Deloitte Consulting GmbH a realizat un studiu privind evoluție pieței europene de energie, studiu din care reiese că Uniunea Europeană nu poate acționa ca entitate unitară în demersul său de scădere a emisiilor de CO2. Neutralitatea climatică poate fi atinsă doar ca medie a statelor UE, pentru aceasta fiind nevoie de solidaritate, dar și de o piață unică a energiei.
Studiul Deloiite a fost prezentat, pe scurt, de Dr. Thomas Schlaak, Partner Global Sector Leader Power, Utilities & Renewables, Monitor Deloitte, Deloitte Consulting GmbH, în cadrul Conferinței CDG ”România și noua ordine energetică europeană: rolul, locul, businessul”, organizată marți la Palatul Parlamentului.
Studiul identifică doi factori determinanți în scăderea emisiilor de CO2: geopolitică și hotărârea și coeziunea UE. ”În funcție de acești factori vedem posibile 4 scenarii independente, în care avem: fie tensiune între state, fie coeziune, fie acces liber la tehnologii și materii prime, sau un scenariu în care creșterea economică este pusă înaintea schimbărilor climatice”, afirmă Dr. Thomas Schlaak.
Concluziile studiului:
- În toate scenariile se produce tranziție către regenerabile, indiferent de condiții. Ne îndreptăm spre decarbonizare, fără discuții, dar în diferite grade, în funcție de scenariul aplicat.
- Există și vor exista diferențe naționale, UE nu poate acționa ca întreg în acest demers. Va fi nevoie de solidaritate între statele membre dar și de o piață unică a energiei.
- Având în vedere dimensiunea acestei tranziții, finanțarea acesteia trebuie să rămână o prioritate, e clar că finanțarea prin datorie nu va fi suficientă pentru a motiva pe toată lumea.
- Energia nucleară va tranzita către modulare activă și va fi greu de înlocuit. Sistemele de producție pe gaz vor fi utilizate numai în vârf de sarcină. Cărbunele va fi înlocuit relativ rapid.
Principalele declarații ale Dr. Thomas Schlaak:
- Ce vedem noi la Deloitte ca scenariu al pieței europene de energie, vă prezint în rezumat un studiu comprehensiv realizat. Realizăm acest studiu de ceva vreme, și observați că în ultimii doi ani s-au schimbat multe în ceea ce privește deciziile europene, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al crizei energetice ulterioare, al inflației.
- Am modelat piața UE inclusiv cea a Marii Britanii și majoritatea Estului Europei, cu excepția Balcanilor. Avem patru scenarii, toate urmând să conducă la scăderea emisiilor de CO2, dar nu în același grad.
- Credem că există doi factori determinanți: geopolitică și hotărârea și coeziunea UE, în funcție de acestea vedem posibile 4 scenarii independente, în care avem fie tensiune, fie coeziune, fie acces liber la tehnologii și materii prime, sau un scenariu în care creșterea economică este pusă înaintea schimbărilor climatice.
- Ca rezultat, modelările ne arată, cu diferite variabile, scăderea emisiilor de CO2 între 70 – 80%, ceea ce este absolut semnificativ. Toate scenariile au în comun faptul că cererea de electricitate va crește semnificativ, chiar și în scenariile mai conservatoare.
- Modelarea noastră mai arată mixurile energetice dominate de regenerabile – vânt și solar – cu ponderi deosebite în funcție de scenariu, cu ponderi mai mari sau mai mici ale gazului natural. Volumele de producție sunt influențate de scenarii- nuclearul va mai juca un rol destul de important, gazele au un rol mai mare în special în scenariile conservatoare.
- Diferențele între statele membre UE sunt destul de mari, arătând divergențe ale intensității de emisii de CO2. În final, unele dintre statele membre vor compensa pentru statele energointensive. În termeni de evoluție a emisiilor de CO2 vedem o ”înverzire” indiferent de scenariul luat în calcul, cu intensitate diferită.
- Un factor dominant în toate cele 4 scenarii este vârful eficienței, care va fi atins ma devreme sau ma târziu, în funcție de ce scenariu se aplică, între 2040 și 2050. Dar magnitudinea schimbărilor va fi amplă, indiferent de situație.
- Analiza mai arată că flexibilitatea este direct influențată de realizarea capacităților de stocare. Există suficient spațiu pentru a apela la mai multe tipuri de tehnologii moderne, vedem ca importantă sursă de flexibilitate utilizarea bateriilor dar și al turbinelor pe gaze ca backup în mixul energetic.
- Energiile regenerabile vor livra din ce în ce mai mult, ceea ce va conduce la modificări de prețuri. Gazele nu vor mai atinge niciodată vârful înregistrat anul trecut, media europeană urmând să fie în jurul a 90 de euro, cu deviații de preț în funcție de scenariu.
- În concluzie, scenariul Net Zero se bazează pe o dezvoltare semnificativă a regenerabilelor, atât în termeni de capacitate și de generare după 2030. Energia nucleară va tranzita către modulare activă și va fi greu de înlocuit. Sistemele de producție pe gaz vor fi utilizate numai în vârf de sarcină. Cărbunele va fi înlocuit relativ rapid.
- În toate scenariile se produce tranziție către regenerabile, indiferent de condiții. Ne îndreptăm spre decarbonizare, fără discuții, dar în diferite grade, în funcție de scenariul aplicat. Există și vor exista diferențe naționale, UE nu poate acționa ca întreg în acest demers. Va fi nevoie de solidaritate între statele membre dar și de o piață unică a energiei. Având în vedere dimensiunea acestei tranziții, finanțarea acesteia trebuie să rămână o prioritate, e clar că finanțarea prin datorie nu va fi suficientă pentru a motiva pe toată lumea.
***
Partener principal:
Parteneri:
- Biriș Goran SPARL
- E.ON
- Electrica Furnizare
- Transelectrica
- Transgaz
- CEZ
- Prime Batteries
- Asociația Cronica Europeană
Partener instituțional:
- Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților
