. Și am ajuns acum în Bulgaria la un miliard de lei, iar în Ungaria la un miliard și jumătate.
Avem 3 milioane de clienți în cele două țări, suntem cea mai mare companie de comerț online în fiecare dintre ele și cea mai mare companie românească din Bulgaria, respectiv Ungaria.
O nevoie importantă pentru creșterea internațională este capitalizarea, ceea ce este destul de greu de obținut doar din profiturile făcute acasă, unde concurența cu companiile internaționale este foarte mare.
De aceea multe companii, și de pe piețele tinere, Polonia, Ungaria, se bazează ori pe piața de capital locală, pentru finanțare și pentru dezvoltare internațională, ori pe atragerea de investitori.
Pentru asta este nevoie de construcția unui plan de business pe termen lung, de 10 ani, iar aici apartenența României la NATO – în primul rând, ajută foarte mult.
Fără o garanție de securitate nu ar exista investiți majore, cu return în 5, 7, 10 ani. Investiții care cresc foarte mult calitatea serviciilor, cresc productivitatea și scad costurile.
Fără apartenența la această structură de securitate, am avea investiții care ar trebui să-și scoată banii în doar câteva luni, sau într-un an de zile.
Apartenența la Uniunea Europeană ajută mult la circulația mai ușoară a capitalurilor și a oamenilor, la punerea României pe harta investițională, până la urmă, și la atragerea de investitori străini.
În materie de maturitate a afacerii, rolul statului este foarte important din perspectiva stimulării, a intervențiilor, a sancțiunilor și a predictibilității oferite de infrastructura pusă de stat la dispoziție.
Este important să realizăm că statul devine un partener al afacerii în momentul în care aceasta se internaționalizează, căci are nevoie de suport atât în intern cât și în extern.
O companie internaționalizată este un asset, este un bun al statului român în altă țară, pe care ar trebui să-l încurajeze și să-l susțină. Și vedem că statele care sunt foarte active în România, cum sunt prezente prin ambasade sau prin diverse alte structuri, pentru a încuraja companiile din țara respectivă.
În afară de brandul de țară este necesară implicarea ambasadelor Românie și a atașaților comerciali.
La eMAG am avut parte de deschidere când am avut nevoie de suport sau de consultare. Dacă începutul a fost destul de timid, în momentul de față avem o consultare constantă cu ambasadele României în țările în care suntem prezenți.
Suportul intern este necesar pe mai multe paliere: un sistem de taxare echilibrat în primul rând, care să încurajeze investițiile și promovarea capitalului românesc. Supra-taxarea ar fi devastatoare pentru companiile românești mari, poate mult mai fragile în fața celor internaționale.
O companie din România oricum are sediul central în România, unde plătește salarii mai mari, produce valoare adăugată și este fiscalizată 100%.
Este nevoie și de reguli clare, predictibile la intern, pentru că adaptibilitatea companiilor românești s-ar putea să fie puțin mai grea decât a companiilor internaționale cu structuri foarte bine puse la punct.
Avem nevoie, de asemenea, de o susținere a antreprenoriatului, a procesului de inovare, care se face de multe ori prin trial and error, prin învățare prin greșeală. În România companiile sunt sancționate de multe ori mai dus decât fapta.
În concluzie, o afacere românească de succes în străinătate este întâi de toate o afacere de succes acasă, iar de aici și statul și companiile ar trebui să lucreze împreună, pentru predictibilitate acasă și suport pentru dezvoltare internațională.
Dacă discutăm de prioritizare la nivelul economiei naționale, pe lângă domeniile probabil fierbinți în domeniul de față – energie, apărare, agricultură, economia digitală ar trebui pusă pe listă, și susținută după o strategie în acest sens.
Companiile digitale nu sunt doar în verticala de IT&C, care oricum a ajuns să contribuie la PIB cu aproape 7%, se găsesc în celelalte ramuri ale economiei.
Companiile de e-commerce au ajuns la peste 10 % din comerț și companiile din food vor ajunge probabil la 20%.
Astfel, companiile digitale, potrivit unui studiu ANIS, reprezinta aproape 20% din PIB-ul României.
Avem un potențial enorm să exportăm prin fibră optică.
Infrastructura digitală este cel mai bine măsurată prin DESI (indexul definit de Comisia Europeană) unde stăm bine la conectivitate, dar avem mult de îmbunătățit la competențele populației, la digitalizarea companiilor sau a statului.
Ne punem mari speranța în asumarea acestui DESI ca indicator de performanță la nivelul instituțiilor centrale.
La partea de digitalizare a statului există o temere că oamenii își vor pierde locurile de muncă. Noi am implementat constant noi tehnologii, care nu doar că nu au dat oamenii afară, ba i-au făcut mult mai productivi.
Fiind mai productivi, oamenii au reușit să facă mai multe lucruri, să producă valoare și să scadă costurile, să ne permitem salarii mai mari, prețuri mai bune la clienți și o profitabilitate mai bună. Deci digitalizarea din spate te ajută să fii mai productiv și un serviciu mai bun.