Video / Gabriel BIRIȘ: ”Trag un semnal de alarmă cu privire la noul impozit minim pe cifra de afaceri, care va lovi sever sectorul energetic”

21 septembrie, 2023

Gabriel Biriș a afirmat in cadrul conferinței CDG: România și noua ordine energetică europeană: rolul, locul, businessul / Cum să devenim centrul energetic regional din 19 septembrie 2023 că noul impozit minim pe cifra de afaceri va lovi sever sectorul energetic, în special partea de furnizare și distribuție. ”Nu sunt marje care să treacă de 6%. Nu au de unde să plătească impozitul ăsta”.

Cele mai importante declarații:

O să vorbesc despre fiscalizarea pieței energiei, în contextul unor corecții care considerăm că sunt absolut necesare pentru a asigura dezideratul pe care cu toții ne dorim să-l obținem, independența energetică și, eventual, una cât mai verde.
Contextul în care discutăm nu este unul tocmai bun. Criza energetică pe care am experimentat-o în 2022 cu impactul ei devastator asupra prețurilor și a inflației generale încă își mai face simțită prezența. România are în acest moment o criză suplimentară, un război care pare că nu se mai termină, deasupra Mării Negre zboară rachete și drone, iar unele dintre ele mai cad și pe granița noastră. Și avem nevoie de investiții în capacități noi de producție a energiei și în infrastructura de transport – distribuție, distribuție care vedem că este oarecum sufocată și de noile nevoi de preluare a energiei, în special, a celei provenite din investițiile noi în fotovoltaice și a energiei provenite din vânt.
În acest context, sistemul nostru energetic, companiile care activează în extragerea resurselor și distribuția, furnizarea energiei, suferă încă de efectele unor măsuri adoptate în trecut, măsuri care credem că nu au fost tocmai bine calibrate și gândite. Prima dintre ele este Legea 73 din 2018, care a permanentizat impozitul suplimentar asupra veniturilor obținute ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze, impozit introdus în 2013, de 60% din prețul mediu de vânzare pentru ce depășea prețul reglementat la vremea respectivă (45 de lei și ceva). Din baza de calcul a acestui impozit se puteau scădea însă, într-o anumită măsură, investițiile. Din 2018, impozitul a fost generalizat, a fost majorat la 80% pentru ce depășește 85 de lei, fără a mai putea deduce valoarea investițiilor. Ceea ce este mai grav este că nu mai poți deduce nici din baza de calcul a impozitului de 60%, decât pentru bucățica dintre 45 și 85 de lei. Ceea ce face foarte dificilă decizia de a investi în exploatarea gazelor onshore. Și am văzut că imediat după ce a fost introdusă această lege producția onshore a început să scadă în favoarea gazului rusesc, a cărui cotă de piață a urcat la cer.
N-a fost suficient asta – legiuitorul a deranjat și investițiile în exploatarea gazelor în offshore. Doar pentru un mic zăcământ s-a luat decizia de începere a exploatării și a început să producă. Pentru zăcământul principal, Neptun Deep, nu a fost luată încă decizia de a începe investiția. Pare că este aproape să, dar încă nu a fost luată. În plus, tot urmare a acestui impozit introdus prin Legea offshore, ulterior, îndulcit prin Legea 157 din 2022, am avut ca efect plecarea Exxon, care este cel mai mare producător și unul dintre puținii care au și tehnologia, nu trebuie să apeleze la alții ca să exploateze gazele. Singurul lucru cert care s-a obținut până acum din Legea offshore este miliardul de dolari plătit de Romgaz pentru participația Exxon. Alt rezultat nu avem.
Mai avem și niște litigii la Curtea de arbitraj. Credem că trebuie analizate aceste măsuri, care sunt o piedică. În plus, am avut măsurile din 2022, când Guvernul a hotărât plafonarea prețului la energie electrică și gaze, pentru consumatorii casnici și non-casnici, practic, compensarea fără nicio limită a furnizorilor, pentru diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat de furnizare, chestiune ce a dus la crearea unor datorii uriașe ale statului față de acești furnizori. Parte, pare că au fost plătite, cu întârziere. Aceste compensări urmează, în viziunea autorilor să fie finanțate de un impozit de 80% pus pentru producătorii de energie electrică pentru prețurile mai mari de 450 de lei pe MW. La vremea respectivă, producătorii de energie electrică deja aveau vândută cea mai mare parte din producție, așa că impozitul ăsta nu a generat prea mult.
În plus, s-a plafonat prețul de vânzare al gazelor naturale către furnizorii clienților casnici la 150 de lei pe MW, în contextul în care prețurile erau mult mai mari, și prețul de vânzare către producătorii de energie termică – la 250 de lei pe MW. Principalii producători de gaze din România se așteaptă acum să investească în jur de 5 miliarde de lei pentru a scoate gazul natural de acolo. Miliarde pe care nu cred că le au. Vom vedea.
S-a introdus un impozit de 100% pentru trader-ii de energie și o discriminare care este o încălcare clară a Tratatului de aderare – pentru trader-ii locali, impozitul de 100% se aplică asupra unei marje ce depășește 2% din prețul de achiziție. În schimb, pentru trader-ii care livrează la export sau fac livrări intracomunitare, acest impozit de 100% nu ia în calcul prețul de achiziție, ci ia în calcul PZU-ul (Prețul Zilei Următoare), care la vremea respectivă putea să fie dublu sau triplu față de prețurile de achiziție din contractele pe termen lung. Practic, este o interdicție la export, în momentul în care aplici o astfel de impozit. N-am auzit să se fi plătit impozitul ăsta sau cât s-a generat din el, dacă s-a plătit. Este o barieră la comerț.
Tot în 2022 am avut și contribuția de solidaritate, de 60%, care, cu toate bâlbele de la vremea respectivă, este totuși, un impozit suplimentar, calculat în funcție de media profiturilor anilor anteriori. Regulamentul spune că statele au obligația să introducă un impozit de minim 33% pe profiturile excedentare, dacă nu sunt măsuri echivalente. România avea măsuri echivalente din plin, probabil că dacă se făcea un calcul nici măcar nu trebuia să-l introducem. Mai ales că, în momentul în care a fost introdus prețurile la energie erau deja pe un trend puternic descrescător și obligarea la plată, în funcție de profiturile unui an în care prețul mediu a fost în jur de 700 de lei pe MW, iar la sfârșitul anului ajunsese în jur de 250 – 270 de lei. Deci, plătești un impozit pe profitul din 2022, pe care oricum ți-l ia statul ca dividend, în 2023, când veniturile alea nu mai sunt nici măcar la jumătate. Și mai trebuie să faci și investiții. Nu știu cum se vor descurca.
S-a introdus acest impozit, ulterior s-a mai introdus contribuția retroactivă pentru rafinare.
În loc de încheiere doream să mă refer la faptul că 95% din creșterile de preț la gaze au ajuns la bugetul de stat. Mind blowing! Nu pot să închei cu asta, pentru că vreau să trag un semnal de alarmă cu privire la noul impozit minim pe cifra de afaceri, care va lovi sever sectorul energetic, în special partea de furnizare și distribuție. Nu sunt marje care să treacă de 6%. Nu au de unde să plătească impozitul ăsta.
Guvernul este într-un imens conflict de interese cu economia și cetățenii contribuabili. Guvernul este principalul beneficiar al inflației și nu are niciun interes să o reducă semnificativ pe termen scurt. Evident că toate aceste măsuri pun presiune pe preț. În domeniul extracției de resurse minerale de orice fel nu prea poți să te joci cu prețurile foarte mult, pentru că există prețuri pe piața internațională. Dar, fiecare își face niște calcule. Adică, la impozitele care se plătesc, dacă s-ar putea vinde un pic mai ieftin. Nu se va vinde un pic mai ieftin, pentru că sunt de plătit impozitele. La toate impozitele astea, să nu uităm că, în final, consumatorul suportă TVA. Și vedem că, practic, Guvernul depinde de veniturile astea, deci nu cred că vom vedea măsuri foarte țintite în această direcție.